Practica lucidității

Publicat în Dilema Veche nr. 354 din 25 noiembrie - 2 decembrie 2010
Branduirea optimismului jpeg

„Majoritatea elevelor şi elevilor veniţi la concurs purtau costum naţional. Unii l-au purtat în permanenţă, alţii numai la solemnităţi. Pe unii îi vedeai mereu în portul lor de acasă, în costumul lor regional, pe străzile capitalei; alţii au ţinut să poarte mîndria îmbrăcăminţii regionale numai la defilare sau la prilejuri solemne. (...) Costumele pe care le-am văzut au fost, cele mai multe, confecţionate în atelierele şcolii sau cumpărate la magazinele de artă naţională (...). Toate, însă, sau aproape toate purtau pecetea standardizării, adică a industriei. Erau nu costume naţionale, adică nu haine pure ale poporului, ci costume naţionaliste, semne ale unei mentalităţi a intelighenţiei noastre, a concepţiei despre neam a burgheziei intelectuale româneşti.“ 

Sîntem în 1938, la Sărbătorile Tinerimii Române, iar comentatorul este profesorul maramureşan Mihai Pop, cofondatorul Institutului de Etnografie şi Folclor şi directorul său de excepţie în anii deosebiţi ai comunismului. Şi Mihai Pop continuă: 

„Tendinţa de a dispărea a costumului naţional este un fapt recunoscut de etnografi şi sociologi. Ea este strîns legată de fenomenul general al dezagregării vieţii săteşti. Sînt unele regiuni ale ţării unde nici nu mai există costum naţional. În altele, iarăşi, costumul naţional a devenit haina de sărbătoare a ţăranului, jachetul sau smochingul lui (...). Iarăşi, într-o întreagă parte a ţării, diferenţele regionale ale costumelor au început să dispară, impunîndu-se tot mai mult un costum naţional standard, provenind din cîteva ateliere de fabricare, deci un costum realizat prin mijloace industriale. În aceste locuri, ţăranii nu mai au conştiinţa diferenţierii sociale regionale (...). Această conştiinţă a rămas, însă, peste tot burgheziei intelectuale de la sate şi oraşe, adică mai concret acelei intelighenţe în care corpul didactic joacă un rol atît de important.“ Concluzia vine simplu şi clar: „Costumul naţional dispare. El dispare printr-un proces social normal şi această dispariţie nu poate fi oprită prin artificii.“ Artificiile aparţin acestei „intelighenţii“ pentru care costumul a devenit una dintre cele mai de seamă embleme ale naţiei şi pe care ea, intelighenţia, trebuie să o păzească cu orice preţ. Doar că acest „costum naţionalist nu poate să împiedice dispariţia costumului naţional. El îl poate doar înlocui, vulgarizîndu-l“.  

Descoperite de neobositul Rostas Zoltan şi publicate recent la Editura Paideia, aceste articole apărute sub pseudonim în presa interbelică sînt o revelaţie pentru toţi care l-au cunoscut şi l-au iubit (sau nu...) pe Profesor. Iar ceea ce impresionează cel mai mult este o calitate pe care acesta şi-o declină ca pe un crez de o viaţă, într-un interviu acordat, de mult, lui Rostas: „că eu la ceea ce am ţinut foarte mult în viaţa mea, am ţinut la luciditate. La minte, la judecată, şi încă la ceva: la analiza realităţii. N-am acceptat nici un fel de realitate, nici cea politică, nici cea ştiinţifică, pînă n-am analizat-o şi am judecat-o. Asta te scuteşte de foarte multe lucruri.“ 

Nu doar cunoscător, dar şi iubitor necondiţionat al satului românesc, Mihai Pop nu a ezitat însă o secundă să constate, cu luciditate, „dezagregarea satului“ şi să o ia în considerare ca pe un „fapt“, ca pe realitatea însăşi pe care este naiv să o eludezi sau să o cosmetizezi: „A crede că poţi să stăvileşti procesul de dezagregare a vechii structuri săteşti sau să rezolvi marea problemă a satului românesc prin crearea de sate model sau prin încercările de ridicare culturală a satelor, atunci cînd această dezagregare nu este decît unul din fenomenele de adaptare a satului modern la nevoile şi adevăratele lui rosturi şi cînd problema economică şi socială a ţărănimii este piatra de încercare de a cărei rezolvare depinde întreg viitorul neamului românesc, este asemănător în naivitate şi eroare cu a crede că hotărăşti asupra destinelor naţiunii române dînd statului forme de viaţă asemănătoare unuia sau altuia din statele din Apusul Europei.“ Trei sferturi de veac mai tîrziu, această constatare lucidă este încă de actualitate, doar că lipsesc parcă şi mai mult minţile lucide care să o proclame... 

Mihai Pop şi-a purtat luciditatea cu zîmbetul pe buze, cu firescul respiraţiei de clipă cu clipă. Articolele interbelice ni-l înfăţişează ca pe un anti-nazist convins – dar deopotrivă şi un anti-bolşevic – nu din credinţe superioare însă, ci tot din această pămînteană şi neîntreruptă luciditate care lipsea multor colegi de generaţie. Nu a fost un militant nici măcar în domeniul său de interes, nu a luptat nici o clipă pentru „salvarea“ satului şi a ţăranului, dar nu din nepăsare sau neputinţă, ci din aceeaşi luciditate care îl făcea să vadă realitatea structurală a satului, o realitate pe care alţi colegi de generaţie o înlocuiau prea adesea cu varii convingeri idealiste. Această practică firească a lucidităţii l-a făcut să evite – şi să respingă – cu umor toate credinţele masificate care cad în credulitate, fără a acuza însă „poporul“, ci pe mult prea încrezătorii săi conducători: „Neamurile nu sînt intolerante de la natură. Egoismul de neam, ca şi cel de clasă nu sînt înnăscute popoarelor. Popoarele nici nu sînt măcar vinovate de intoleranţa de care le acuză uneori pe drepte temeiuri istorice. Vina lor este numai pasivitatea cu care acceptă conducătorii, în nepăsarea cu care se lasă dominate de anumite idealuri şi conduse spre anumite destine.“ 

Cine are urechi de auzit să audă...

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.