Seniorii speranţei

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Branduirea optimismului jpeg

Cu exact un an în urmă, un articol izolat din România liberă menţiona mica plachetă a lui Stéphane Hessel (Indignez-vous!) şi imensul său succes editorial. La cei 93 de ani ai săi, personajul impunea măcar atenţie. Membru activ al Rezistenţei, trimis în Franţa de către De Gaulle pentru a contribui la pregătirea debarcării aliaţilor, prins de Gestapo, torturat (despre această experienţă s-a rezumat să spună doar că nu judeci un om care a vorbit sub tortură – deşi el rezistase torturii), închis la Buchenwald, evadat în ultima secundă, diplomat după eliberare şi co-redactor al Declaraţiei Drepturilor Universale (şi nu „internaţionale“, cum sugerau anglo-saxonii) ale Omului, Hessel a fost întreaga sa viaţă un „indignat“ constitutiv: „lunga mea viaţă mi-a dat o succesiune de raţiuni de indignare“ – mărturiseşte el. Nu ştiu dacă indignatus şi dignitas au aceeaşi origine etimologică, dar pentru Hessel indignarea ţine organic de o practică a demnităţii umane şi nu are nimic din puseele unui rebel sau ale unui cîrcotaş. În acest sens se adresează el tinerilor, îndemnîndu-i la o indignare cu rost: „Vă doresc tuturor, fiecăruia dintre voi, să aveţi un motiv de indignare. Este un lucru preţios“. „Motivele de indignare pot părea astăzi mai puţin clare într-o lume complexă“ – precizează Hessel. „Dar în lume există lucruri insuportabile. Pentru a le vedea, trebuie să priveşti atent, să cauţi. Le spun tinerilor: «Căutaţi un pic, veţi găsi»“, adaugă el, avertizîndu-i de pericolul, universal şi el, al indiferenţei – adevăratul antonim al indignării.

În umbra uriaşului său succes, i s-a reproşat însă şi că apelul său pluteşte în vag, că este „kitul Ikea de indignare“, că nu dă şi soluţii concrete. Mai radicali, cîţiva tineri români au reacţionat virulent la doar cîteva ore după apariţia articolului din România liberă: „Este lucru stiut ca stanga/socialista/comunista «exploateaza» situatiile critice ale societatii dar nu are masuri de indreptare a acestora. Ca la noi, de altfel. Daca acest socialist este asa de indignat, de ce nu ii ajuta el si cei ca el? Sa nu mai dea sfaturi, sa si le tina pentru el. La MUNCA (alegător, 10:57 / 6 ianuarie); fumigene, un alt pierdut de Stanga, puneti mana la munca, bai socialistilor... (john, 17:08 / 6 ianuarie).“ În astfel de cazuri, „indignarea“ cedează şi lasă locul altei stări de spirit: „greaţa“...

Iată însă că venerabilul domn revine, de data aceasta în compania altui intelectual de anvergură, Edgar Morin. Cartea se cheamă „Calea speranţei“ – Le chemin de l’espérance, Fayard, 2011 şi oferă mult mai mult decît o listă de motive de „indignare“: propune o viziune.

De fapt, apelul la indignare nu era decît un soi de „deşteaptă-te, române!“, de exasperare în faţa unei tot mai impertinente lipse de viziune a clasei politice, întărită de o tot mai indolentă miopie socială a populaţiei. „Calea speranţei“ se doreşte o critică fundamentală a „căii dezastrului“ pe care înaintăm astfel cu toţii, creduli, ca într-o parabolă a orbilor.

Cei care s-ar aştepta la o reţetă macro-economică salvatoare sau la soluţii geostrategice vizionare vor fi deziluzionaţi, deopotrivă cu cei care se vor bucura cu gîndul la o şarjă devastatoare la adresa mondializării. Nu despre „a lua partea“ mondializării sau antimondialiştilor este deci vorba, ci despre o invitaţie la măsură, conform căreia mondializarea trebuie împlinită în interconexiunile şi solidarităţile sale planetare, dublată însă de o de-mondializare pe măsură care să redea viaţă localului şi diferenţelor. Căci „mondializarea constituie în acelaşi timp cel mai bun şi cel mai rău lucru de care a putut să aibă parte omenirea“ – ne avertizează autorii.

Abordarea celor doi este astfel fundamentală în alt sens, şi anume prin faptul că repune problema sensului fundamental al existenţei umane şi o face din perspectiva duratei lungi a istoriei modernităţii şi în perspectiva viitorului pe termen lung al omenirii. Or, este exact ceea ce ne lipseşte cu desăvîrşire în prezent. Un prezent despre care Konrad Lorenz se întreba, cu cîtva timp în urmă, dacă „ceea ce afectează cel mai mult sufletul oamenilor de astăzi este pasiunea lor orbitoare pentru bani, sau graba lor febrilă?“.

Această interpelare a sensului îi face pe cei doi veterani să se întrebe în ce măsură şi în ce fel bunăstarea (bien-être) ne face viaţa mai bună. Nemulţumiţi de constatare, autorii propun o „politică a vieţii-bune“ (bien-vivre). Aceasta „poate părea sinonimă cu bunăstarea. Dar noţiunea de bunăstare s-a redus, în civilizaţia noastră, la sensul său material ce presupune confort, posesiune de bunuri şi obiecte, fără să includă nimic din ceea ce constituie rostul unei vieţi bune, dedicată împlinirii personale, relaţiilor de iubire, de prietenie, sensului comunităţii. Viaţa-bună, astăzi, trebuie să includă, bineînţeles, bunăstarea materială, dar trebuie să se opună unei concepţii cantitativiste care este convinsă că această bunăstare este obţinută doar prin «mereu mai mult»“. Este vorba deci despre o politică a calităţii vieţii, şi nu a cantităţii bunurilor, despre ceea ce Alain Caillé numeşte, la rîndul său, o „politică a con-vivialităţii“.

O simplă dorinţă pioasă? Da, dar una fundamentală! Şi una care îşi oferă şi principiile călăuzitoare de realizare, analizînd pe rînd fiecare mare problemă a lumii contemporane, nu pentru a propune soluţii miraculoase, ci pentru a „deschide calea spre speranţa“ unor rezolvări responsabile. Viaţa poate fi gîndită şi altfel, dacă există „voinţa de a trăi“ mai bine în viitor. Căci pentru Hessel, hegelian convins şi optimist incurabil, mersul lumii are un sens pozitiv iar rostul profund al indignării a fost dintotdeauna speranţa.

Să ne indignăm aşadar cu rost în noul an, nu motivele vor lipsi... 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cine este News Daddy, tiktokerul care a anunțat atentatul asupra lui Trump de la „Beach, Please”. Dylan Page: „Nu e o glumă, se întâmplă chiar acum” VIDEO
Dylan Page, un creator de conținut pe Tik Tok, cu peste 11 milioane de urmăritori, a fost primul care a anunțat tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump. TikTok-erul se afla la festivalul „Beach, Please”, când a publicat știrea.
image
Tentativa de asasinat asupra lui Trump. Mișcarea salvatoare pe care a făcut-o fostul președinte chiar înainte ca glonțul să îl lovească FOTO VIDEO
Imaginile și informațiile despre tentativa de asasinare asupra lui Donald Trup, continuă să șocheze. O nouă înregistrare video arată mișcarea salvatoare pe care Donald Trump a făcut-o chiar în momentul în care un glonț a trecut pe lângă capul fostului președinte la mitingul din Butler, Pennsylvania.
image
Cum salvăm, pe caniculă, legumele din grădini și solarii. Fermier: „Se coace și roșia cât nuca, e de speriat”
Temperaturile de cuptor din ultimele zile pun la grea încercare și culturile din grădini și solarii. Legumicultori cu experiență spun ce putem face pentru a salva pe caniculă din munca de câteva luni și a ne bucura de legume din grădina proprie.

HIstoria.ro

image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?
image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.