Recensămînt şi cultură

Publicat în Dilema Veche nr. 418 din 16-22 februarie 2012
Branduirea optimismului jpeg

Ne pleacă populaţia! Era un lucru ştiut, acum este unul recunoscut. Mai mult, nu puţini sînt cei care consideră că pînă şi aceste cifre dramatice sînt, de fapt, subevaluate – şi există unele indicii plauzibile în acest sens. Manipulare! Se poate. Orice evidenţe statistice pot fi manipulate, la o adică; lipsa lor poate fi manipulată însă cu atît mai uşor... Mi-am aruncat deci ochii peste datele disponibile, cîte sînt şi aşa cum sînt, fără a căuta ascunzişuri, dar şi fără a încerca să pătrund în semnificaţia lor profundă.

Ne pleacă românii, este clar, iar consecinţele profunde se vor vedea cu adevărat de-abia în cîteva decenii. Privind însă lucrurile din altă perspectivă, este de menţionat şi faptul – firesc altminteri – că nu pleacă de peste tot şi nu în aceeaşi măsură. Spre surprinderea mea, se pare că au plecat în mod relativ egal din rural şi din urban. Dar există zone de minim şi zone de maxim, după cum există oraşe care se depopulează şi oraşe care nu par a fi afectate prea tare de acest flagel demografic. Clujul, de pildă, nu a pierdut în ultimii douăzeci de ani decît puţin peste 4% din populaţia sa, iar Timişoara puţin sub 10% – adică mult sub media naţională. Mai sînt şi alte cîteva exemple. Şi aceste oraşe sînt în România iar criza este aceeaşi peste tot. Atunci de ce, de unde provine această diferenţă?

Un prim răspuns, la îndemînă, ne este oferit tot de datele statistice. Clujul, de pildă, cu o scădere minimă a populaţiei, după cum am văzut, se află pe locul 2 şi pe piaţa de joburi din ţară, cu 8,4 locuri de muncă la mia de locuitori, urmat de aproape de Timişoara, cu 8,2 locuri de muncă la mia de locuitori. Braşovul, care se află pe primul loc din acest punct de vedere, a înregistrat însă o scădere mult mai mare a populaţiei sale, dar faptul este o consecinţă directă a dispariţiei principalelor sale mari întreprinderi socialiste. Pe de altă parte, scăderea populaţiei Braşovului este şi una relativă, datorată într-o proporţie considerabilă înfloririi unei zone periurbane rezidenţiale, care a sporit populaţia înregistrată într-o serie de sate învecinate. În ultimii ani, se pare că populaţia oraşului s-a mai stabilizat, dinamica deosebită a pieţei sale de muncă putînd fi una dintre explicaţii pentru acest fapt. Aceste cîteva date sugerează o explicaţie de bun-simţ: cu cea mai slabă rată de ocupare din Europa (aproximativ 57%), ofertele de muncă reduc din tentaţia plecării.

Prins în aceste meditaţii statistice de duminică, am deschis şi recentul studiu al CCCDC referitor la „vitalitatea culturală a oraşelor“. Ca de obicei, excelent, deschizător de drumuri şi... aproape nebăgat în seamă atît în sfera profesională, cît şi în cea publică. Ceea ce m-a făcut să tresar şi să mă uit cu mai multă atenţie a fost însă faptul că pe primul loc în topul vitalităţii culturale a oraşelor din România am regăsit Clujul. Simplă coincidenţă cu cele evocate anterior?

Dar ce este această „vitalitate culturală a oraşelor“, dincolo de faptul că sună ademenitor?

Pe scurt, se poate spune că aceasta face parte din prolifica familie de concepte – şi preocupări – născută din interesul politicilor de revigorare urbană pentru „creativitate“: „industrii creative“, „economie creativă“, „clasă creativă“ şi, nu în ultimul rînd, „oraşe creative“. Un nivel ridicat de vitalitate culturală este primul pas în dezvoltarea unui astfel de „oraş creativ“ – precizează autorii studiului.

Cu un empirism care în România poate părea încă dubios (dacă nu de-a dreptul scandalos), acest „nivel de vitalitate culturală“ poate fi măsurat. Altfel spus, putem să evaluăm cantitativ nivelul de vitalitate al unui oraş sau al altuia din ţara noastră. Pentru aceasta, CCCDC a luat în calcul 36 de indicatori, grupaţi în şase mari categorii: infrastructura sectorului cultural, industriile creative, cheltuielile pentru cultură în bugetele locale, participarea culturală, resursele umane în educaţie culturală şi sectorul non-profit. Sinteza acestor „măsurători“ a produs următorul top naţional (în care Bucureştiul nu a fost luat în calcul): 1) Cluj; 2) Sibiu; 3) Sfîntu Gheorghe; 4) Timişoara; 5) Alba Iulia; 6) Iaşi; 7) Bistriţa; 8) Tîrgovişte; 9) Miercurea Ciuc; 10) Tîrgu-Mureş.

Acest „top“ ne spune, printre altele, că „tradiţia“ culturală şi patrimoniul existent nu înseamnă totul şi nu garantează automat o „vitalitate culturală“ de excepţie. Astfel, de pildă, Braşovul sau Craiova, vechi centre de cultură ale ţării, nu se regăsesc în acest top, în timp ce oraşe mult mai mici şi „provinciale“, precum Sfîntu Gheorghe, Alba Iulia, Bistriţa sau Tîrgovişte, şi-au asigurat o vitalitate culturală de excepţie, fie prin investiţii deosebite în domeniul culturii (17,7% din bugetul local la Sfîntu Gheorghe), fie prin dezvoltarea complementară a sectorului cultural nonprofit (Bistriţa sau Alba Iulia).

Dar mai este ceva ce se întrezăreşte la capătul acestei reverii statistice: multe dintre oraşele cu o „vitalitate culturală“ ridicată par a fi avut, grosso modo, pierderi demografice mai mici (sub 8% în ultimii zece ani, cu excepţia oraşului Tîrgovişte), fiind deci locuri în care merită, într-o mai mare măsură, să trăieşti.

Şi dacă ceea ce numim, de regulă, „cultură“ este de fapt tocmai această atmosferă inefabilă (chiar dacă măsurabilă), care face viaţa mai uşor respirabilă şi-ţi alungă dorul de ducă? Nu, nu este o teză, nici măcar o ipoteză, ci doar o speculaţie. Dar poate că nu este doar o simplă speculaţie... 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Keir Starmer Ursula von der Leyen jpg
Summit de resetare între Regatul Unit și UE, după Brexit. Reconciliere pragmatică, nu reîntoarcere în Uniune
Premierul laburist britanic Keir Starmer dorește să reseteze relațiile cu Uniunea Europeană. Summit-ul de luni, la Londra, promite să înceapă în sfârșit prima fază.
gradina jpg
Pastila banală care face minuni pentru plante. Zdrobește-o și pune-o în apa cu care le uzi
Dacă ai o pasiune pentru plante sau grădinărit, probabil că ești mereu în căutarea unor metode naturale prin care să le îngrijești mai bine și să le stimulezi dezvoltarea.
Ana Bogdan facebook jpg
Turneul de la Roland Garros începe astăzi pentru românce. Ana Bogdan intră prima în concurs
Primul tur al calificărilor programează astăzi meciuri la Paris.
Mariska Hargitay  foto   Profimedia jpeg
„Am trăit o minciună!” Secretul șocant pe care actrița Mariska Hargitay l-a ținut de 30 de ani
Fiica lui Jayne Mansfield, copia fidelă a lui Marilyn Monroe, a rupt tăcerea în privința unui secret pe care l-a ținut mai mult de trei decenii.
Steag Romania FOTO Shutterstock jpg
Cea mai bogată comună din România. Are tot ce vrei: „E un fel de Pipera de Timișoara” Depășește la venituri multe stațiuni de top
Într-o Românie a contrastelor evidente, există locuri unde dezvoltarea a explodat, în timp ce altele rămân cufundate în sărăcie. La un capăt se află satul Necșești, din județul Teleorman, unde localnicii trăiesc fără apă potabilă, drumuri asfaltate sau perspective reale de viitor. La polul opus, în
adevarul ro  Investe te la bursa  i ob ine beneficiu de tip dobânda jpg
Bursa a deschis pe verde după victoria lui Nicușor Dan: creșteri de până la 8,4%
Bursa de Valori București a deschis luni pe verde, după anunțul victoriei lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din acest an, toți indicii bursieri afișând creșteri de până la 8,4%.
copac mileuri primaria tulcea 6 jpg
Copacul hippy din Tulcea: motivul pentru care un ulm de 150 de ani a fost „îmbrăcat” în mileuri croşetate
Centrul European pentru Diversitate (EUdivers) şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale au marcat sâmbătă Săptămâna europeană a voluntariatului şi au „îmbrăcat” în mileuri croşetate de voluntari un ulm secular, aflat pe una dintre străzile principale ale oraşului Tulcea.
Cristi Chivu (Facebook) jpg
Contradicția carierei lui Chivu: curajos cu granzii, timid cu cei mici. De ce se consideră „idiotul clasic”
Antrenorul român face rezultate de senzație contra forțelor din Italia, dar tremură pentru locul Parmei în Serie A pentru sezonul viitor.
lapte jpg
Ce este, de fapt, laptele UHT din supermarketuri? Mulți români îl beau fără să știe ce consumă
Laptele este un aliment de bază în dieta multor români. Îl regăsim aproape zilnic în coșurile de cumpărături, însă puțini cunosc ce înseamnă, de fapt, denumirea UHT sau care sunt diferențele esențiale dintre acest tip de lapte și cel pasteurizat.