Revenirea religiosului?

Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
Branduirea optimismului jpeg

Da, ştim cu toţii profeţia lui Malraux, indiferent dacă acesta chiar a spus-o ori chiar a spus-o aşa sau nu. Ea a intrat ca atare în conştiinţa publică. Şi chiar se vorbeşte – şi se poate vorbi – despre o reîntoarcere a credinţei în ultimele decenii. Unii sînt însă de părere că lucrurile sînt ceva mai complicate şi că sub această etichetă prea generică se ascund fenomene relativ distincte. Marc Augé, de pildă, identifică cel puţin trei categorii distincte de astfel de fenomene sociale particulare ce se regăsesc în imaginea globală a revenirii religiosului. Prima este una veche, constînd în primenirea periodică a marilor religii, aspiraţia de revenire la origini, la „adevărata“ formă de creştinism, islamism etc. O a doua, nu total nouă nici ea, constă în recursul la religie, din afara ei şi pentru motive străine de menirea sa definitorie. Aici intră, bineînţeles, recursul major la religie al politicului sau politizarea bisericilor, de la fundamentalismul islamic la folosirea lui Dumnezeu ca agent electoral în alegerile din ţara noastră. Mai intră însă şi o puzderie de „recursuri minore“, mai mult sau mai puţin private şi individuale, de la folosirea geomanţiei asiatice la construirea zgîrie-norilor din Hong Kong şi pînă la binecuvîntarea maşinilor în mănăstirile din România. În sfîrşit, forma cea mai recentă, inedită şi în plin avînt o constituie ceea ce Augé numeşte, cu un termen generic, „căutarea autenticului“: practici dintre cele mai diverse, adesea combinate după reţete ad hoc, de împlinire spirituală, de căutare a sensului vieţii, a adevărului existenţei, de la cocktail-urile de înţelepciune orientală şi pînă la cultul recent al corpului sau la comunităţile de eco-vegetarieni. Dar mai este vorba în aceste cazuri cu adevărat de religie? Majoritatea au rezerve. Astfel, Augé vorbeşte despre „religie à la carte“, iar Balandier despre „religios“, pe care îl diferenţiază, prudent, de religie.

Ce se întîmplă însă din acest punct de vedere la noi? „Cartografierea socială a Bucureştiului“ realizată de colegul meu Alfred Bulai oferă cîteva sugestii în acest sens.

Mai întîi, deşi numărul ateilor declaraţi este infim, nici cel al „practicanţilor“ adevăraţi nu pare să fie foarte mare: în Bucureşti doar aproximativ o treime ar intra în această categorie – restul merg la biserică doar de cîteva ori pe an sau deloc. Apoi, deşi încrederea în Biserică se află pe primele locuri în toate sondajele naţionale, încrederea în preoţi este împărtăşită doar de 43% dintre bucureşteni. Ea este de două ori mai mare decît media încrederii în reprezentanţii principalelor instituţii ale statului, ce-i drept, dar mai mică decît încrederea în medici sau profesori.

Cea mai mare şi grăitoare surpriză vine însă de la opţiunea între „Dumnezeu l-a creat pe om“ şi „omul se trage din maimuţă“: un procent de două treimi din populaţia Bucureştiului este declarat creaţionistă! Nu sîntem unici în lume nici la acest capitol, dar faptul că în secolul XXI, într-o metropolă europeană, „evoluţioniştii“ sînt de trei ori mai puţini decît „creaţioniştii“ rămîne un fapt care te pune pe gînduri... De aici încolo lucrurile se complică şi mai mult: între 20 şi 30% dintre bucureşteni declară că au fost la ghicit în cafea, în cărţi sau în palmă şi 41% că au fost descîntaţi. Aceste practici magice nu corelează statistic semnificativ cu opţiunea pentru creaţionism, ce-i drept, dar procentul celor care recurg la ele este de trei ori mai mare în rîndul fidelilor creaţionismului, decît printre evoluţionişti – ceea ce nu sună tocmai „ortodox“...

Alte date sînt cel puţin la fel de surprinzătoare, chiar dacă aparent fără legătură cu problema religiei. Astfel, de pildă, la întrebarea Dacă ar veni din nou comuniştii la putere şi i-ar aresta pe toţi politicienii actuali, dvs. cum aţi reacţiona?, doar 8% dintre bucureşteni declară că ar protesta, şi cu riscul închisorii; peste o treime ar fi bucuroşi! Cum poţi fi atît de credincios şi să te bucuri în acelaşi timp de o eventuală revenire a comunismului, mă întreb?


Şi lucrurile nu se opresc aici: concetăţenii noştri declară şi că, pe perioada crizei, ar trebui desfiinţate partidele politice (18%), instituţia preşedinţiei (10%), parlamentul (14%), primăriile de sector (11%) şi ar trebui să guverneze armata (13%), iar veniturile oamenilor de afaceri ar trebui limitate (37%). De asemenea, peste o treime dintre bucureşteni consideră că ar trebui reintrodusă pedeapsa cu moartea. În sfîrşit, 1 din 6 bucureşteni consideră că legionarii au fost eroi ai neamului.

Aceste opinii şi atitudini nu sînt neapărat legate între ele şi nu reprezintă cîtuşi de puţin o majoritate (slavă Domnului!), dar exprimă fără îndoială o anumită stare de spirit ce începe să-şi facă loc în societatea noastră. Altfel spus, ele sînt simptomatice. Şi spun ceva şi despre un fundal emoţional pe care se desfăşoară această retragere a raţionalismului modern şi democratic. În acest context, oamenii par să vadă în creştinism nu atît iubirea de aproapele, cît speranţa (sau frica, după caz...) de pedepsire a păcătoşilor cu armele divinului – şi în măsura în care nu prea mai au încredere în armele societăţii. Dincolo de religie, recursul la religios pare să aibă astfel loc pe un fond de nemulţumire şi nesiguranţă şi să alunece fie spre misticism, fie spre un soi de autoritarism vindicativ. O combinaţie din care oricînd se poate naşte un soi nu tocmai nou de totalitarism. În orice caz, îmi vine greu să cred că revenirea zdrobitoare a creaţionismului în credinţele concetăţenilor noştri poate fi interpretată pur şi simplu ca o renaştere a creştinismului... 
 

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Planul lui Putin înainte de război: Ucraina urma să fie anexată până în august
Un think-tank britanic din domeniul apărării și securității a publicat detalii despre planul președintelui rus Vladimir Putin de dinainte de a ordona invazia în Ucraina, relatează Sky News.
pod blaj jpg
Podul futurist inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro
Un pod spectaculos din punct de vedere arhitectural a fost finalizat și inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro.
Dorin Chiotea FOTO Facebook
Scandal în TVR pe tema Mondialului! Dorin Chioțea îl face praf pe Dan Turturică, șeful instituției
Revoltă în TVR. Șeful televiziunii publice, luat la țintă de un jurnalist.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.