Spania merita să cîştige, dar Olanda nu merita să piardă

Ştim că sportul e sport şi că toată filozofia lumii se reduce, în acest caz, la „marele“ aforism „cineva cîştigă, altcineva pierde“, dar o mică dilema etică tot rămîne: merita Spania să cîştige? Merita Germania să nu ajungă în finală?

Spania merita să cîştige, iar Olanda nu merita să piardă. Dar acest paradox dulce şi amar trebuie celebrat, nu jelit. Pentru că, fiind întîmplare şi bani deopotrivă, fotbalul reuşeşte destul de rar să facă justiţie, fie ea şi frivolă. Nici nu e treaba lui asta. Dar Campionatul Mondial din 2010 a reuşit să iasă din regulă şi să aducă pe podium cele mai bune echipe: Spania, Olanda şi Germania. A fost pentru prima oara cînd Spania a cîştigat şi a fost, detaliu important, prima oara cînd o echipă europeană a cîştigat trofeul în afara continentului propriu. Statistica aceasta globală are desigur relativul ei, dar din satele franceze de pe malul mediteranei şi pînă în Norvegia, microbiştii s-au simţit „mai europeni“ asistînd la o astfel de finală. De regulă, expresia „mai americani“ o foloseşte Obama, dar uite că jocul acesta nătîng şi glorios a plutit cu efemerele sale consecinţe peste un continent frămîntat de temeri, de slăbiciunea euro şi de incapacitatea unificării politice. Ce nu s-a reuşit la Bruxelles sau la Strasbourg s-a reuşit la Johannesburg, cînd Campionatul Mondial a devenit Campionatul European Extins.