Se ascute lupta de rasă

Publicat în Dilema Veche nr. 397 din 22-28 septembrie 2011
Branduirea optimismului jpeg

Zilele trecute am dat întîmplător peste această ierarhizare neurofiziologică a genurilor de muzică, ascunsă într-o scurtă informaţie dintr-un colţ de cotidian: „muzica uşoară sau populară activează sub 50% din scoarţa cerebrală, muzica simfonică modernă 60-70%, muzica clasică ajunge pînă la 90% şi numai Mozart atinge 100%. Manelele se bucură de popularitate printre oamenii simpli, deoarece sînt bine ritmate, deci ating planul instinctual, dar deloc pe cel cognitiv“. Iată-i deci pe „manelişti“ trimişi în regnul animal al instinctelor... 

La o primă vedere, ştirea face parte din seria un colectiv de cercetători de la X a demonstrat că pătrunjelul cultivat în balcon face piciorul mic şi capul mare. Zîmbeşti în sinea ta, zicîndu-ţi că mare lucru e şi ştiinţa asta, după care îţi vezi de treabă. Lucrurile ar fi într-adevăr nostime, dacă n-ar fi de fapt grave! Căci nu este vorba doar despre un soi de biologism printre multe altele, care reduce diversitatea gusturilor la o ierarhie a competenţelor, ci despre o naturalizare a acestei ierarhii: neurofiziologic (deci „de la natură“) oamenii sînt inteligenţi (adică superiori) şi ascultă Mozart, respectiv „simpli“ (adică inferiori) şi ascultă manele. 

Şi ce e atît de grav să spui că maneliştii sînt proşti? Dacă ar fi doar asta, nu ar fi nimic foarte grav, ci doar suficient de fals. Problema este însă că exact cu acest tip de argumente a început şi eugenia lui Galton (nepotul lui Darwin), împărţind „ştiinţific“ oamenii în primitivi şi civilizaţi. Ce s-a întîmplat apoi, cînd „civilizaţii“ au pus în practică „soluţia finală“ pentru „primitivii“ congenitali şi iremediabili (evrei şi ţigani), se ştie. 

Mă veţi suspecta că fac din ţînţar, armăsar. Dacă ar fi vorba doar despre această „ştire“ (care poate a fost preluată şi incorect de presă), aţi avea dreptate. Doar că această formulare „ştiinţifică“ este doar o picătură dintr-o maree mediatică în care s-a dat liber la rasism. De la trupa de etno-jazz care a refuzat public să se urce pe scenă după „nişte ţigani“, la academicianul Răzvan Theodorescu care a argumentat doct primitivismul romilor, lumea bună şi nebună a României vorbeşte tot mai firesc despre „primitivismul“ romilor ca fiind un lucru „natural“ şi de la sine înţeles. 

Iată însă că românii s-au văzut la rîndul lor în această postură. Şi nu le-a mai plăcut. Unii au eludat rapid problema: tot de la ţigani ni se trage! Hai să fim serioşi, nici cel mai incult francez nu poate crede că „păduchioasa“ echipă de fotbal a României sau împuţitul Bucureşti sînt doar insule de ţigănie într-o mare senină de latinitate! Nu, românii, la grămadă, sînt „ţiganii“ Franţei! Ne putem consola doar cu gîndul că nu sîntem singurii în această categorie, că arabii – sau musulmanii, în general – sînt de mai multă vreme „ţiganii“ Europei. Vă simţiţi mai bine? 

Ce au în comun toate acestea şi de ce sînt ele „grave“ şi nu pur şi simplu „bîrfă“ stupidă? Păi, pentru bunul motiv că ele au început deja de ceva timp să fie ideologie şi se pregătesc să devină politică de stat. Faimosul Huntington, de pildă, a „constatat“ încă din 2000 că există culturi care au „în sînge“ dorinţa de dezvoltare (development prone cultures) şi culturi care, în mod congenital, sînt incapabile de dezvoltare. Este deci logic şi raţional ca acele culturi „superioare“ să-şi vadă de-acum încolo de propria lor dezvoltare şi să lase în plata Domnului culturile handicapate. Lucrurile erau spuse în termeni economici foarte atractivi pentru politicieni. 

Faimosul „multiculturalismul e mort“ al corifeilor politicii europene actuale constituie o escaladare a acestei „viziuni“. Desigur că practica habotnică a „multiculturalismului“ a pus mari probleme, doar că soluţia ce se conturează tot mai mult în prezent nu este cu nimic mai brează, ci doar un paleativ şi mai periculos: populismul rasist. Populism – deoarece politicienii, confruntaţi cu o criză care şi-a făcut de-abia încălzirea şi o scădere dramatică a încrederii populaţiei, sînt preocupaţi doar de liniştirea cu orice preţ a electoratului, dincolo de orice doctrină sau strategie pe termen lung. Rasist – deoarece strategia ţapului ispăşitor este una verificată de milenii şi totdeauna uşor de implementat. Luaţi orice populaţie de pe lumea asta, puneţi-o în situaţia de a acumula frustrări suficient timp şi va accepta fără să clipească ideea că vecinul este de vină pentru toate suferinţele sale inexplicabile şi resimţite ca nemeritate! Odată pregătită această stare de spirit, este suficient să se destăinuie numele vecinului: Ţiganul, Arabul, Românul, ce mai contează! Fiecare în parte şi cu toţii laolaltă sînt „primitivii de lîngă mine“ şi trebuie deci ţinuţi la distanţă pentru a nu mă infesta şi pe mine cu „păduchii“ inferiorităţii lor native. Or, asta se cheamă rasism şi îndemn la lupta de rasă. În sfîrşit, această „soluţie“, întreţinută conştient sau nu de către mai toate guvernele din Europa, subminează înseşi temelia şi legitimitatea „superiorităţii“ europene: drepturile Omului şi idealul egalităţii de şanse ce derivă din acestea, cu toate implicaţiilor lor atît asupra statului de drept, cît şi asupra pieţei libere. Reduse la superioritatea congenitală a unor oameni, toate aceste principii care au constituit recompensa visată a democraţiei occidentale şi a mondializării europene din ultimele secole riscă să devină o simplă nostalgie care nu mai convinge pe nimeni. Pe ce îşi va baza atunci Europa măcar ambiţia sa internă de „integrare“? 

În acest context, orice referire la primitivismul Celuilalt şi la ierarhii „naturale“ devine astfel gravă iresponsabilitate, şi nu o simplă glumă proastă sau vorbă de clacă.

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte a sa este Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Scapă de riduri și de petele de pe tenul tău! Încearcă o mască de cartofi făcută în casă care ajută la reducerea semnelor de îmbătrânire și redă strălucirea pielii tale
Cartofii – acei campioni discreți ai bucătăriei – s-au strecurat în tăcere și în universul frumuseții, oferind mai mult decât savoare în farfurie.
Coiful chalcidic de la Balș mp4 thumbnail png
Comoară antică expusă pentru prima dată: coiful chalcidic de la Balș, vechi de 2.500 de ani, prezentat publicului la Slatina
Un muzeu din Oltenia expune pentru prima dată, și pentru doar două zile, o piesă de o valoare extraordinară: un coif chalcidic datând din secolul IV î.Hr.. Artefactul a fost descoperit întâmplător cu 20 de ani în urmă, de un cetățean care săpa un șanț pe proprietatea sa.
Castelul Corvinilor din Hunedoara  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL JPG
Cum și-a cheltuit Ioan de Hunedoara marea avere. Faimoasele cetăți și mănăstiri ridicate de eroul medieval
Alături de Castelul Corvinilor din Hunedoara, mai multe cetăți și mănăstiri construite în Transilvania medievală au păstrat „moștenirea” lui Ioan de Hunedoara.
stat scaun adobestock jpg
Obiceiul banal care poate afecta grav sănătatea creierului! Puțini oameni cunosc riscul la care se expun
Cu toții încercăm să evităm obiceiurile care ne vor afecta starea de sănătate. Însă, de multe ori, acestea pot fi mult mai subtile decât am crede, iar mulți oameni ajung să facă aceste lucruri în fiecare zi, fără să știe cât de serios le este afectat organismul.
batalia de la rovine
17 mai: Bătălia de la Rovine, încheiată cu victoria trupelor muntene în fața celor otomane. Mircea cel Bătrân a rămas însă fără coroană
Pe 17 mai, în 1395, a avut loc Bătălia de la Rovine, iar în aceeași zi, dar în 1848, s-a încheiat Marea Adunare Națională de la Blaj. Tot într-o zi de 17 mai au început audierile televizate în Senatul Statelor Unite în Afacerea Watergate, iar alpinistul român Constantin Lăcătușu a ajuns pe Everest.
tunsori pixabay jpg
Ai trecut de 40 de ani? Iată ce tunsori ar trebui să eviți dacă părul tău începe să albească
Pe măsură ce părul începe să capete fire albe, el suferă și modificări importante în textură, densitate și strălucire.
Penitenciarul Bacau foto FSANP jpg
Cazul șocant al unui deținut care a strâns de gât un agent de penitenciar. Ce pedeapsă a primit
Judecătoria Bacău a dat în această săptămână verdictul în primă instanță într-un caz de ultraj extrem de grav petrecut la Penitenciarul Bacău în urmă cu aproape șase ani. Concret, un deținut recidivist l-a strâns de gât și lovit cu pumnii pe un agent șef, după ce între cei doi a izbucnit o ceartă.
România FOTO Shutterstock jpg
România, sub potențialul ei în politica externă
Prestigiosul Centru pentru Studii Estice (OSW) de la Varșovia a realizat o amplă analiză a obiectivelor de politică externă a României în ultimii 35 de ani, ajungând la concluzia că, deşi țara are un mare potențial, nivelul scăzut de ambiție a dus la rezultate sub cele așteptate.
u cluj fb jpg
Nebunie pe Arena Națională. Dinamo, distrusă de U Cluj, care și-a asigurat cel puțin barajul european
Ardelenii au dat lovitură după lovitură, în inferioritate numerică.