...Şi, în fond, de ce să piară lumea?

Publicat în Dilema Veche nr. 414 din 19 - 25 ianuarie 2012
Propunere de monitorizare jpeg

Iulian Trocaru şi cu mine nu ne cunoaştem la faţă, ne ştim doar din scris, citit şi telefoane, e de cîţiva ani buni aşezat în Canada, cu familia, „funcţionar de stat, răspund la telefon persoanelor cu întrebări legate de legile canadiene, ştiu, nu are legătură în nici un fel cu mine, dar este un loc de muncă (şi nu rău). Printre picături, pot visa şi mă pot scufunda în cu totul altă lume... Mă preumblu dintr-o carte în alta, încercînd să mă scufund cu adevărat şi definitiv (măcar un pic definitiv) în lumea fiecăreia şi simt o dorinţă enormă să o rescriu, nu pentru a «îmbunătăţi» povestea, ci doar pentru a fi parte, trăind-o cu adevărat“. Îl fascinează „rescrierea“ care-l obseda pe Emil Brumaru şi I.T. nu ezită să mi-o reamintească, precum o formula Brumaru în iulie 2011: „Am ras Stendhal, Balzac, moraliştii francezi, Cehov, Dostoievski, Tolstoi, Turgheniev, sistematic, cu sîrguinţă, în amănunţime. Obiceiul de a interveni în text, scriind pe margini sau între rînduri îl am de cîţiva ani buni. De asta nu pot împrumuta cărţi, sînt doldora cu scene intercalate, îndeosebi în cheia Sade! Nu vă puteţi închipui cum arată Adela mea! E faza cititului (recititului mai exact) postmodernist? O, ce delicios e să dai indicaţii noi de scenă (intră, iese, apare din fund etc.) şi să adaugi replici stupefiante la Shakespeare! Sau să rescrii cu aplomb pasaje din Madame Bovary, din Hortensia Papadat-Bengescu sau, mai ales, din Duiliu Zamfirescu... Am rezolvat astfel veşnica problemă ce mă măcina din adolescenţă: cînd scriam, doream să citesc, cînd citeam, doream să scriu, o duceam într-un cumplit chin al neîmplinirii în ambele situaţii. Cu Proust, buchisit ani de-a rîndul, nu mi-am permis nici o măgărie. Rugaţi-vă pentru sufletul meu!“

După care, canadianul meu îşi dă drumul într-un torent livresc, căci vis al vieţii eterne e cartea lumii întregi:

„Cu toată umilinţa, pot să spun că-l înţeleg în această dorinţă. De multe ori, mereu în ultimul timp, cînd citesc nuvele, romane şi mai ales biografii, mă şi văd intrînd în acea lume, interacţionînd cu personajele, parcă întrezărind alt curs al acţiunii şi mai ales o continuare; viaţa lor după ce ajungem la ultima pagină nu se poate să se sfîrşească acolo, cu acel sec Sfîrşit. Cel mai mult parcă aş vrea să văd ce-au mai făcut personajele lui Cehov, ştiind că peste ele au venit vremurile revoluţiei, comunismul, epoca sovietică... Ce-au făcut cele trei surori în această nouă viaţă? Au devenit proletare? Au fost exterminate ca elemente burgheze? Sau unchiul Vanea... nici moşioară nu o să mai aibă... O să fie colectivizată? Cu ce o să trăiască? Dar Sonia? Mă gîndesc uneori că personajele lui Cehov le vom fi întîlnit prin nuvelele lui Bulgakov, poate chiar în Maestrul şi Margareta... sau mai degrabă în Groapa lui Platonov? Dar mă tem că din păcate multe dintre ele s-au pierdut în Arhipelag... Arhipelagul Gulag; spun asta, dar parcă este vorba de o nouă rasă de ruşi, atît de mare e diferenţa între epoca lui Cehov şi cea a lui Ivan Denisovici, deşi Tvardovski (am fost curios să văd şi o fotografie a lui, după tot ce-am citit despre el în Stejarul şi viţelul, arată exact cum mă aşteptam) ar putea fi un personaj, un urmaş al cuiva din Gogol... Da! Acum îmi dau seama că parcă mai degrabă unele personaje din Gogol au supravieţuit destul de bine în noua lume, lumea sovietică... A arătat-o de altfel atît de bine şi Lucian Pintilie în montarea aceea interzisă a Revizorului, ce păcat că nu există nici o înregistrare cu acel Revizor, cu Toma Caragiu.

Apoi tare aş vrea să văd ce-a mai făcut Cicikov... Gogol arzîndu-şi volumul II din Suflete moarte, ne-a privat de această continuare a poveştii. Trăsurica lui poate l-a ajutat în timpul revoluţiei să se refugieze în sud, în Crimeea. Şi de acolo să se îmbarce pe un vas de ruşi albi, într-un fel alte suflete moarte, în acel fel ca al oricărui exilat, luînd cu el şi cîteva personaje care au reuşit să se salveze din Armata de cavalerie a lui Babel; poate unele s-au salvat, nu ca el, amărîtul autor împuşcat într-o zi rece de februarie. De curînd, am citit că au fost găsite în Arhivele KGB-ului două cărticele scrise de Isaac Babel şi Mihal Bulgakov, la cererea unui şef din CEKA, pe la începuturile lumii sovietice; de fapt, cekistul voia să îşi scrie memoriile aventuroase din timpul revoluţiei şi al pionieratului la şcoala lui Djerzinski... Şi le-a cerut celor doi să-l ajute: e un episod cu Lenin jefuit de un bandit pe nume Portofel, episod absolut delirant – Lenin jefuit de maşină şi de bani în strada mare, în plină noapte şi iarna, încă nu luase controlul total asupra Petersburgului, dar asta e o altă istorie. Şi e adevărată: Babel şi Bulgakov stilizînd memoriile unui cekist...“ 

Stop, stop-cadru! E doar o pagină din cele multe în care acest necunoscut şi prea bine cunoscut I.T. ajunge din podul copilăriei sale de pe lîngă Teleajen la Dolhasca lui Brumaru, la Mugur şi la Lucian Raicu, la Bruno Schultz, Cioran şi Ştefan Baciu, la Alex. Leo Şerban şi percuţionistul Jaki Liebezeit, dar nu vreau să pierd acest stop-cadru pe Babel şi Bulgakov, stilizînd un cekist. Nu am avut parte de o veste mai bulversantă în 2012, an în care ar urma să – vorba aceea – piară lumea. Omul din subterană al lui Dosto strigă: „dărîmă-se lumea, dar eu să-mi pot bea ceaiul întotdeauna!“. Ba nu, să nu piară, dacă doi oameni, unul la Montréal şi altul la Bucureşti, pot să comunice prin Babel, Bulgakov şi Brumaru. Rugaţi-vă pentru sufletele noastre!

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.