Statul interlop

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Branduirea optimismului jpeg

– Am ajuns să fim conduşi de clanuri!? – exclamă retoric, în plin Senat, un venerabil profesor, uns însă cu toate alifiile politicului. 

Aluzia este, evident, la evenimentele tragice de la Giurgiu care au inflamat în ultimul timp întreaga opinie publică. Dar oare chiar aşa să fie? Oare despre asta să fie cu adevărat vorba? 

Să luăm puţină distanţă, să privim puţin mai de departe pentru a înţelege mai bine ce se întîmplă sub nasul nostru. 

Cam pe cînd izbucnea tot scandalul de la Giurgiu, într-un sat din Bulgaria populaţia majoritară furioasă incendia casele „Ţarului Kiro“, după ce nişte asociaţi ai acestuia loviseră cu maşina şi omorîseră un tînăr de 19 ani, se presupune că la ordinul „ţarului“. Antropologul bulgar Stefan Krastev comentează acest incident care s-a răspîndit ca un foc de paie în întreaga ţară vecină – aşa cum se întîmplase cu cîteva luni înainte şi în cealaltă vecină a noastră, Ungaria: 

Tímea Bakk-Dávid: Cine este de vină pentru declanşarea acestui conflict?

Stefan Krastev: Fără îndoială, dacă e să căutăm vinovaţii pentru declanşarea acestui conflict, aceştia sînt statul bulgar şi instituţiile acestuia, cum sînt, de exemplu, sistemul judecătoresc şi poliţia care, de zeci de ani, nu au fost capabile să facă dreptate în cazul aşa-numitului Ţar Kiro/Kiril Raşkov. Este cunoscut faptul că acesta a fost atît un sponsor generos al tuturor partidelor politice fără excepţie, cît şi furnizor important de voturi din partea romilor în alegerile generale şi municipale. În schimbul favorurilor sale, i s-a permis să se eschiveze din faţa legii, în nenumărate situaţii. A domnit ca un baron local în satul Katunitsa, fiii săi atacînd, bătînd şi ameninţînd oamenii. De ani de zile, sătenii din Katunitsa, şi romi, şi bulgari, depun plîngeri la poliţie şi la procuratură, fără să fi primit vreodată  un răspuns. Cu mai multe zile înaintea incidentului, un localnic a depus plîngere împotriva fiului lui Kiril Raşkov, care îl ameninţa cu moartea, cerînd din partea poliţiei protecţia pe care nu a primit-o. Indiferenţa constantă a instituţiilor statului şi eşecul acestora de a face dreptate sînt motivele pentru izbucnirea unui conflict atît de grav şi de violent. (...) Nici un politician nu a arătat că el sau ea înţelege gravitatea situaţiei şi că este dispus să depună eforturi susţinute pentru a rezolva aceste probleme. Este posibil să asistăm, şi asistăm deja, la un val populist, la răspunsuri superficiale, cum ar fi arestarea lui Kiril Raşkov, crearea unor liste cu «oligarhi locali» şi «averi suspecte» etc. Nici un politician – de stînga sau de dreapta – nu s-a arătat pînă în momentul de faţă dispus să trateze adevăratele probleme structurale cu care se confruntă romii şi bulgarii în această ţară.“ 

Nu aveţi o vagă impresie de déjà-vu, nu vi se pare că scenariul s-a mai repetat întocmai – şi are toate şansele să se repete în continuare?  Să le luăm pe rînd. 

„Clanurile ţigăneşti“ – sau „clanuri“ pur şi simplu pentru Poliţie – sînt grupări de indivizi organizate în vederea comiterii de infracţiuni. Definiţia oficială este deci una juridică, şi nu una etnică. „Ţigăneşti“ sau nu, ele sînt cunoscute de către organele de ordine şi intră în sfera de competenţă a acestora. „Ţigăneşti“ sau nu, ele ar trebui să plătească pentru faptele lor şi nu pentru culoarea pielii. Şi atunci? 

Singurul răspuns corect este ceva de genul afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul... Pe nimeni nu a interesat, „pe timp de pace“, existenţa şi funcţionarea acestor „clanuri“ iar politicile privitoare la romi au fost adesea doar de ochii lumii – cînd nu au fost de-a dreptul simple afaceri profitabile, după cum constată şi Krastev. Problemele sînt, de fapt, structurale, doar expresia lor este conjunctural rasială.  

Ce se ascunde deci „după gard“, ce se află dincolo de acest vîrf de iceberg mai mult sau mai puţin mediatizat? Cîteva elemente sînt atît de recurente încît putem să ne hazardăm în a face o mică generalizare: 

1. „Clanurile“ nu există niciodată ca atare, singure, de capul lor. Ele sînt totdeauna parte integrantă a unor reţele politico-economico-administrative, de la senat la primării, trecînd prin judecătorii şi procuraturi, pe care le ung permanent, financiar şi electoral; 

2. Toată lumea ştie de existenţa lor, mulţi se plîng, dar nimeni nu reacţionează;  

3. Criminalitatea nu este apanajul „clanurilor“, ci al acestor reţele mult mai largi. Impunitivitatea, de asemenea. Dacă veţi face o listă a oamenilor călcaţi mortal pe trecerea de pietoni, de pildă, veţi vedea că şoferii nepedepsiţi aparţin în număr mult mai mare clasei politice decît „clanurilor ţigăneşti“; 

4. Majoritatea infracţiunilor sînt făcute de „beizadele“, progeniturile impunitive ale primarilor, senatorilor, oamenilor de afaceri bine conectaţi şi alţi „baştani“ ai reţelelor de corupţie organizată. Adică de generaţia de mîine a mai-marilor ţării, care va pune mîna pe conducere în cîţiva ani;  

5. Cînd, întîmplător, „se sparge buba“, cade, populist, capul vreunui Moţoc şi statul închide dosarul. Iar cînd „Moţoc“ este ţigan, organele statului dau liber la linşaj. După acest circ fără pîine, dosarul se închide, în aşteptarea următorului „eveniment“.  

În concluzie: problema nu este deci că sîntem conduşi de clanuri (ţigăneşti), ci că sîntem apăraţi de instituţii (româneşti) care sînt parte integrantă a reţelelor de „corupţie organizată“ şi care ele conduc, de fapt, ţara! 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Cseke Attila Eduard Novak Kelemen Hunor foto Inquam Photos / George Călin
Doi lideri PNL cer scoaterea UDMR de la guvernare: „Nu are ce să mai caute”
Eugen Pîrvulescu (Teleorman) și Adrian Cozma (Satu Mare) solicită scoaterea UDMR de la guvernare, după atitudinea lui Csoma Botond de la ședința solemnă de 1 Decembrie, apoi lipsa de reacție a liderilor Uniunii de Ziua națională.
Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Planul lui Putin înainte de război: Ucraina urma să fie anexată până în august
Un think-tank britanic din domeniul apărării și securității a publicat detalii despre planul președintelui rus Vladimir Putin de dinainte de a ordona invazia în Ucraina, relatează Sky News.
pod blaj jpg
Podul futurist inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro
Un pod spectaculos din punct de vedere arhitectural a fost finalizat și inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.