Sociologia de întîmpinare

Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Branduirea optimismului jpeg

- sau despre dialogul surdului cu mutul -

În ultima vreme, mi se întîmplă tot mai des să fiu solicitat de către diverse mari corporaţii să povestesc (după o grilă de „figuri impuse“ stabilită de cîte un top manager) cum e cu această „cultură română“ pe care o respectă foarte mult, bineînţeles, dar care îi cam încurcă. Nimic nou în asta, este o practică de „consulting“ răspîndită, născută din nevoia de ajustare a tacticilor (nu a strategiilor) multinaţionalelor la un context naţional sau altul. Relativ nou este doar faptul că au început să recurgă şi la experţi aborigeni, adică să aibă o (relativă) încredere şi în expertiza autohtonă. Relativă, căci de fiecare dată, după reverenţele de rigoare cum că doar eu le pot explica aceste „mentalităţi“ misterioase, am fost verificat de cîte cel puţin trei ori pentru a asigura conducerea că nu voi spune lucruri prea diferite de ceea ce doreau să audă şefii ăi mari. De fiecare dată lucrurile au mers însă bine, „clientul“ a fost mulţumit iar eu, ca să fiu onest, am descoperit abordări şi conexiuni la care nu mă gîndisem niciodată. O relaţie win-win, s-ar putea spune...

Există o veste bună şi una proastă în această mică poveste. Vestea bună este că există, se pare, o cerere tot mai coerentă de expertiză sociologică din partea pieţei „mari“, dincolo de studiile de piaţă curente (cele care au constituit de fapt, totdeauna, sursa reală de venit a instituţiilor de sondare a opiniei publice). Vestea proastă este că, în afară de aceste sondaje mistice, nu există practic în continuare nici o cerere consistentă pe piaţa internă, începînd cu statul şi instituţiile sale şi încheind cu mass-media.

Dincolo de „veşti“, rămîne însă problema de fond: la ce bun o sociologie care nu interesează pe nimeni?

Trăind într-o societate de piaţă, în sensul cel mai larg al termenului, poate că nu ar fi impropriu să privim această chestiune în termeni de cerere şi ofertă. Din acest punct de vedere, sociologia a (re)născut la noi graţie cererii Occidentului de a afla cît mai rapid – şi interesat – care sînt realităţile sociale dincolo de proaspăt ridicata Cortină de fier. A fost vremea anilor ’90, a granturilor generoase de cercetare de la Soros & Co şi a anchetelor de tot soiul. Aceasta a creat o primă cohortă de sociologi, mulţi tineri, dintre care unii au devenit excelenţi realizatori de anchete. Dar cam atît, căci de multe ori şi în multe cazuri, comanditarul străin îşi rezerva dreptul interpretării datelor, deci al analizei sociologice propriu-zise. După ce s-au lămurit şi s-au instalat, cît de cît, pe piaţa internă, a apărut comanditarul corporatist, cu nevoile sale specifice de studii de piaţă. Pe partea internă, comanditarul a vrut însă un singur lucru: sondaje electorale. Iar unii le-au vrut nu ca să ştie cît mai bine cam cum stau, ci ca să sugereze public că stau mai bine decît adversarul. Lăsînd deoparte posibilitatea de manipulare a acestor sondaje (nu sociologia şi nu românii au inventat manipularea!), acest gen de cerere a creat un număr important de buni tehnicieni (nu neapărat specialişti!) şi o cantitate considerabilă de cunoaştere, dar practic fără vizibilitate publică. Şi azi, majoritatea sociologilor „acreditaţi“ răspund (aproape) doar la comenzi. Nu pot fi condamnaţi: cine plăteşte muzica conduce şi hora...

În ultima vreme însă, s-au format mulţi tineri sociologi competenţi, adevăraţi specialişti pe cîte un domeniu sau altul şi care au devenit relativ recent o masă critică. Nu este deci adevărat că nu există o producţie sociologică autohtonă şi autentică, doar că aceasta este total necunoscută public. Imensa majoritate a tezelor de doctorat a acestei generaţii, de pildă, multe susţinute la mari universităţi din lume, este nepublicată în ţară. Mai mult, aceste titluri de nobleţe pot constitui şi un handicap: asta e cînd ţi-ai dat doctoratul la Stanford în loc de Standford!

Care este însă situaţia în prezent?

O parte a răspunsului se află într-o bine temperată analiză a lui Ştefan Guga în CriticAtac. Reformulînd şi dramatizînd puţin, am putea spune că oferta sociologilor e mută iar cererea publicului/pieţei – surdă. Să mă explic.

Oferta este „mută“ în sensul simplu că nu ştie să se facă auzită. Este vina specialiştilor, care nu ştiu – şi adesea nu vor – să vorbească în/pentru public. Este vina lor mai ales pentru că au doar propria agendă şi nu o urmăresc şi pe cea publică, pentru că nu există la noi practica unei sociologii publice aşa cum există în literatură o critică de întîmpinare, comentînd, evaluînd şi explicînd actualităţile domeniului. (Guga are perfectă dreptate, în acest sens, cînd evocă muţenia răsunătoare a breslei sociologilor în ceea ce priveşte revoltele din primăvară.) Este vina lor pentru că şi ei îşi doresc asociaţii doar pentru a putea deveni liderii acestora. Dar este mută şi pentru că i se pune un căluş în gură cînd vine vorba de orice formă de comunicare mediatică: asta nu interesează publicul, e prea sofisticat!

Cererea este deci surdă pentru că nu vrea să audă nimic altceva decît ceea ce (crede) că ştie deja. Pentru că nimeni nu e dispus să citească măcar dincolo de vîrful de iceberg al procentelor din sondaje. Pentru că mediile au înlocuit ideea de specialist (nu în sensul mitului specialistului-tehnocrat-salvator-de-ţară, ci în cel curent de profesionist) cu aceea de expert-în-toate. Pentru că persistă meteahna veche a eseismului cultural, care confundă societatea cu cultura, considerînd apoi că aceasta se petrece doar in mente – deci singurul lucru care mai interesează cu adevărat este mentalitatea românului, căci ea le explică pe toate.

În aceste condiţii, nu se poate vorbi decît despre un cerc vicios. Cine şi cum îl va rupe este greu de spus. Pînă atunci însă, evoluăm în lumi paralele...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

nava ajutoare umanitare Aknoul ambasada frantei foto gouvernement.fr
Ambasada Franţei: Nava cu ajutoare umanitare pentru Ucraina nu va mai sosi marţi în portul Agigea
Nava cu ajutoare umanitare franceze pentru Ucraina, care urma să ajungă, marţi, în portul Agigea, nu va mai sosi în ziua stabilită, din motive obiective, informează Ambasada Franţei.
nastya youtube jpg
Averile fabuloase ale celor mai bogați copii de pe Internet
Unii dintre cei mai bogați și mai cunoscuți copii de pe Internet câștigă atât de mult, încât pot spune că au viitorul asigurat.
Alla Pugaciova FOTO Twitter
Cel mai mare star pop sovietic, despre susținătorii lui Putin: „Niște lachei care s-au transformat în sclavi”
Artista Alla Pugaciova le-a transmis, marți, un mesaj dur celor care au atacat-o pentru poziția sa față de războiul pe care președintele rus Vladimir Putin l-a declanșat în Ucraina.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.