Seniorii speranţei

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Branduirea optimismului jpeg

Cu exact un an în urmă, un articol izolat din România liberă menţiona mica plachetă a lui Stéphane Hessel (Indignez-vous!) şi imensul său succes editorial. La cei 93 de ani ai săi, personajul impunea măcar atenţie. Membru activ al Rezistenţei, trimis în Franţa de către De Gaulle pentru a contribui la pregătirea debarcării aliaţilor, prins de Gestapo, torturat (despre această experienţă s-a rezumat să spună doar că nu judeci un om care a vorbit sub tortură – deşi el rezistase torturii), închis la Buchenwald, evadat în ultima secundă, diplomat după eliberare şi co-redactor al Declaraţiei Drepturilor Universale (şi nu „internaţionale“, cum sugerau anglo-saxonii) ale Omului, Hessel a fost întreaga sa viaţă un „indignat“ constitutiv: „lunga mea viaţă mi-a dat o succesiune de raţiuni de indignare“ – mărturiseşte el. Nu ştiu dacă indignatus şi dignitas au aceeaşi origine etimologică, dar pentru Hessel indignarea ţine organic de o practică a demnităţii umane şi nu are nimic din puseele unui rebel sau ale unui cîrcotaş. În acest sens se adresează el tinerilor, îndemnîndu-i la o indignare cu rost: „Vă doresc tuturor, fiecăruia dintre voi, să aveţi un motiv de indignare. Este un lucru preţios“. „Motivele de indignare pot părea astăzi mai puţin clare într-o lume complexă“ – precizează Hessel. „Dar în lume există lucruri insuportabile. Pentru a le vedea, trebuie să priveşti atent, să cauţi. Le spun tinerilor: «Căutaţi un pic, veţi găsi»“, adaugă el, avertizîndu-i de pericolul, universal şi el, al indiferenţei – adevăratul antonim al indignării.

În umbra uriaşului său succes, i s-a reproşat însă şi că apelul său pluteşte în vag, că este „kitul Ikea de indignare“, că nu dă şi soluţii concrete. Mai radicali, cîţiva tineri români au reacţionat virulent la doar cîteva ore după apariţia articolului din România liberă: „Este lucru stiut ca stanga/socialista/comunista «exploateaza» situatiile critice ale societatii dar nu are masuri de indreptare a acestora. Ca la noi, de altfel. Daca acest socialist este asa de indignat, de ce nu ii ajuta el si cei ca el? Sa nu mai dea sfaturi, sa si le tina pentru el. La MUNCA (alegător, 10:57 / 6 ianuarie); fumigene, un alt pierdut de Stanga, puneti mana la munca, bai socialistilor... (john, 17:08 / 6 ianuarie).“ În astfel de cazuri, „indignarea“ cedează şi lasă locul altei stări de spirit: „greaţa“...

Iată însă că venerabilul domn revine, de data aceasta în compania altui intelectual de anvergură, Edgar Morin. Cartea se cheamă „Calea speranţei“ – Le chemin de l’espérance, Fayard, 2011 şi oferă mult mai mult decît o listă de motive de „indignare“: propune o viziune.

De fapt, apelul la indignare nu era decît un soi de „deşteaptă-te, române!“, de exasperare în faţa unei tot mai impertinente lipse de viziune a clasei politice, întărită de o tot mai indolentă miopie socială a populaţiei. „Calea speranţei“ se doreşte o critică fundamentală a „căii dezastrului“ pe care înaintăm astfel cu toţii, creduli, ca într-o parabolă a orbilor.

Cei care s-ar aştepta la o reţetă macro-economică salvatoare sau la soluţii geostrategice vizionare vor fi deziluzionaţi, deopotrivă cu cei care se vor bucura cu gîndul la o şarjă devastatoare la adresa mondializării. Nu despre „a lua partea“ mondializării sau antimondialiştilor este deci vorba, ci despre o invitaţie la măsură, conform căreia mondializarea trebuie împlinită în interconexiunile şi solidarităţile sale planetare, dublată însă de o de-mondializare pe măsură care să redea viaţă localului şi diferenţelor. Căci „mondializarea constituie în acelaşi timp cel mai bun şi cel mai rău lucru de care a putut să aibă parte omenirea“ – ne avertizează autorii.

Abordarea celor doi este astfel fundamentală în alt sens, şi anume prin faptul că repune problema sensului fundamental al existenţei umane şi o face din perspectiva duratei lungi a istoriei modernităţii şi în perspectiva viitorului pe termen lung al omenirii. Or, este exact ceea ce ne lipseşte cu desăvîrşire în prezent. Un prezent despre care Konrad Lorenz se întreba, cu cîtva timp în urmă, dacă „ceea ce afectează cel mai mult sufletul oamenilor de astăzi este pasiunea lor orbitoare pentru bani, sau graba lor febrilă?“.

Această interpelare a sensului îi face pe cei doi veterani să se întrebe în ce măsură şi în ce fel bunăstarea (bien-être) ne face viaţa mai bună. Nemulţumiţi de constatare, autorii propun o „politică a vieţii-bune“ (bien-vivre). Aceasta „poate părea sinonimă cu bunăstarea. Dar noţiunea de bunăstare s-a redus, în civilizaţia noastră, la sensul său material ce presupune confort, posesiune de bunuri şi obiecte, fără să includă nimic din ceea ce constituie rostul unei vieţi bune, dedicată împlinirii personale, relaţiilor de iubire, de prietenie, sensului comunităţii. Viaţa-bună, astăzi, trebuie să includă, bineînţeles, bunăstarea materială, dar trebuie să se opună unei concepţii cantitativiste care este convinsă că această bunăstare este obţinută doar prin «mereu mai mult»“. Este vorba deci despre o politică a calităţii vieţii, şi nu a cantităţii bunurilor, despre ceea ce Alain Caillé numeşte, la rîndul său, o „politică a con-vivialităţii“.

O simplă dorinţă pioasă? Da, dar una fundamentală! Şi una care îşi oferă şi principiile călăuzitoare de realizare, analizînd pe rînd fiecare mare problemă a lumii contemporane, nu pentru a propune soluţii miraculoase, ci pentru a „deschide calea spre speranţa“ unor rezolvări responsabile. Viaţa poate fi gîndită şi altfel, dacă există „voinţa de a trăi“ mai bine în viitor. Căci pentru Hessel, hegelian convins şi optimist incurabil, mersul lumii are un sens pozitiv iar rostul profund al indignării a fost dintotdeauna speranţa.

Să ne indignăm aşadar cu rost în noul an, nu motivele vor lipsi... 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.