Presseurop: actualitatea europeană pentru toţi - interviu cu Eric MAURICE

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
Presseurop: actualitatea europeană pentru toţi   interviu cu Eric MAURICE jpeg

De c├«┼úiva ani, exist─â Presseurop.eu. Mi se pare o idee simpl─â ┼či foarte eficient─â: se preiau articole din presa care apare ├«n fiecare dintre ┼ú─ârile membre UE ┼či se traduc ├«n zece limbi ÔÇô englez─â, francez─â, spaniol─â, portughez─â, german─â, polon─â, rom├ón─â, italian─â, ceh─â, olandez─â. Avem la dispozi┼úie, ├«ntr-o form─â concentrat─â, actualitatea european─â privit─â din diverse unghiuri. E singurul loc unde putem citi articole ap─ârute ├«n limbi mai greu accesibile, e singurul loc ├«n care ne putem da seama care e perspectiva danezilor, letonilor, portughezilor, estonienilor asupra unui anumit subiect. Nu e deloc pu┼úin. Eric Maurice este redactorul-┼čef al acestei publica┼úii electronice unice ┼či a participat la Festivalul Dilema veche de la Alba Iulia.


Cum a pornit Presseurop, de unde a venit ideea?

Ideea a venit de la Comisia European─â. Dup─â referendumurile care au respins Constitu┼úia european─â, s-a considerat c─â exist─â un deficit de informare a cet─â┼úenilor ├«n leg─âtur─â cu problemele europene. ┼×i un deficit de ├«n┼úelegere a ceea ce ├«nseamn─â Europa ÔÇô nu doar Europa institu┼úional─â. A┼ča ├«nc├«t Comisia European─â a decis s─â finan┼úeze trei proiecte media: unul pentru Radio ÔÇô re┼úeaua Euranet ÔÇô, un proiect TV ├«n cadrul Euronews ┼či un proiect pentru presa scris─â. S-a decis adoptarea unui proiect pe Internet (c─âci presa tip─ârit─â pune mai multe probleme de logistic─â) care const─â ├«n realizarea unei sinteze, ├«n zece limbi, din ceea ce se scrie peste tot ├«n Europa. Proiectul a fost lansat printr-o cerere de oferte, conform procedurilor Comisiei, la care au r─âspuns patru publica┼úii europene care deja f─âceau ceva asem─ân─âtor, fiecare ├«n ┼úara sa: Internazionale ├«n Italia, Forum ├«n Polonia, Courrier International ├«n Fran┼úa ┼či Courrier Internacional ├«n Portugalia. Asta se ├«nt├«mpla la sf├«r┼čitul anului 2008. Presseurop este online din 2009, a fost inaugurat ├«naintea alegerilor europene. Este, a┼čadar, un proiect ini┼úiat de Uniunea European─â. Nici o publica┼úie n-ar fi putut face singur─â asta, c─âci necesit─â o finan┼úare consistent─â ┼či eforturi logistice. Faptul c─â s├«ntem patru publica┼úii asociate e important, c─âci ne ajut─â s─â acoperim mai bine ├«ntreaga Europ─â ┼či s─â avem o anumit─â audien┼ú─â. Am realizat parteneriate cu ziare ┼či reviste din fiecare ┼úar─â, ceea ce ne permite crearea unor sinergii ┼či conexiuni ├«ntre publica┼úii de pe tot cuprinsul continentului.

E destul de greu de organizat tot acest proces. Care sînt problemele?

Principiul pe care func┼úion─âm este preluarea ┼či traducerea unor articole deja publicate. Asta presupune existen┼úa unor acorduri de copyright cu multe ziare ┼či reviste europene. A doua problem─â ne oblig─â la o privire de ansamblu asupra ├«ntregii prese europene. Nu e u┼čor s─â ┼čtii tot timpul ce s-a publicat relevant ├«n at├«tea ┼ú─âri. Avem zece jurnali┼čti ÔÇô c├«te unul pentru fiecare limb─â ├«n care este publicat Presseurop ÔÇô ┼či o re┼úea de coresponden┼úi. ├Än fiecare diminea┼ú─â, avem o mas─â ├«ntreag─â de informa┼úii ┼či comentarii ap─ârute de-a lungul ┼či de-a latul Europei, din care trebuie s─â facem o selec┼úie ÔÇô ceea ce nu e u┼čor. A treia problem─â este traducerea. Cei mai mul┼úi dintre jurnali┼čtii no┼čtri scriu ┼či ├«n alt─â limb─â dec├«t limba lor matern─â. Dar, dincolo de asta, fiecare articol trebuie tradus rapid ├«n toate cele zece limbi. Dac─â textul e scris ├«n englez─â, german─â, francez─â, italian─â e mai u┼čor. Dac─â, ├«ns─â, e scris ├«n leton─â, ├«n rom├ón─â sau ├«n alt─â limb─â cu o circula┼úie mai restr├«ns─â, ├«l traducem mai ├«nt├«i ├«ntr-o limb─â-pivot (franceza sau engleza), din care este tradus apoi ├«n toate celelalte. Dificultatea selec┼úiei porne┼čte de la o anumit─â linie editorial─â: s├«ntem un site finan┼úat de Comisia European─â, dar nu un site institu┼úional. Urm─ârim actualitatea european─â, adic─â tot ce se ├«nt├«mpl─â ├«n institu┼úiile europene, dar ┼či ├«n economie, ├«n societate, ├«n cultur─â. ├Äncerc─âm s─â le ar─ât─âm cititorilor c─â ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«ntr-o ┼úar─â a Europei are consecin┼úe ┼či ├«n alte ┼ú─âri. C├«nd a ├«nceput s─â se vorbeasc─â despre criza din Grecia, de pild─â, era un subiect ÔÇ×localÔÇť, tratat ca atare. Dar, ├«n timp, s-a dovedit c─â are consecin┼úe asupra ├«ntregii Europe. Presseurop este singurul loc unde se poate citi, ├«n traducere, ce scrie presa greac─â despre acest subiect. Tot a┼ča, cititorii Presseurop pot compara cum se vede criza din zona euro dinspre Portugalia ori dinspre Germania, ceea ce ├«i ajut─â s─â ├«n┼úeleag─â mai bine diferitele puncte de vedere. Nu putem traduce mai mult de dou─â articole pe zi din fiecare limb─â, pentru c─â exist─â dificult─â┼úi logistice. Dar ├«ncerc─âm s─â fim relevan┼úi, s─â g─âsim chei potrivite pentru mai buna ├«n┼úelegere a actualit─â┼úii europene. ┼×i nu uit─âm c─â ne adres─âm, ├«n acela┼či timp, unor cititori diferi┼úi, din tot spa┼úiul european.

Dup─â to┼úi ace┼čti ani, care e impactul Presseurop? ┼×i-a c├«┼čtigat un public?

Dac─â r─âm├«nem la cifre, am putea fi un pic dezam─âgi┼úi. Avem aproximativ 600.000 de cititori unici pe lun─â, ceva mai mul┼úi dac─â ├«i ad─âug─âm ┼či pe cei care folosesc aplica┼úiile pentru mobil. ┼×i avem ├«ntre 2,5 ┼či 3 milioane de pagini afi┼čate. Dac─â ne g├«ndim c─â ├«n Uniunea European─â tr─âiesc 500 de milioane de oameni, poate p─ârea pu┼úin. Dar acum patru ani am pornit de la zero. Chiar dac─â actualitatea european─â e foarte important─â ┼či foarte prezent─â ├«n via┼úa oamenilor, Europa e un subiect considerat ÔÇ×elitistÔÇť ┼či complicat, deloc ÔÇ×sexyÔÇť. A┼ča c─â ne bucur─âm c─â am reu┼čit s─â capt─âm un public fidel ┼či activ ÔÇô pentru c─â avem pe site multe comentarii interesante. Fiecare articol poate fi comentat de cititori ├«n propria limb─â, avem un sistem automatizat de traduceri, care face comentariile vizibile ├«n toate cele zece limbi. Ne d─âm seama c─â avem un public implicat, exist─â o adev─ârat─â dezbatere ├«ntre cititorii din diverse ┼ú─âri. Aceasta este adev─ârata satisfac┼úie ÔÇô faptul c─â am creat accesul la informa┼úia relevant─â pe plan european ┼či le-am dat cititorilor posibilitatea de a dezbate. La urma urmei, Presseurop poate fi privit ┼či ca un laborator, un experiment ├«n urma c─âruia ne-am dat seama c─â exist─â o nevoie de informa┼úie ┼či de cunoa┼čtere aprofundat─â a actualit─â┼úii europene. Cet─â┼úenii din diverse ┼ú─âri au acces la subiecte comune ┼či se arat─â interesa┼úi de astfel de subiecte.

Exist─â, a┼čadar, posibilitatea de a crea un spa┼úiu public european?

Cred c─â da, dar ┼úin├«nd cont de faptul c─â un spa┼úiu public european nu-i poate interesa pe to┼úi europenii. E p─âcat c─â trebuie s─â spunem asta, dar a┼ča este. Au existat ┼či ├«n epoci mai vechi intelectuali de anvergur─â european─â, ├«n special ├«n ambian┼úa unor mari capitale precum Paris, Viena sau Berlin, dar ideile lor interesau doar o minoritate. Dac─â privim ├«napoi spre procesele de formare a na┼úiunilor ┼či de construire a democra┼úiilor europene, ne d─âm seama c─â dezbaterile intelectuale din Paris, Viena, Berlin, Praga sau Bucure┼čti interesau pu┼úin─â lume, de┼či ele erau c├«t se poate de consistente ÔÇô pentru c─â educa┼úia publicului era mai sc─âzut─â ┼či pentru c─â nu toat─â lumea avea acces la mijloacele de informare. Ast─âzi, c├«nd Internetul e accesibil tuturor, ne-am a┼čtepta ca toat─â lumea s─â fie interesat─â de asemenea dezbateri. Dar nu e a┼ča. Via┼úa intelectual─â ┼či dezbaterea public─â european─â ÔÇô chiar dac─â nivelul general al educa┼úiei a crescut ┼či accesul la informa┼úie e mai consistent ÔÇô nu pot interesa pe toat─â lumea. Exist─â bariere lingvistice ┼či de alt tip, nu to┼úi cet─â┼úenii europeni au circulat ├«n alte ┼ú─âri, pentru a cunoa┼čte realit─â┼úile de acolo. A┼ča ├«nc├«t, ast─âzi, c├«nd dezbatem chestiuni europene, s├«ntem, ├«ntr-un fel, ├«n situa┼úii asem─ân─âtoare cercurilor intelectuale de odinioar─â, din jurul cafenelelor pariziene sau vieneze. Sigur c─â mijloacele tehnice ┼či mass-media au evoluat, dar subiectele discutate s├«nt de interes pentru o minoritate. Presseurop poate fi un reper pentru dezvoltarea dezbaterii intelectuale ┼či politice europene. Prin re┼úelele sociale ┼či prin vorba dus─â din om ├«n om ÔÇô care nu e de neglijat ÔÇô reu┼čim s─â atingem par┼úial ┼či alt public dec├«t cel care ne cite┼čte constant. Trebuie s─â fim reali┼čti: nu spun c─â informa┼úia de calitate este adresat─â doar unei elite, dar e nevoie de un proces de durat─â pentru ca informa┼úia de calitate s─â ajung─â la un public mai numeros. Am face o mare eroare dac─â am crede c─â to┼úi cei 500 de milioane de europeni trebuie s─â fie interesa┼úi de acelea┼či subiecte.

├Än ultimii ani, de la declan┼čarea crizei, peste tot ├«n Europa reapar reac┼úii na┼úionaliste ┼či tendin┼úa de a spune c─â ÔÇ×ceilal┼úiÔÇť s├«nt de vin─â. Presseurop ÔÇô sau alte proiecte care tind s─â creeze un spa┼úiu public european, precum Lettre Internationale sau Eurozine ÔÇô pot contribui la netezirea asperit─â┼úilor?

Pentru multe ┼ú─âri europene ÔÇô de exemplu Portugalia, Grecia, Spania sau ┼ú─ârile din Est ÔÇô, Europa a ├«nsemnat ie┼čirea din regimuri dictatoriale ┼či g─âsirea unei c─âi na┼úionale de dezvoltare. Dar ├«n anii aceia nu se punea problema ÔÇ×celuilaltÔÇť ┼či a spa┼úiului comun european. Ast─âzi, c├«nd nivelul de integrare este mai mare, nu mai e suficient ca fiecare ┼úar─â s─â g├«ndeasc─â ├«n termenii propriei dezvolt─âri na┼úionale. Dar n-a┼č pune pe acela┼či plan Presseurop cu Lettre Internationale ┼či Eurozine. Materia din care tr─âie┼čte Presseurop o reprezint─â presa cotidian─â, accesibil─â tuturor. Celelalte dou─â se adreseaz─â elitelor intelectuale despre care vorbeam ├«nainte. Lettre Internationale a fost un proiect important la vremea sa, pentru c─â ├«ncerca s─â men┼úin─â tradi┼úia dezbaterii intelectuale ┼či s─â uneasc─â cele dou─â p─âr┼úi ale Europei ÔÇô Vestul ┼či Estul. Eurozine este, de asemenea, un proiect important. Dar ideile ajung, cu timpul, ├«n ziare ┼či reviste accesibile unui public mai larg. Gra┼úie Internetului, jurnali┼čtii, profesorii ┼či al┼úii pot citi Eurozine ┼či transmite mai departe ideile de acolo.

Cum vedeţi dezvoltarea proiectului Presseurop?

Linia editorial─â depinde de mai multe elemente de care e greu s─â ne ├«ndep─ârt─âm. ├Än primul r├«nd, trebuie s─â men┼úinem ├«n centru actualitatea european─â, motiv pentru care alte subiecte importante ÔÇô de exemplu, situa┼úia din Siria sau din Egipt ÔÇô trebuie l─âsate deoparte, c─âci nu e rolul nostru s─â ne ocup─âm de ele. Apoi, Presseurop s-a n─âscut dintr-o solicitare a Comisiei Europene ┼či avem un caiet de sarcini. S├«ntem ├«ntr-o situa┼úie asem─ân─âtoare unei televiziuni publice, care are o misiune public─â de ├«ndeplinit. Comisia European─â ne d─â o libertate total─â, nu a intervenit niciodat─â ├«n linia editorial─â. Dar contractul care ne asigur─â finan┼úarea e clar: trebuie s─â urm─ârim actualitatea european─â. Dac─â ne-am ocupa de sport sau de ultimul disc al vreunei vedete, am avea mai mult─â audien┼ú─â, dar nu intr─â ├«n misiunea noastr─â. Contractul cu Comisia European─â expir─â la sf├«r┼čitul acestui an. Comisia a publicat o cerere de ofert─â la ├«nceputul verii pentru a crea un nou site care s─â continue Presseurop. Prin urmare, noi puteam candida (┼či am fi putut s─â c├«┼čtig─âm sau s─â pierdem). Din nefericire, Comisia a retras cererea la sf├«r┼čitul lunii iulie, pentru c─â au existat unele critici la adresa felului ├«n care a fost formulat─â. Cele patru publica┼úii care realizeaz─â Presseurop s├«nt ├«ntr-o situa┼úie financiar─â care le impune o anumit─â aten┼úie fa┼ú─â de eventuale investi┼úii pe viitor. A┼čadar, deocamdat─â, viitorul Presseurop e neclar pentru c─â nu avem certitudinea unei finan┼ú─âri din partea Comisiei Europene.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost m├ózg─âlit─â cu mesaje de ur─â ┼či amenin┼úare VIDEO
O gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost vandalizat─â. Autorii distrugerilor au l─âsat mesaje de amenin┼úare ┼či de ur─â pe fa┼úada cl─âdirii.
image
Un general rus obez ┼či retras din activitate, trimis s─â lupte ├«n r─âzboiul din Ucraina: ÔÇ×Nimeni nu-i poate refuza supunereaÔÇŁ
Un general rus pensionat ┼či obez, a fost trimis de Vladimir Putin s─â lupte ├«n prima linie ├«n r─âzboiul din Ucraina care se desf─â┼čoar─â mai ales ├«n partea de est a ┼ú─ârii. Decizia vine ├«n contextul ├«n care armata rus─â pierde tot mai mul┼úi militari de rang ├«nalt pe c├ómpul de lupt─â.
image
ÔÇ×QÔÇŁ, internautul de la care a pornit mi┼čcarea QAnon, a revenit pe forumurile web dup─â 2 ani de pauz─â:┬áÔÇ×S─â juc─âm ├«nc─â o dat─â?ÔÇŁ
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de ÔÇ×QÔÇŁ al forumurilor 4chan ┼či 8kun, personaj ale c─ârui anun┼úuri criptice au dat na┼čtere teoriei conspira┼úiei fasciste pro-Trump cunoscut─â drept QAnon, ┼či-a reluat post─ârile dup─â o pauz─â de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.