┼×oc ┼či contra┼čoc - not─â informativ─â

Publicat în Dilema Veche nr. 426 din 12-18 aprilie 2012
Propunere de monitorizare jpeg

Stima┼úi lucr─âtori ┼či lucr─âtoare din Serviciile Multilateral-Dezvoltate,

stima┼úi lucr─âtori ┼či lucr─âtoare din Serviciul Mondial de Organizare a Coinciden┼úelor,

mi-a┼č fi suspect dac─â a┼č duce modestia p├«n─â la a v─â ascunde ce ┼čoc s-a ab─âtut asupra mea ├«n ultimele zile ale lunii martie 2012.

Mai ├«nt├«i a fost modificarea unei fraze de baz─â ├«n maturizarea mea politic─â ┼či sentimental─â, o fraz─â importat─â de mine ├«n publicistica noastr─â la ├«nceputul acestui secol 21; eu am importat-o ÔÇô asta e sigur ÔÇô tip─ârind-o pentru prima oar─â ├«n ÔÇ×M─âtu┼čile din Tel AvivÔÇť. Nu pot s─â formulez unde am citit-o, ├«n ce ziar, ├«n ce loc, ├«nainte de ÔÇÖ89 sau dup─â ÔÇô cert este c─â am adus-o la lumina tiparului dup─â ÔÇÖ89, ve┼úi ├«n┼úelege lesne de ce. ┼×tiu ├«ns─â precis c─â imediat m-a str─âpuns temeinic ┼či mi-a fost imposibil s─â o uit p├«n─â la ora c├«nd v─â scriu, pentru a nu merge, excesiv, mai departe.

E vorba de o afirma┼úie, la 1969, a lui Chu-En-Lai, ├«ntr-o convorbire cu Henry Kissinger, ├«n care aprecia c─â ÔÇ×e prea devremeÔÇť s─â ne pronun┼ú─âm asupra Revolu┼úiei franceze de la 1789; n─âd─âjduiesc c─â v─â e cunoscut cine a fost Chu-En-Lai, fie ┼či ├«n linii mari, al doilea lider comunist chinez dup─â Mao Tze Dun, om ├«n tinere┼úe cu studii la Sorbona etc.; de asemenea, sper s─â v─â da┼úi seama ce impact putea avea o asemenea rezerv─â ideologic─â fa┼ú─â de Revolu┼úia francez─â de la care s-au revendicat, chiar feti┼čiz├«nd-o, comuni┼čtii din lumea ├«ntreag─â: cum s─â fie prea devreme, dup─â aproape 200 de ani, s─â emi┼úi ca revolu┼úionar comunist o opinie decisiv─â despre C─âderea Bastiliei?. La noi, dup─â ÔÇÖ89, c├«┼úiva publici┼čti citi┼úi s-au folosit ÔÇô pentru a se defini la dreapta, Revolu┼úia francez─â fiind clar de st├«nga ÔÇô de echivocul lui Chu-En-Lai (uneori pun├«ndu-l chiar pe seama lui Deng Xiao Ping, reformistul post-Mao). Ca s─â nu prelungesc suspansul, v─â comunic c─â, de s─âpt─âm├«na trecut─â, problema nu se mai pune. Un prieten din Fran┼úa ÔÇô cu care ├«mp─ârt─â┼česc, ca o garan┼úie a gustului nostru, acela┼či entuziasm fa┼ú─â de Philip Roth ┼či Thomas Bernhardt ÔÇô m-a informat c─â la o radio-emisiune a ziarului Le Monde, celebra afirma┼úie a lui Chu-En-Lai a fost pus─â ├«n adev─âratul ei context, ┼či anume: Kissinger l-a ├«ntrebat atunci, ├«n 1969, ce p─ârere are despre recenta revolu┼úie parizian─â din 1968 ┼či Chu la ea s-a referit, socotind, pe bun─â dreptate, c─â e prematur a se pronun┼úa asupra ei. Un ├«ndelung malentendu, al traducerii, al contextului referen┼úial, poate chiar al ve┼čnicului senza┼úionalism publicistic au stat la baza confuziei dintre Revolu┼úia de la 1789 cu aceea din 1968, mult mai pu┼úin decisiv─â. Din c├«te constat, aceast─â clarificare nu a f─âcut ├«nconjurul lumii. Pentru mine, ├«ns─â, e suficient de important─â ca s─â m─â sileasc─â s─â v─â scriu cu o sinceritate de care nu m─â jenez: ├«nregistr├«nd ┼čocul ÔÇ×corecturiiÔÇť, eu continui s─â cred ÔÇô fire┼čte, cu maxim─â pruden┼ú─â ├«n generaliz─âri, cu suspiciune fa┼ú─â de relativismele facile ÔÇô c─â, la 2012 ani dup─â Hristos, e bine s─â nu tragi concluzii decisive, ┼úepene, asupra evenimentelor istorice la care ai avut ÔÇ×noroculÔÇť s─â nu participi. ├Änc├«t nu numai c─â nu am renun┼úat la idee, dar am ┼či ├«nregistrat-o, ├«n jurnalul meu dedicat lui Sei ┼×onagon, la capitolul sobru numit: ÔÇ×Ceea ce e prea devremeÔÇť.

M─â simt dator s─â v─â explic ┼či de ce, pentru prima oar─â, m─â adresez ambelor dvs. servicii non-guvernamentale, care-mi guverneaz─â pixul: a avut loc ┼či un contra┼čoc pe care nu-l pot pune dec├«t pe seama for┼úei SMOC-ului. Pe 28 martie 2012, la c├«teva ore dup─â ce am ├«n┼úeles c─â Chu-En-Lai nu a pus ├«n discu┼úie Revolu┼úia de la 1789, mi-a ap─ârut, poate pentru a echilibra jocul citatelor, Mao Tze Dun ├«nsu┼či. ├Äntr-un articol din Adev─ârul, pe dou─â pagini, se relatau discu┼úiile, din martie 1963, dintre Mao ┼či o delega┼úie a Partidului Comunist Rom├ón, condus─â de I.G. Maurer, av├«ndu-i l├«ng─â el pe Emil Bodn─âra┼č, Nicolae Ceau┼čescu ┼či Chivu Stoica. ├Än centrul convorbirii au fost rela┼úiile tensionate la ora aceea dintre China ┼či URSS, pe care Mao le-a abordat ├«ntr-un stil impenetrabil, care abroga politicul, ideologia ┼či chiar humorul:

ÔÇ×Polemica aceasta nu va avea o mare influen┼ú─â asupra situa┼úiei din China.
├Än primul r├«nd, nimeni nu a murit ┼či nu va muri.
În al doilea rînd, cerul nu va cădea.
├Än al treilea r├«nd, iarba ┼či copacii de pe mun┼úi vor continua s─â creasc─â.
├Än al patrulea r├«nd, pe┼čtii vor continua s─â ├«noate.
├Än al cincilea r├«nd, tovar─â┼čele femei vor continua s─â nasc─â.ÔÇť

Mi-am tratat contra┼čocul, clasific├«nd documentul ├«n acela┼či jurnal ┼čonagonian de care nu m─â despart de peste 50 de ani, la rubrica: ÔÇ×Informa┼úii sensibileÔÇť.

Nu e prea t├«rziu s─â-mi comunica┼úi dac─â am f─âptuit, contra┼čocat, o grav─â gre┼čeal─â ideologic─â subordon├«nd o politic─â ÔÇ×la ziÔÇť unui poem al eternelor externe. V─â mul┼úumesc.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.