„Sîntem relaxaţi, iar cînd vine ceva peste noi, devenim isterici“ – dialog cu Cristian GHINEA

Publicat în Dilema Veche nr. 598 din 30 iulie - 5 august 2015
Să trecem la soluții    jpeg

Dilema

Dilema veche

think-tank

Un

este o organizaţie care se ocupă de politici publice, vine cu soluţii pentru o mai bună guvernare. Mereu am dilema asta: cînd mă întreabă oamenii „Cu ce te ocupi?“ e greu de răspuns, pentru că nu eşti nici frizer, nici strungar, nici doctor… Mie îmi place să le răspund oamenilor că încercăm să le dăm ştirile care nu s-au întîmplat încă. Sîntem o organizaţie construită pe bază de proiecte. De pildă, acum, la o propunere privind schimbarea modului în care sînt evaluaţi magistraţii. Ca şi la alte categorii profesionale, avem acest paradox: 99% sînt excelenţi. Şi atunci e greu să alegi cei mai buni procurori, pentru că toţi sînt foarte buni. 

Cum se explică? 

Asta pleacă de la modul în care se fac evaluările. În fiecare tribunal sau instanţă se fac nişte comisii care îşi evaluează colegii. Apare astfel un fel de presiune prost înţeleasă, pe bază de „Hai, că sîntem colegi“… Prezumţia de bază e că dacă nu ai nota 10 e o ruşine. Trebuie să ne obişnuim cu ideea că, pe o scară de la 1 la 10, 7 înseamnă că eşti un om decent şi îţi faci treaba bine, doar că nu eşti foarte sus. Pînă în 2005, magistraţii erau evaluaţi de şefii lor. Erau la mîna şefului. A apărut o schimbare: fiecare procuror şi judecător este independent, aşa încît a apărut acest sistem colegial de evaluare, pentru a se limita abuzurile. A fost un progres faţă de sistemul vechi, dar acum acest mod de evaluare îşi atinge limitele, căci pe baza lui nu se pot face departajări. Trebuie să facem un nou pas înainte. 

E doar un exemplu din proiectele de la CRPE. Dar, atunci cînd l-ai înfiinţat, alături de colegii tăi, v-aţi asumat explicit politicile europene. De ce? 

Ideea mi-a venit cînd studiam la London School of Economics. Am aflat acolo despre multe organizaţii de acest tip. Lumea europeană e una complexă, sînt multe interacţiuni între instituţiile naţionale şi cele europene. Cineva trebuie să ţină evidenţa dezbaterilor, să informeze publicul de acasă şi să vină cu propuneri. Nu exista în România aşa ceva. Ne-am asumat noi acest rol. A fost greu, pentru că nu avem o piaţă a ideilor pregătită pentru asta. Dar cred că am reuşit. Acum sîntem 11 oameni la CRPE şi avem şi un birou la Chişinău. 

Ce înseamnă „am reuşit“ în acest domeniu? 

Dat fiind că am apărut pe un teren aproape gol, primul semn de reuşită este că încă rezistăm după şase ani şi că sîntem destul de mulţi pentru un ONG din România angajat în această direcţie. Apoi, ne putem uita la impactul nostru. Am reuşit să provocăm unele schimbări. Un exemplu este Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Ne-am ocupat de el, împreună cu Fundaţia Româno-Americană, pentru a orienta atenţia decidenţilor politici şi banii europeni destinaţi acestui domeniu spre fermele mici şi mijlocii şi spre asociaţiile agricole. Avem 40% din populaţie în mediul rural; trebuie să avem programe pentru aceşti oameni şi să privim agricultura ca pe un mijloc prin care aceşti oameni pot să-şi ţină familiile cu rezultatele muncii lor. Nu existau programe pentru aceste categorii de oameni. Acum vorbim de cîteva zeci de milioane de euro care vor fi investiţi de statul român în exerciţiul bugetar european 2014-2020 pentru această zonă. Nu am luat noi această măsură, nu vreau să-mi asum vreun merit; dar am avut un rol pentru că am bătut decidenţii la cap, am scris studii în care am demonstrat că asemenea asociaţii pot funcţiona ş.a.m.d. 

think-tank? 

Cred că se întîmplă asta. Oamenii se află şi ei într-un proces de educare. Ca

ai mereu această dilemă: cînd să ieşi public şi să critici pe cineva sau cînd să discuţi cu el şi să încerci să-l convingi. În cazul asociaţiilor agricole, a fost un proces destul de îndelungat, au fost momente cînd îţi veneai să te dai cu capul de masă pentru că oamenii nu înţeleg un lucru simplu… Mare parte din munca noastră este de facilitare a dialogului, de explicare şi informare. Ceea ce scriem noi despre Republica Moldova contribuie la cunoaşterea situaţiei de acolo, în România şi la Bruxelles. Am avut un rol în scrierea legislaţiei privind integritatea în Republica Moldova. A fost un proiect asumat de Ministerul Justiţiei de acolo, a intrat în Guvern şi a fost respins. A urmat un scandal. Uniunea Europeană a decis să taie banii destinaţi reformei Justiţiei. În acest caz, e un eşec sau nu? Nu, pentru că nu putem noi să luăm decizia în locul guvernelor sau parlamentelor. Noi am dus oameni de la ANI la Chişinău, ceea ce a funcţionat în modelul românesc a fost preluat acolo. Dar iniţiativa nu a trecut prin Guvern. Cred că o să treacă la un moment dat. 

Eu votez DNA,

Îl privesc relaxat. În 2012 se intensifica „anti-anticorupţia“. Cartea a pornit de la un dosar din

Mult mai mulţi decît cei care au citit cartea au receptat mesajul: că există un colţ din societatea românească ce investeşte încredere în instituţiile anticorupţie. Am devenit „faţa“ (sau locul de înjurat) pentru acest colţ. Acum sînt mult mai relaxat pe tema asta. Pur şi simplu era un moment-cheie atunci. Din fericire, instituţiile anticorupţie au supravieţuit. Şi trebuie să privim lucrurile dintr-o perspectivă istorică. Noi avem acest defect, de a face un

pe unele aspecte. Avem o coaliţie de guvernare care a venit în 2012 cu 70% din voturi şi care, în campania electorală, spunea că DNA este o instituţie stalinistă. Ei, n-a desfiinţat instituţia stalinistă – ceea ce pare o nebunie, dacă intri în logica electorală. Povestea este mai complicată: aceste instituţii aveau sprijin internaţional, ceea ce conta foarte mult (este un beneficiu indirect al apartenenţei noastre la UE), am contribuit şi noi cu sprijin intern şi, astfel, instituţiile au supravieţuit. Nu înseamnă că tot ce fac ele e genial, dar noi dezbatem asupra lor. Aceasta mi se pare normalitatea. 

Un alt aspect datorită căruia cred că am avut succes cu CRPE este faptul că am intrat pe radarul presei internaţionale. Cînd

sau alte reviste mari se gîndesc pe cine să sune din România şi ne sună pe noi, e bine. Noi facem o muncă de facilitare a cunoaşterii României. Cînd jurnaliştii străini citesc prăpăstiile spuse de politicienii români sînt şocaţi. Dar noi le spunem să aibă în vedere gustul local, să nu ia în serios tot ce se spune. Pînă la urmă, au înţeles. E un fel de model grecesc şi aici, în care se propun foarte multe şi nu se pun în practică. Ceea ce este bine. Dacă s-ar pune în practică tot ce spun politicienii români ar fi un dezastru. 

Grecia e un subiect foarte discutat. La noi, pare de bonton să fii contra Greciei sau, dimpotrivă, să ţii cu Grecia. Nu cumva prin această împărţire în tabere se pierde din vedere esenţialul? 

Cred că este inevitabil ca oamenii să se împartă în două. Şi se împart în funcţie de prejudecăţile pe care deja le au. Ar trebui să evităm genul ăsta de clivaje, pentru că nu poţi să judeci naţiunile colectiv. În mod evident, grecii suferă de politicianism la nivel de elită politică. Din păcate, oamenii votează astfel de politicieni. Asta se poate spune: că există un

populist în modelul grecesc, care vine din istoria lor. Însă nu ar trebui să trecem la judecăţi generale pe baza acestei observaţii. Povestea e însă foarte complicată. Nu poţi s-o înţelegi dacă-ţi dă cineva două

-uri. Grecii au

-uri foarte puternice, pentru că există tradiţia lor filantropică de a trimite tineri la studii în străinătate. Eu am citit de-a lungul timpului multe materiale scrise de aceste

uri. Dacă opinia publică e setată pe un anumit tip de gîndire, e foarte greu să vină cineva şi să spună că, dacă nu se întreprinde ceva, sistemul de pensii va intra în colaps.

-urile greceşti au spus-o de multă vreme, între timp sistemul a intrat în colaps. În curînd vom publica şi noi, la CRPE, un raport despre ce ar trebui să facă România pe termen lung pentru a nu intra într-un proces de tipul Greciei. Căci, din păcate, ne îndreptăm într-acolo. Cel mai clar exemplu este că avem, la sistemul de pensii, un deficit de trei miliarde de euro anual, ceea ce înseamnă că scoatem aceşti bani de la bugetul de stat. Şi avem tendinţa de a ne relaxa imediat cum a trecut criza şi cum s-a încheiat acordul cu FMI. Avem – ca şi Grecia – acelaşi tip de elită paternalistă, politicieni care mint constant poporul şi poporul se lasă minţit. Nu sîntem nemţi. Germania a făcut reforma pieţei muncii în 2003, fără să fie criză, ceea ce a transformat economia germană în cea mai puternică din Europa. Noi nu sîntem acolo. Sîntem mai degrabă modelul sudic, mediteranean, sîntem relaxaţi, iar cînd vine ceva peste noi, devenim isterici. Ar trebui să ne uităm atent la povestea Greciei, dincolo de clişee.  

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.