Revenirea religiosului?

Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
Branduirea optimismului jpeg

Da, ┼čtim cu to┼úii profe┼úia lui Malraux, indiferent dac─â acesta chiar a spus-o ori chiar a spus-o a┼ča sau nu. Ea a intrat ca atare ├«n con┼čtiin┼úa public─â. ┼×i chiar se vorbe┼čte ÔÇô ┼či se poate vorbi ÔÇô despre o re├«ntoarcere a credin┼úei ├«n ultimele decenii. Unii s├«nt ├«ns─â de p─ârere c─â lucrurile s├«nt ceva mai complicate ┼či c─â sub aceast─â etichet─â prea generic─â se ascund fenomene relativ distincte. Marc Aug├ę, de pild─â, identific─â cel pu┼úin trei categorii distincte de astfel de fenomene sociale particulare ce se reg─âsesc ├«n imaginea global─â a revenirii religiosului. Prima este una veche, const├«nd ├«n primenirea periodic─â a marilor religii, aspira┼úia de revenire la origini, la ÔÇ×adev─ârataÔÇť form─â de cre┼čtinism, islamism etc. O a doua, nu total nou─â nici ea, const─â ├«n recursul la religie, din afara ei ┼či pentru motive str─âine de menirea sa definitorie. Aici intr─â, bine├«n┼úeles, recursul major la religie al politicului sau politizarea bisericilor, de la fundamentalismul islamic la folosirea lui Dumnezeu ca agent electoral ├«n alegerile din ┼úara noastr─â. Mai intr─â ├«ns─â ┼či o puzderie de ÔÇ×recursuri minoreÔÇť, mai mult sau mai pu┼úin private ┼či individuale, de la folosirea geoman┼úiei asiatice la construirea zg├«rie-norilor din Hong Kong ┼či p├«n─â la binecuv├«ntarea ma┼činilor ├«n m─ân─âstirile din Rom├ónia. ├Än sf├«r┼čit, forma cea mai recent─â, inedit─â ┼či ├«n plin av├«nt o constituie ceea ce Aug├ę nume┼čte, cu un termen generic, ÔÇ×c─âutarea autenticuluiÔÇť: practici dintre cele mai diverse, adesea combinate dup─â re┼úete ad hoc, de ├«mplinire spiritual─â, de c─âutare a sensului vie┼úii, a adev─ârului existen┼úei, de la cocktail-urile de ├«n┼úelepciune oriental─â ┼či p├«n─â la cultul recent al corpului sau la comunit─â┼úile de eco-vegetarieni. Dar mai este vorba ├«n aceste cazuri cu adev─ârat de religie? Majoritatea au rezerve. Astfel, Aug├ę vorbe┼čte despre ÔÇ×religie ├á la carteÔÇť, iar Balandier despre ÔÇ×religiosÔÇť, pe care ├«l diferen┼úiaz─â, prudent, de religie.

Ce se ├«nt├«mpl─â ├«ns─â din acest punct de vedere la noi? ÔÇ×Cartografierea social─â a Bucure┼čtiuluiÔÇť realizat─â de colegul meu Alfred Bulai ofer─â c├«teva sugestii ├«n acest sens.

Mai ├«nt├«i, de┼či num─ârul ateilor declara┼úi este infim, nici cel al ÔÇ×practican┼úilorÔÇť adev─âra┼úi nu pare s─â fie foarte mare: ├«n Bucure┼čti doar aproximativ o treime ar intra ├«n aceast─â categorie ÔÇô restul merg la biseric─â doar de c├«teva ori pe an sau deloc. Apoi, de┼či ├«ncrederea ├«n Biseric─â se afl─â pe primele locuri ├«n toate sondajele na┼úionale, ├«ncrederea ├«n preo┼úi este ├«mp─ârt─â┼čit─â doar de 43% dintre bucure┼čteni. Ea este de dou─â ori mai mare dec├«t media ├«ncrederii ├«n reprezentan┼úii principalelor institu┼úii ale statului, ce-i drept, dar mai mic─â dec├«t ├«ncrederea ├«n medici sau profesori.

Cea mai mare ┼či gr─âitoare surpriz─â vine ├«ns─â de la op┼úiunea ├«ntre ÔÇ×Dumnezeu l-a creat pe omÔÇť ┼či ÔÇ×omul se trage din maimu┼ú─âÔÇť: un procent de dou─â treimi din popula┼úia Bucure┼čtiului este declarat crea┼úionist─â! Nu s├«ntem unici ├«n lume nici la acest capitol, dar faptul c─â ├«n secolul XXI, ├«ntr-o metropol─â european─â, ÔÇ×evolu┼úioni┼čtiiÔÇť s├«nt de trei ori mai pu┼úini dec├«t ÔÇ×crea┼úioni┼čtiiÔÇť r─âm├«ne un fapt care te pune pe g├«nduri... De aici ├«ncolo lucrurile se complic─â ┼či mai mult: ├«ntre 20 ┼či 30% dintre bucure┼čteni declar─â c─â au fost la ghicit ├«n cafea, ├«n c─âr┼úi sau ├«n palm─â ┼či 41% c─â au fost desc├«nta┼úi. Aceste practici magice nu coreleaz─â statistic semnificativ cu op┼úiunea pentru crea┼úionism, ce-i drept, dar procentul celor care recurg la ele este de trei ori mai mare ├«n r├«ndul fidelilor crea┼úionismului, dec├«t printre evolu┼úioni┼čti ÔÇô ceea ce nu sun─â tocmai ÔÇ×ortodoxÔÇť...

Alte date s├«nt cel pu┼úin la fel de surprinz─âtoare, chiar dac─â aparent f─âr─â leg─âtur─â cu problema religiei. Astfel, de pild─â, la ├«ntrebarea Dac─â ar veni din nou comuni┼čtii la putere ┼či i-ar aresta pe to┼úi politicienii actuali, dvs. cum a┼úi reac┼úiona?, doar 8% dintre bucure┼čteni declar─â c─â ar protesta, ┼či cu riscul ├«nchisorii; peste o treime ar fi bucuro┼či! Cum po┼úi fi at├«t de credincios ┼či s─â te bucuri ├«n acela┼či timp de o eventual─â revenire a comunismului, m─â ├«ntreb?


┼×i lucrurile nu se opresc aici: concet─â┼úenii no┼čtri declar─â ┼či c─â, pe perioada crizei, ar trebui desfiin┼úate partidele politice (18%), institu┼úia pre┼čedin┼úiei (10%), parlamentul (14%), prim─âriile de sector (11%) ┼či ar trebui s─â guverneze armata (13%), iar veniturile oamenilor de afaceri ar trebui limitate (37%). De asemenea, peste o treime dintre bucure┼čteni consider─â c─â ar trebui reintrodus─â pedeapsa cu moartea. ├Än sf├«r┼čit, 1 din 6 bucure┼čteni consider─â c─â legionarii au fost eroi ai neamului.

Aceste opinii ┼či atitudini nu s├«nt neap─ârat legate ├«ntre ele ┼či nu reprezint─â c├«tu┼či de pu┼úin o majoritate (slav─â Domnului!), dar exprim─â f─âr─â ├«ndoial─â o anumit─â stare de spirit ce ├«ncepe s─â-┼či fac─â loc ├«n societatea noastr─â. Altfel spus, ele s├«nt simptomatice. ┼×i spun ceva ┼či despre un fundal emo┼úional pe care se desf─â┼čoar─â aceast─â retragere a ra┼úionalismului modern ┼či democratic. ├Än acest context, oamenii par s─â vad─â ├«n cre┼čtinism nu at├«t iubirea de aproapele, c├«t speran┼úa (sau frica, dup─â caz...) de pedepsire a p─âc─âto┼čilor cu armele divinului ÔÇô ┼či ├«n m─âsura ├«n care nu prea mai au ├«ncredere ├«n armele societ─â┼úii. Dincolo de religie, recursul la religios pare s─â aib─â astfel loc pe un fond de nemul┼úumire ┼či nesiguran┼ú─â ┼či s─â alunece fie spre misticism, fie spre un soi de autoritarism vindicativ. O combina┼úie din care oric├«nd se poate na┼čte un soi nu tocmai nou de totalitarism. ├Än orice caz, ├«mi vine greu s─â cred c─â revenirea zdrobitoare a crea┼úionismului ├«n credin┼úele concet─â┼úenilor no┼čtri poate fi interpretat─â pur ┼či simplu ca o rena┼čtere a cre┼čtinismului... 
 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.
image
Cum a primit un ┼čofer aer ├«n loc de combustibil la o benzin─ârie din Arge┼č. Ce nereguli a descoperit Protec┼úia Consumatorului
O pomp─â de combustibil la sta┼úia Fuel One din comuna arge┼čean─â C─âteasca contoriza costul cantit─â┼úii de combustibil livrate, ca ┼či c├ónd ar fi fost distribuit─â ├«n mod real, ├«ns─â ├«n fapt containerul de combustibil era gol, au descoperit dup─â un control efectuat miercuri 10 august inspectorii de la CJPC Arge┼č.
image
┼×oferi┼úa din Ia┼či care a ucis patru muncitori pe ┼čosea, acuzat─â de omor calificat. Declara┼úii uluitoare
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.