Tangoul "să nu exagerăm"!

Publicat în Dilema Veche nr. 434 din 7-13 iunie 2012
Propunere de monitorizare jpeg

Proastă, foarte proastă,

ziua aceea de joi, spre prînz, cînd

a sunat telefonul şi o voce pe care o cunosc de peste 60 de ani de viaţă şi activitate (contra)revoluţionară,

vocea unui prieten cu care de mult nu mai e uimitor că, fără să ne auzim zilnic, ne potrivim în toate generalizările şi detaliile acestei bătrîne modernităţi,

m-a întrebat:

„te deranjez...? sper să nu te superi, dar azi ai o greşeală în articolul tău... Ultimul ţărm nu e al lui Kubrick... ştiu Kubrick pe dinafară... e al lui...“

şi i-am spus imediat:

„e al lui Kramer! Stanley Kramer... Corabia nebunilor... ...„sper să nu te superi pe mine, dar între noi...“ „ştiu, noi, cinefilii... cum să mă supăr? mă supăr pe mine...“

şi am bătut cîmpii, cu Oscar Werner şi Simone Signoret de pe corabia aceea, pînă la situaţia din Siria şi Israel,

l-am asigurat că voi face o erată,

începusem deja să mă prelucrez: „nu exagera!... nu te zdrobi!“

şi, ca de obicei în asemenea cazuri de erată, îmi apăru instantaneu, cine altul decît Acela care bătea, acum 100 de ani,

telegramă de la Berlin la Universul, pentru o virgulă,

inutil, ca de obicei,

nu pot să nu mă exagerez în asemenea catastrofe,

îmi cade pe cap universul, cu „u“ mic,

cum de-am făptuit-o? de ce?

(mai apare, reflex condiţionat, şi N. M., criticul care era citit, pe vremuri, în fiecare joi, care îmi jurase că nu-l interesează nici o greşeală de tipar)

era clar, prea clar de ce,

veşnicul diagnostic al lui Kafka:

graba şi lenea, lenea şi graba omului,

mi-a fost lene să verific în dicţionar al cui e Ultimul ţărm, îl ştiam prea bine, cu Ava Gardner, cu Fred Astaire, care nu dansa, nu cînta, conducea o maşină de curse, să bată ultimul record mondial, cu finalul în care lumea stătea la coadă ca să-şi ia ultima pilulă,

să te ia dracu’, cu tot ce ştii mai bine,

să te ia dracu’ pentru graba asta, ca să pui mereu punct,

să te ia dracu’ pentru jurnalismul ăsta, la care nu vrei să renunţi, după peste 60 de ani cu creionul între degete, 60 de ani, cum crede Malraux că îţi trebuie ca să devii om,

dar ce fel de om? fără lene? fără grabă?

exact, un om fără lene, fără grabă, fără erată, nu ar fi o nouă tragedie?,

după aceea născută din orgoliul de bază, orgoliul de a nu greşi niciodată, de a nu fi niciodată în eroare?

(din nou reflex condiţionat, filozoful care face insomnie dintr-un nume greşit scris, dintr-un citat prost datat, torturat de exactitate).

Şi – brusc – dacă e un fleac?

E monstruos pînă unde te vrei invulnerabil, te milogeşti, te convulsionezi pentru fleacuri, cînd nu ai dat erată la greşelile pe toată viaţa!

Nu poţi trăi fără bombasticismele tale vitale?

Şi, brusc, apăru melodia acelui tangou străvechi, în care înlocuisem cuvintele „să nu ne despărţim“ cu „să nu exagerăm“.

E imnul meu subversiv, ca „Trăiască Regele!“ – odinioară, ca „Internaţionala“ – azi, cu care mă liniştesc discutabil.

Şi aici avu loc ultima laşitate: la urma urmei, cine o va observa? La urma urmei, cîţi mai trăiesc dintre cei care mai ţineau minte măcar finalul din Ultimul ţărm? La urma urmei... – nu există expresie mai superficială decît „la urma urmei“...

În fond, la penultima urmă a urmei, ar trebui să fii mulţumit: poate că nu va fi ultima ta eroare – ce-i aia mulţumit?, „fiţi cît mai flegmatic, e tot ce vă propun“, cum mi-a zis recent un Tihon de serviciu psihic.

Şi, în acest sens, am luat Paris Match-ul consacrat alegerilor din Franţa, din care am aflat că, în 1981, Jacques Chirac, liderul dreptei, spunea despre un tinerel, François Hollande, adversarul lui socialist, în Corrèze, că e mai puţin cunoscut decît Baltique, labradorul lui Mitterrand.

Erata mea a apărut în numărul trecut al Dilemei vechi.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.