Presseurop: actualitatea europeană pentru toţi - interviu cu Eric MAURICE

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
Presseurop: actualitatea europeană pentru toţi   interviu cu Eric MAURICE jpeg

De c├«┼úiva ani, exist─â Presseurop.eu. Mi se pare o idee simpl─â ┼či foarte eficient─â: se preiau articole din presa care apare ├«n fiecare dintre ┼ú─ârile membre UE ┼či se traduc ├«n zece limbi ÔÇô englez─â, francez─â, spaniol─â, portughez─â, german─â, polon─â, rom├ón─â, italian─â, ceh─â, olandez─â. Avem la dispozi┼úie, ├«ntr-o form─â concentrat─â, actualitatea european─â privit─â din diverse unghiuri. E singurul loc unde putem citi articole ap─ârute ├«n limbi mai greu accesibile, e singurul loc ├«n care ne putem da seama care e perspectiva danezilor, letonilor, portughezilor, estonienilor asupra unui anumit subiect. Nu e deloc pu┼úin. Eric Maurice este redactorul-┼čef al acestei publica┼úii electronice unice ┼či a participat la Festivalul Dilema veche de la Alba Iulia.


Cum a pornit Presseurop, de unde a venit ideea?

Ideea a venit de la Comisia European─â. Dup─â referendumurile care au respins Constitu┼úia european─â, s-a considerat c─â exist─â un deficit de informare a cet─â┼úenilor ├«n leg─âtur─â cu problemele europene. ┼×i un deficit de ├«n┼úelegere a ceea ce ├«nseamn─â Europa ÔÇô nu doar Europa institu┼úional─â. A┼ča ├«nc├«t Comisia European─â a decis s─â finan┼úeze trei proiecte media: unul pentru Radio ÔÇô re┼úeaua Euranet ÔÇô, un proiect TV ├«n cadrul Euronews ┼či un proiect pentru presa scris─â. S-a decis adoptarea unui proiect pe Internet (c─âci presa tip─ârit─â pune mai multe probleme de logistic─â) care const─â ├«n realizarea unei sinteze, ├«n zece limbi, din ceea ce se scrie peste tot ├«n Europa. Proiectul a fost lansat printr-o cerere de oferte, conform procedurilor Comisiei, la care au r─âspuns patru publica┼úii europene care deja f─âceau ceva asem─ân─âtor, fiecare ├«n ┼úara sa: Internazionale ├«n Italia, Forum ├«n Polonia, Courrier International ├«n Fran┼úa ┼či Courrier Internacional ├«n Portugalia. Asta se ├«nt├«mpla la sf├«r┼čitul anului 2008. Presseurop este online din 2009, a fost inaugurat ├«naintea alegerilor europene. Este, a┼čadar, un proiect ini┼úiat de Uniunea European─â. Nici o publica┼úie n-ar fi putut face singur─â asta, c─âci necesit─â o finan┼úare consistent─â ┼či eforturi logistice. Faptul c─â s├«ntem patru publica┼úii asociate e important, c─âci ne ajut─â s─â acoperim mai bine ├«ntreaga Europ─â ┼či s─â avem o anumit─â audien┼ú─â. Am realizat parteneriate cu ziare ┼či reviste din fiecare ┼úar─â, ceea ce ne permite crearea unor sinergii ┼či conexiuni ├«ntre publica┼úii de pe tot cuprinsul continentului.

E destul de greu de organizat tot acest proces. Care sînt problemele?

Principiul pe care func┼úion─âm este preluarea ┼či traducerea unor articole deja publicate. Asta presupune existen┼úa unor acorduri de copyright cu multe ziare ┼či reviste europene. A doua problem─â ne oblig─â la o privire de ansamblu asupra ├«ntregii prese europene. Nu e u┼čor s─â ┼čtii tot timpul ce s-a publicat relevant ├«n at├«tea ┼ú─âri. Avem zece jurnali┼čti ÔÇô c├«te unul pentru fiecare limb─â ├«n care este publicat Presseurop ÔÇô ┼či o re┼úea de coresponden┼úi. ├Än fiecare diminea┼ú─â, avem o mas─â ├«ntreag─â de informa┼úii ┼či comentarii ap─ârute de-a lungul ┼či de-a latul Europei, din care trebuie s─â facem o selec┼úie ÔÇô ceea ce nu e u┼čor. A treia problem─â este traducerea. Cei mai mul┼úi dintre jurnali┼čtii no┼čtri scriu ┼či ├«n alt─â limb─â dec├«t limba lor matern─â. Dar, dincolo de asta, fiecare articol trebuie tradus rapid ├«n toate cele zece limbi. Dac─â textul e scris ├«n englez─â, german─â, francez─â, italian─â e mai u┼čor. Dac─â, ├«ns─â, e scris ├«n leton─â, ├«n rom├ón─â sau ├«n alt─â limb─â cu o circula┼úie mai restr├«ns─â, ├«l traducem mai ├«nt├«i ├«ntr-o limb─â-pivot (franceza sau engleza), din care este tradus apoi ├«n toate celelalte. Dificultatea selec┼úiei porne┼čte de la o anumit─â linie editorial─â: s├«ntem un site finan┼úat de Comisia European─â, dar nu un site institu┼úional. Urm─ârim actualitatea european─â, adic─â tot ce se ├«nt├«mpl─â ├«n institu┼úiile europene, dar ┼či ├«n economie, ├«n societate, ├«n cultur─â. ├Äncerc─âm s─â le ar─ât─âm cititorilor c─â ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«ntr-o ┼úar─â a Europei are consecin┼úe ┼či ├«n alte ┼ú─âri. C├«nd a ├«nceput s─â se vorbeasc─â despre criza din Grecia, de pild─â, era un subiect ÔÇ×localÔÇť, tratat ca atare. Dar, ├«n timp, s-a dovedit c─â are consecin┼úe asupra ├«ntregii Europe. Presseurop este singurul loc unde se poate citi, ├«n traducere, ce scrie presa greac─â despre acest subiect. Tot a┼ča, cititorii Presseurop pot compara cum se vede criza din zona euro dinspre Portugalia ori dinspre Germania, ceea ce ├«i ajut─â s─â ├«n┼úeleag─â mai bine diferitele puncte de vedere. Nu putem traduce mai mult de dou─â articole pe zi din fiecare limb─â, pentru c─â exist─â dificult─â┼úi logistice. Dar ├«ncerc─âm s─â fim relevan┼úi, s─â g─âsim chei potrivite pentru mai buna ├«n┼úelegere a actualit─â┼úii europene. ┼×i nu uit─âm c─â ne adres─âm, ├«n acela┼či timp, unor cititori diferi┼úi, din tot spa┼úiul european.

Dup─â to┼úi ace┼čti ani, care e impactul Presseurop? ┼×i-a c├«┼čtigat un public?

Dac─â r─âm├«nem la cifre, am putea fi un pic dezam─âgi┼úi. Avem aproximativ 600.000 de cititori unici pe lun─â, ceva mai mul┼úi dac─â ├«i ad─âug─âm ┼či pe cei care folosesc aplica┼úiile pentru mobil. ┼×i avem ├«ntre 2,5 ┼či 3 milioane de pagini afi┼čate. Dac─â ne g├«ndim c─â ├«n Uniunea European─â tr─âiesc 500 de milioane de oameni, poate p─ârea pu┼úin. Dar acum patru ani am pornit de la zero. Chiar dac─â actualitatea european─â e foarte important─â ┼či foarte prezent─â ├«n via┼úa oamenilor, Europa e un subiect considerat ÔÇ×elitistÔÇť ┼či complicat, deloc ÔÇ×sexyÔÇť. A┼ča c─â ne bucur─âm c─â am reu┼čit s─â capt─âm un public fidel ┼či activ ÔÇô pentru c─â avem pe site multe comentarii interesante. Fiecare articol poate fi comentat de cititori ├«n propria limb─â, avem un sistem automatizat de traduceri, care face comentariile vizibile ├«n toate cele zece limbi. Ne d─âm seama c─â avem un public implicat, exist─â o adev─ârat─â dezbatere ├«ntre cititorii din diverse ┼ú─âri. Aceasta este adev─ârata satisfac┼úie ÔÇô faptul c─â am creat accesul la informa┼úia relevant─â pe plan european ┼či le-am dat cititorilor posibilitatea de a dezbate. La urma urmei, Presseurop poate fi privit ┼či ca un laborator, un experiment ├«n urma c─âruia ne-am dat seama c─â exist─â o nevoie de informa┼úie ┼či de cunoa┼čtere aprofundat─â a actualit─â┼úii europene. Cet─â┼úenii din diverse ┼ú─âri au acces la subiecte comune ┼či se arat─â interesa┼úi de astfel de subiecte.

Exist─â, a┼čadar, posibilitatea de a crea un spa┼úiu public european?

Cred c─â da, dar ┼úin├«nd cont de faptul c─â un spa┼úiu public european nu-i poate interesa pe to┼úi europenii. E p─âcat c─â trebuie s─â spunem asta, dar a┼ča este. Au existat ┼či ├«n epoci mai vechi intelectuali de anvergur─â european─â, ├«n special ├«n ambian┼úa unor mari capitale precum Paris, Viena sau Berlin, dar ideile lor interesau doar o minoritate. Dac─â privim ├«napoi spre procesele de formare a na┼úiunilor ┼či de construire a democra┼úiilor europene, ne d─âm seama c─â dezbaterile intelectuale din Paris, Viena, Berlin, Praga sau Bucure┼čti interesau pu┼úin─â lume, de┼či ele erau c├«t se poate de consistente ÔÇô pentru c─â educa┼úia publicului era mai sc─âzut─â ┼či pentru c─â nu toat─â lumea avea acces la mijloacele de informare. Ast─âzi, c├«nd Internetul e accesibil tuturor, ne-am a┼čtepta ca toat─â lumea s─â fie interesat─â de asemenea dezbateri. Dar nu e a┼ča. Via┼úa intelectual─â ┼či dezbaterea public─â european─â ÔÇô chiar dac─â nivelul general al educa┼úiei a crescut ┼či accesul la informa┼úie e mai consistent ÔÇô nu pot interesa pe toat─â lumea. Exist─â bariere lingvistice ┼či de alt tip, nu to┼úi cet─â┼úenii europeni au circulat ├«n alte ┼ú─âri, pentru a cunoa┼čte realit─â┼úile de acolo. A┼ča ├«nc├«t, ast─âzi, c├«nd dezbatem chestiuni europene, s├«ntem, ├«ntr-un fel, ├«n situa┼úii asem─ân─âtoare cercurilor intelectuale de odinioar─â, din jurul cafenelelor pariziene sau vieneze. Sigur c─â mijloacele tehnice ┼či mass-media au evoluat, dar subiectele discutate s├«nt de interes pentru o minoritate. Presseurop poate fi un reper pentru dezvoltarea dezbaterii intelectuale ┼či politice europene. Prin re┼úelele sociale ┼či prin vorba dus─â din om ├«n om ÔÇô care nu e de neglijat ÔÇô reu┼čim s─â atingem par┼úial ┼či alt public dec├«t cel care ne cite┼čte constant. Trebuie s─â fim reali┼čti: nu spun c─â informa┼úia de calitate este adresat─â doar unei elite, dar e nevoie de un proces de durat─â pentru ca informa┼úia de calitate s─â ajung─â la un public mai numeros. Am face o mare eroare dac─â am crede c─â to┼úi cei 500 de milioane de europeni trebuie s─â fie interesa┼úi de acelea┼či subiecte.

├Än ultimii ani, de la declan┼čarea crizei, peste tot ├«n Europa reapar reac┼úii na┼úionaliste ┼či tendin┼úa de a spune c─â ÔÇ×ceilal┼úiÔÇť s├«nt de vin─â. Presseurop ÔÇô sau alte proiecte care tind s─â creeze un spa┼úiu public european, precum Lettre Internationale sau Eurozine ÔÇô pot contribui la netezirea asperit─â┼úilor?

Pentru multe ┼ú─âri europene ÔÇô de exemplu Portugalia, Grecia, Spania sau ┼ú─ârile din Est ÔÇô, Europa a ├«nsemnat ie┼čirea din regimuri dictatoriale ┼či g─âsirea unei c─âi na┼úionale de dezvoltare. Dar ├«n anii aceia nu se punea problema ÔÇ×celuilaltÔÇť ┼či a spa┼úiului comun european. Ast─âzi, c├«nd nivelul de integrare este mai mare, nu mai e suficient ca fiecare ┼úar─â s─â g├«ndeasc─â ├«n termenii propriei dezvolt─âri na┼úionale. Dar n-a┼č pune pe acela┼či plan Presseurop cu Lettre Internationale ┼či Eurozine. Materia din care tr─âie┼čte Presseurop o reprezint─â presa cotidian─â, accesibil─â tuturor. Celelalte dou─â se adreseaz─â elitelor intelectuale despre care vorbeam ├«nainte. Lettre Internationale a fost un proiect important la vremea sa, pentru c─â ├«ncerca s─â men┼úin─â tradi┼úia dezbaterii intelectuale ┼či s─â uneasc─â cele dou─â p─âr┼úi ale Europei ÔÇô Vestul ┼či Estul. Eurozine este, de asemenea, un proiect important. Dar ideile ajung, cu timpul, ├«n ziare ┼či reviste accesibile unui public mai larg. Gra┼úie Internetului, jurnali┼čtii, profesorii ┼či al┼úii pot citi Eurozine ┼či transmite mai departe ideile de acolo.

Cum vedeţi dezvoltarea proiectului Presseurop?

Linia editorial─â depinde de mai multe elemente de care e greu s─â ne ├«ndep─ârt─âm. ├Än primul r├«nd, trebuie s─â men┼úinem ├«n centru actualitatea european─â, motiv pentru care alte subiecte importante ÔÇô de exemplu, situa┼úia din Siria sau din Egipt ÔÇô trebuie l─âsate deoparte, c─âci nu e rolul nostru s─â ne ocup─âm de ele. Apoi, Presseurop s-a n─âscut dintr-o solicitare a Comisiei Europene ┼či avem un caiet de sarcini. S├«ntem ├«ntr-o situa┼úie asem─ân─âtoare unei televiziuni publice, care are o misiune public─â de ├«ndeplinit. Comisia European─â ne d─â o libertate total─â, nu a intervenit niciodat─â ├«n linia editorial─â. Dar contractul care ne asigur─â finan┼úarea e clar: trebuie s─â urm─ârim actualitatea european─â. Dac─â ne-am ocupa de sport sau de ultimul disc al vreunei vedete, am avea mai mult─â audien┼ú─â, dar nu intr─â ├«n misiunea noastr─â. Contractul cu Comisia European─â expir─â la sf├«r┼čitul acestui an. Comisia a publicat o cerere de ofert─â la ├«nceputul verii pentru a crea un nou site care s─â continue Presseurop. Prin urmare, noi puteam candida (┼či am fi putut s─â c├«┼čtig─âm sau s─â pierdem). Din nefericire, Comisia a retras cererea la sf├«r┼čitul lunii iulie, pentru c─â au existat unele critici la adresa felului ├«n care a fost formulat─â. Cele patru publica┼úii care realizeaz─â Presseurop s├«nt ├«ntr-o situa┼úie financiar─â care le impune o anumit─â aten┼úie fa┼ú─â de eventuale investi┼úii pe viitor. A┼čadar, deocamdat─â, viitorul Presseurop e neclar pentru c─â nu avem certitudinea unei finan┼ú─âri din partea Comisiei Europene.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?