Seniorii speranţei

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Branduirea optimismului jpeg

Cu exact un an ├«n urm─â, un articol izolat din Rom├ónia liber─â men┼úiona mica plachet─â a lui St├ęphane Hessel (Indignez-vous!) ┼či imensul s─âu succes editorial. La cei 93 de ani ai s─âi, personajul impunea m─âcar aten┼úie. Membru activ al Rezisten┼úei, trimis ├«n Fran┼úa de c─âtre De Gaulle pentru a contribui la preg─âtirea debarc─ârii alia┼úilor, prins de Gestapo, torturat (despre aceast─â experien┼ú─â s-a rezumat s─â spun─â doar c─â nu judeci un om care a vorbit sub tortur─â ÔÇô de┼či el rezistase torturii), ├«nchis la Buchenwald, evadat ├«n ultima secund─â, diplomat dup─â eliberare ┼či co-redactor al Declara┼úiei Drepturilor Universale (┼či nu ÔÇ×interna┼úionaleÔÇť, cum sugerau anglo-saxonii) ale Omului, Hessel a fost ├«ntreaga sa via┼ú─â un ÔÇ×indignatÔÇť constitutiv: ÔÇ×lunga mea via┼ú─â mi-a dat o succesiune de ra┼úiuni de indignareÔÇť ÔÇô m─ârturise┼čte el. Nu ┼čtiu dac─â indignatus ┼či dignitas au aceea┼či origine etimologic─â, dar pentru Hessel indignarea ┼úine organic de o practic─â a demnit─â┼úii umane ┼či nu are nimic din puseele unui rebel sau ale unui c├«rcota┼č. ├Än acest sens se adreseaz─â el tinerilor, ├«ndemn├«ndu-i la o indignare cu rost: ÔÇ×V─â doresc tuturor, fiec─âruia dintre voi, s─â ave┼úi un motiv de indignare. Este un lucru pre┼úiosÔÇť. ÔÇ×Motivele de indignare pot p─ârea ast─âzi mai pu┼úin clare ├«ntr-o lume complex─âÔÇť ÔÇô precizeaz─â Hessel. ÔÇ×Dar ├«n lume exist─â lucruri insuportabile. Pentru a le vedea, trebuie s─â prive┼čti atent, s─â cau┼úi. Le spun tinerilor: ┬źC─âuta┼úi un pic, ve┼úi g─âsi┬╗ÔÇť, adaug─â el, avertiz├«ndu-i de pericolul, universal ┼či el, al indiferen┼úei ÔÇô adev─âratul antonim al indign─ârii.

├Än umbra uria┼čului s─âu succes, i s-a repro┼čat ├«ns─â ┼či c─â apelul s─âu plute┼čte ├«n vag, c─â este ÔÇ×kitul Ikea de indignareÔÇť, c─â nu d─â ┼či solu┼úii concrete. Mai radicali, c├«┼úiva tineri rom├óni au reac┼úionat virulent la doar c├«teva ore dup─â apari┼úia articolului din Rom├ónia liber─â: ÔÇ×Este lucru stiut ca stanga/socialista/comunista ┬źexploateaza┬╗ situatiile critice ale societatii dar nu are masuri de indreptare a acestora. Ca la noi, de altfel. Daca acest socialist este asa de indignat, de ce nu ii ajuta el si cei ca el? Sa nu mai dea sfaturi, sa si le tina pentru el. La MUNCA (aleg─âtor, 10:57 / 6 ianuarie); fumigene, un alt pierdut de Stanga, puneti mana la munca, bai socialistilor... (john, 17:08 / 6 ianuarie).ÔÇť ├Än astfel de cazuri, ÔÇ×indignareaÔÇť cedeaz─â ┼či las─â locul altei st─âri de spirit: ÔÇ×grea┼úaÔÇť...

Iat─â ├«ns─â c─â venerabilul domn revine, de data aceasta ├«n compania altui intelectual de anvergur─â, Edgar Morin. Cartea se cheam─â ÔÇ×Calea speran┼úeiÔÇť ÔÇô Le chemin de lÔÇÖesp├ęrance, Fayard, 2011 ┼či ofer─â mult mai mult dec├«t o list─â de motive de ÔÇ×indignareÔÇť: propune o viziune.

De fapt, apelul la indignare nu era dec├«t un soi de ÔÇ×de┼čteapt─â-te, rom├óne!ÔÇť, de exasperare ├«n fa┼úa unei tot mai impertinente lipse de viziune a clasei politice, ├«nt─ârit─â de o tot mai indolent─â miopie social─â a popula┼úiei. ÔÇ×Calea speran┼úeiÔÇť se dore┼čte o critic─â fundamental─â a ÔÇ×c─âii dezastruluiÔÇť pe care ├«naint─âm astfel cu to┼úii, creduli, ca ├«ntr-o parabol─â a orbilor.

Cei care s-ar a┼čtepta la o re┼úet─â macro-economic─â salvatoare sau la solu┼úii geostrategice vizionare vor fi deziluziona┼úi, deopotriv─â cu cei care se vor bucura cu g├«ndul la o ┼čarj─â devastatoare la adresa mondializ─ârii. Nu despre ÔÇ×a lua parteaÔÇť mondializ─ârii sau antimondiali┼čtilor este deci vorba, ci despre o invita┼úie la m─âsur─â, conform c─âreia mondializarea trebuie ├«mplinit─â ├«n interconexiunile ┼či solidarit─â┼úile sale planetare, dublat─â ├«ns─â de o de-mondializare pe m─âsur─â care s─â redea via┼ú─â localului ┼či diferen┼úelor. C─âci ÔÇ×mondializarea constituie ├«n acela┼či timp cel mai bun ┼či cel mai r─âu lucru de care a putut s─â aib─â parte omenireaÔÇť ÔÇô ne avertizeaz─â autorii.

Abordarea celor doi este astfel fundamental─â ├«n alt sens, ┼či anume prin faptul c─â repune problema sensului fundamental al existen┼úei umane ┼či o face din perspectiva duratei lungi a istoriei modernit─â┼úii ┼či ├«n perspectiva viitorului pe termen lung al omenirii. Or, este exact ceea ce ne lipse┼čte cu des─âv├«r┼čire ├«n prezent. Un prezent despre care Konrad Lorenz se ├«ntreba, cu c├«tva timp ├«n urm─â, dac─â ÔÇ×ceea ce afecteaz─â cel mai mult sufletul oamenilor de ast─âzi este pasiunea lor orbitoare pentru bani, sau graba lor febril─â?ÔÇť.

Aceast─â interpelare a sensului ├«i face pe cei doi veterani s─â se ├«ntrebe ├«n ce m─âsur─â ┼či ├«n ce fel bun─âstarea (bien-├¬tre) ne face via┼úa mai bun─â. Nemul┼úumi┼úi de constatare, autorii propun o ÔÇ×politic─â a vie┼úii-buneÔÇť (bien-vivre). Aceasta ÔÇ×poate p─ârea sinonim─â cu bun─âstarea. Dar no┼úiunea de bun─âstare s-a redus, ├«n civiliza┼úia noastr─â, la sensul s─âu material ce presupune confort, posesiune de bunuri ┼či obiecte, f─âr─â s─â includ─â nimic din ceea ce constituie rostul unei vie┼úi bune, dedicat─â ├«mplinirii personale, rela┼úiilor de iubire, de prietenie, sensului comunit─â┼úii. Via┼úa-bun─â, ast─âzi, trebuie s─â includ─â, bine├«n┼úeles, bun─âstarea material─â, dar trebuie s─â se opun─â unei concep┼úii cantitativiste care este convins─â c─â aceast─â bun─âstare este ob┼úinut─â doar prin ┬źmereu mai mult┬╗ÔÇť. Este vorba deci despre o politic─â a calit─â┼úii vie┼úii, ┼či nu a cantit─â┼úii bunurilor, despre ceea ce Alain Caill├ę nume┼čte, la r├«ndul s─âu, o ÔÇ×politic─â a con-vivialit─â┼úiiÔÇť.

O simpl─â dorin┼ú─â pioas─â? Da, dar una fundamental─â! ┼×i una care ├«┼či ofer─â ┼či principiile c─âl─âuzitoare de realizare, analiz├«nd pe r├«nd fiecare mare problem─â a lumii contemporane, nu pentru a propune solu┼úii miraculoase, ci pentru a ÔÇ×deschide calea spre speran┼úaÔÇť unor rezolv─âri responsabile. Via┼úa poate fi g├«ndit─â ┼či altfel, dac─â exist─â ÔÇ×voin┼úa de a tr─âiÔÇť mai bine ├«n viitor. C─âci pentru Hessel, hegelian convins ┼či optimist incurabil, mersul lumii are un sens pozitiv iar rostul profund al indign─ârii a fost dintotdeauna speran┼úa.

S─â ne indign─âm a┼čadar cu rost ├«n noul an, nu motivele vor lipsi... 

Vintil─â Mih─âilescu este antropolog, profesor la ┼×coala Na┼úional─â de ┼×tiin┼úe Politice ┼či Administrative. Cea mai recent─â carte publicat─â: Sf├«r┼čitul jocului. Rom├ónia celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.