Tangoul "s─â nu exager─âm"!

Publicat în Dilema Veche nr. 434 din 7-13 iunie 2012
Propunere de monitorizare jpeg

Proast─â, foarte proast─â,

ziua aceea de joi, spre prînz, cînd

a sunat telefonul ┼či o voce pe care o cunosc de peste 60 de ani de via┼ú─â ┼či activitate (contra)revolu┼úionar─â,

vocea unui prieten cu care de mult nu mai e uimitor c─â, f─âr─â s─â ne auzim zilnic, ne potrivim ├«n toate generaliz─ârile ┼či detaliile acestei b─âtr├«ne modernit─â┼úi,

m-a întrebat:

ÔÇ×te deranjez...? sper s─â nu te superi, dar azi ai o gre┼čeal─â ├«n articolul t─âu... Ultimul ┼ú─ârm nu e al lui Kubrick... ┼čtiu Kubrick pe dinafar─â... e al lui...ÔÇť

┼či i-am spus imediat:

ÔÇ×e al lui Kramer! Stanley Kramer... Corabia nebunilor... ...ÔÇ×sper s─â nu te superi pe mine, dar ├«ntre noi...ÔÇť ÔÇ×┼čtiu, noi, cinefilii... cum s─â m─â sup─âr? m─â sup─âr pe mine...ÔÇť

┼či am b─âtut c├«mpii, cu Oscar Werner ┼či Simone Signoret de pe corabia aceea, p├«n─â la situa┼úia din Siria ┼či Israel,

l-am asigurat c─â voi face o erat─â,

├«ncepusem deja s─â m─â prelucrez: ÔÇ×nu exagera!... nu te zdrobi!ÔÇť

┼či, ca de obicei ├«n asemenea cazuri de erat─â, ├«mi ap─âru instantaneu, cine altul dec├«t Acela care b─âtea, acum 100 de ani,

telegram─â de la Berlin la Universul, pentru o virgul─â,

inutil, ca de obicei,

nu pot să nu mă exagerez în asemenea catastrofe,

├«mi cade pe cap universul, cu ÔÇ×uÔÇť mic,

cum de-am f─âptuit-o? de ce?

(mai apare, reflex condi┼úionat, ┼či N. M., criticul care era citit, pe vremuri, ├«n fiecare joi, care ├«mi jurase c─â nu-l intereseaz─â nici o gre┼čeal─â de tipar)

era clar, prea clar de ce,

ve┼čnicul diagnostic al lui Kafka:

graba ┼či lenea, lenea ┼či graba omului,

mi-a fost lene s─â verific ├«n dic┼úionar al cui e Ultimul ┼ú─ârm, ├«l ┼čtiam prea bine, cu Ava Gardner, cu Fred Astaire, care nu dansa, nu c├«nta, conducea o ma┼čin─â de curse, s─â bat─â ultimul record mondial, cu finalul ├«n care lumea st─âtea la coad─â ca s─â-┼či ia ultima pilul─â,

s─â te ia dracuÔÇÖ, cu tot ce ┼čtii mai bine,

s─â te ia dracuÔÇÖ pentru graba asta, ca s─â pui mereu punct,

s─â te ia dracuÔÇÖ pentru jurnalismul ─âsta, la care nu vrei s─â renun┼úi, dup─â peste 60 de ani cu creionul ├«ntre degete, 60 de ani, cum crede Malraux c─â ├«┼úi trebuie ca s─â devii om,

dar ce fel de om? f─âr─â lene? f─âr─â grab─â?

exact, un om f─âr─â lene, f─âr─â grab─â, f─âr─â erat─â, nu ar fi o nou─â tragedie?,

dup─â aceea n─âscut─â din orgoliul de baz─â, orgoliul de a nu gre┼či niciodat─â, de a nu fi niciodat─â ├«n eroare?

(din nou reflex condi┼úionat, filozoful care face insomnie dintr-un nume gre┼čit scris, dintr-un citat prost datat, torturat de exactitate).

┼×i ÔÇô brusc ÔÇô dac─â e un fleac?

E monstruos p├«n─â unde te vrei invulnerabil, te miloge┼čti, te convulsionezi pentru fleacuri, c├«nd nu ai dat erat─â la gre┼čelile pe toat─â via┼úa!

Nu poţi trăi fără bombasticismele tale vitale?

┼×i, brusc, ap─âru melodia acelui tangou str─âvechi, ├«n care ├«nlocuisem cuvintele ÔÇ×s─â nu ne desp─âr┼úimÔÇť cu ÔÇ×s─â nu exager─âmÔÇť.

E imnul meu subversiv, ca ÔÇ×Tr─âiasc─â Regele!ÔÇť ÔÇô odinioar─â, ca ÔÇ×Interna┼úionalaÔÇť ÔÇô azi, cu care m─â lini┼čtesc discutabil.

┼×i aici avu loc ultima la┼čitate: la urma urmei, cine o va observa? La urma urmei, c├«┼úi mai tr─âiesc dintre cei care mai ┼úineau minte m─âcar finalul din Ultimul ┼ú─ârm? La urma urmei... ÔÇô nu exist─â expresie mai superficial─â dec├«t ÔÇ×la urma urmeiÔÇť...

├Än fond, la penultima urm─â a urmei, ar trebui s─â fii mul┼úumit: poate c─â nu va fi ultima ta eroare ÔÇô ce-i aia mul┼úumit?, ÔÇ×fi┼úi c├«t mai flegmatic, e tot ce v─â propunÔÇť, cum mi-a zis recent un Tihon de serviciu psihic.

┼×i, ├«n acest sens, am luat Paris Match-ul consacrat alegerilor din Fran┼úa, din care am aflat c─â, ├«n 1981, Jacques Chirac, liderul dreptei, spunea despre un tinerel, Fran├žois Hollande, adversarul lui socialist, ├«n Corr├Ęze, c─â e mai pu┼úin cunoscut dec├«t Baltique, labradorul lui Mitterrand.

Erata mea a apărut în numărul trecut al Dilemei vechi.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.