Propunere de monitorizare

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Propunere de monitorizare jpeg

C─âtre Serviciul Mondial de Organizare a Coinciden┼úelor (SMOC) 
Bucure┼čti, 27 iulie 2012 

De-a lungul lunii iulie 2012, fiinţa noastră audio-vizuală a fost supusă unor grele încercări:

Ni s-a spus c─â, de┼či Satana e de st├«nga, ea lucreaz─â acum ┼či la dreapta; ni s-a spus c─â pre┼čedintele suspendat a fost un ÔÇ×mahalagiu cu viziuneÔÇť; ni s-a spus c─â prim-ministrul nu a plagiat, ci a transcris cu pl─âcere tot ce-a citit cu pl─âcere la al┼úii; ni s-a spus c─â a face declara┼úii grave nu e totuna cu a comite fapte grave; ni s-a spus c─â a plagia e un furt intelectual, incomparabil mai mic dec├«t un furt din bugetul statului, fiind presant s─â nuan┼ú─âm delictele; ni s-a spus c─â recunoa┼čterea, de c─âtre un pre┼čedinte, c─â a avut ie┼čiri xenofobe nu are nici o importan┼ú─â ┼či nu constituie o problem─â din care nu putem ie┼či; ni s-a spus c─â ini┼úiatorul unei mi┼čc─âri de dreapta poart─â, vara, sub c─âma┼č─â, un maieu, ceea ce este inadmisibil la un om din elit─â; ni s-a spus c─â la noi au loc procese staliniste, f─âr─â a se lua ├«n seam─â c─â, ├«ntr-un proces stalinist, condamna┼úii ├«┼či recuno┼čteau vinov─â┼úia ┼či, ├«n nici un caz, nu ap─âreau seara, la televizor, s─â-┼či ├«nfiereze judec─âtorii; ni s-a spus c─â tot ce ne zbucium─â zi ┼či noapte provine din reac┼úia Rusiei la instalarea unui scut american antirachet─â, ├«n localitatea Deveselu din Oltenia; ni s-a spus c─â, ├«n situa┼úii murdare, nu se poate lucra cu m─ânu┼či albe etc.

Mai presus de toate acestea, dou─â idei au circulat insistent ┼či frenetic: 1) pre┼čedintele suspendat a fost ┼či este un dictator; 2) referendumul, prin care Parlamentul ├«ntreab─â, constitu┼úional, dac─â pre┼čedintele ┼ú─ârii trebuie sau nu demis, constituie apogeul unei lovituri de stat.

Am├«ndou─â ideile s├«nt la fel de false ┼či pun ├«n valoare cel mai sigur diagnostic, acela al unui ├«nalt func┼úionar german: ├«n Rom├ónia lipse┼čte cultura politic─â. Nimeni nu s-a ar─âtat indignat, nim─ânui nu i-a venit ├«n minte posibilitatea unui referendum pe aceast─â problem─â: s├«nte┼úi sau nu de acord c─â ├«n Rom├ónia lipse┼čte cultura politic─â?

├Än acest context, de balamuc, de sminteal─â ┼či de mare neglijen┼ú─â verbal─â (termeni introdu┼či, dup─â 1989, ├«n limbajul de fiecare zi, de c─âtre directorul Dilemei vechi, cu toat─â autoritatea sa stilistic─â),

pe ziua de 20 iulie, la ora amiezii,

m-am dus la Oficiul Po┼čtal din Bulevardul Ion Mihalache

┼či am ridicat, cf. avizului po┼čtal, c├«teva colete trimise din Fran┼úa (1, rue du Village, Villelongue dÔÇÖAude).

Ele con┼úineau un num─âr de exemplare ale unui volum intitulat Nouvelles de Roumanie, ap─ârut ├«n colec┼úia ÔÇ×Br├ĘvesÔÇť, specializat─â ├«n antologii ale nuvelelor din toat─â lumea. Acesta, consacrat Rom├óniei, publicat cu sprijinul Institutului Cultural Rom├ón ┼či al Centrului Na┼úional Francez al C─âr┼úii, con┼úinea zece nuvele ale unor scriitori rom├óni contemporani, traduse de Fanny Chartres.

Acasă, imediat, am citit, în introducerea traducătoarei, următoarele rînduri, care m-au extras rapid din contingent:

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô ┼úar─â (├«ndep─ârtat─â) din est, despre care se vorbe┼čte din c├«nd ├«n c├«nd, pe subiecte, de obicei, ultrasensibile (pe ici, pe colo). Rom├ónia a intrat ├«n Uniunea European─â, dar nu ┼či ├«n zona euro sau spa┼úiul Schengen. Ea este confruntat─â cu o criz─â care pare bine instalat─â. M─âsurile de austeritate (salariu mediu men┼úinut la 330 de euro, cre┼čterea TVA-ului, sc─âderea pensiilor) se ├«nmul┼úesc ┼či apas─â greu pe via┼úa rom├ónilor: sistemul social ┼či sanitar e ├«ntr-o degradare constant─â; intelectualii ┼či cercet─âtorii p─âr─âsesc ┼úara, ├«n timp ce al┼úii, porecli┼úi ┬źc─âp┼čunari┬╗, pleac─â s─â munceasc─â ├«n Italia ┼či Spania. Corup┼úia continu─â s─â se infiltreze la toate nivelele ÔÇô ├«n spitale, unde pacientul strecoar─â deseori un plic chirurgului, ├«n ┼čcoli, unde profesorii primesc cadouri din partea p─ârin┼úilor grijulii cu soarta copiilor lor, f─âr─â s─â mai vorbim de unii oameni de afaceri ┼či politicieni, care tr─âiesc rege┼čte, mul┼úumit─â acelora┼či procedee. Dar Rom├ónia este o ┼úar─â care merit─â s─â fie vizitat─â, v─âzut─â, ascultat─â, citit─â, c─âci e o ┼úar─â a ambivalen┼úei, a extremelor, a pasiunilor, a puterii de ├«ndurare ÔÇô o ┼úar─â pe care unii o ur─âsc, iar al┼úii o ador─â. ├Än ce m─â prive┼čte, iubesc Bucure┼čtii, capitala ┬źla mal aim├ęe┬╗, iubesc acest popor generos ┼či curajos, iubesc arhitectura, via┼úa cultural─â eclectic─â, iubesc nebunia lui (┬źjÔÇÖaime sa folie┬╗)ÔÇť.

Nu mai citisem ÔÇô ├«n aceast─â perioad─â fixat─â mai sus ÔÇô un text aflat, ├«n exactitatea ┼či patetismul lui, ├«ntr-un contrast mai straniu cu violen┼úa limbajului cotidian. Am v─âzut ├«n el un mesaj din partea dumneavoastr─â, a SMOC-ului*, ┼či m-am g├«ndit c─â ar trebui monitorizat l├«ng─â toate documentele scrise ┼či orale, interne ┼či externe, oficiale ┼či civile, care ne-au tulburat zilele ┼či nop┼úile. De ce nu am monitoriza ideile unei traduc─âtoare franceze, competent─â ├«n problemele Rom├óniei c├«t editoriali┼čtii de la Le Monde-ul de care nu m─â pot desp─âr┼úi de peste 40 de ani? ┼×tiu de ce ÔÇô nu s├«nt retoric. V─â lipse┼čte un serviciu de monitorizare a tuturor contradic┼úiilor ap─ârute din tot ce e coinciden┼ú─â. E ┼či ceea ce m─â ├«ndeamn─â s─â v─â propun ÔÇô cu tot realismul de care dispun ÔÇô s─â ├«nfiin┼úa┼úi un asemenea serviciu, ├«n care m-a┼č autopropune ca s─â lucrez, simplu func┼úionar, l─âs├«ndu-mi deoparte orice alte dileme, vechi ┼či tot mai noi. Dac─â v─â hot─âr├«┼úi, s├«nt gata pentru probele pe care mi le-a┼úi cere. V─â a┼čtept r─âspunsul, av├«nd drept cod parola de trecere peste Styx-ul nostru de fiecare zi: ÔÇ×Bucuro┼či le-om duce toate, dac─â ne ies bine analizeleÔÇť. 

* V─â felicit pentru ultima dvs. performan┼ú─â: coinciden┼úa dintre Olimpiada de la Londra ┼či topirea, ├«n propor┼úie de 97%, a calotei glaciare groenlandeze. 

Nota redacţiei

├Äntrebat, ├«ntr-o ├«mprejurare, ce crede c─â a ratat de-a lungul vie┼úii sale, Radu Cosa┼ču a r─âspuns: ÔÇ×Am ratat pentru totdeauna descrierea unui amor ├«ndelungat.ÔÇť Dup─â 1000 de dileme, proasp─ât ├«mplinite (cf. ÔÇ×Serviciului Mondial de Organizare a Coinciden┼úelorÔÇť at├«tea se ├«mplinesc ├«n iulie 2012 de la primul num─âr al Dilemei) trebuie s─â-l contrazicem. Rubrica sa ÔÇ×Din viea┼úa unui extremist de centruÔÇť a fost chiar cronica ÔÇô autoironic─â, lu├«nd ÔÇ×totul ├«n tragic ┼či nimic ├«n seriosÔÇť ÔÇô unei mari ┼či ├«ndelungate iubiri: cu hauts et bas, cu patos ┼či n─âb─âd─âi, cu depresii ipohondre, dar mai ales supravie┼úuiri incredibile. La episodul 1001, ca-n poveste, Radu Cosa┼ču a hot─âr├«t s─â se retrag─â. S─â patetiz─âm, povestindu-v─â c├«t de mult ne vor lipsi tableta sa s─âpt─âm├«nal─â, dar ┼či buna sa dispozi┼úie, afabilitatea, autoironia (ÔÇ×Ce face┼úi? Mul┼úumesc, interbelicÔÇť), m─âsura sa natural dilematic─â, adev─ârurile ├«ntotdeauna literare ┼či integrale? Sau, totodat─â (vorba preferat─â a lui Radu Cosa┼ču), p├«n─â c├«nd apare urm─âtorul volum din Supravie┼úuiri, s─â-l mai a┼čtept─âm c├«teodat─â, vinerea, la 11 fix, la ┼čedin┼úa s─âpt─âm├«nal─â?

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.