O vedenie, în caz de dispariţie

Publicat în Dilema Veche nr. 404 din 10-16 noiembrie 2011
Propunere de monitorizare jpeg

Distin┼či lucr─âtori, distinse lucr─âtoare din Serviciile Multilateral Dezvoltate,
ast─âzi, c├«nd am aflat, fie ┼či f─âr─â multe detalii, dintr-un raport ONU, c─â Rom├ónia se num─âr─â printre primele ┼ú─âri care vor disp─ârea,
┼úin s─â v─â informez ÔÇô ┼či mai mult dec├«t at├«t ÔÇô c─â s├«nt ├«n posesia unei imagini, mult mai bogate ├«n am─ânunte, a lumii pe cale de dispari┼úie; socotesc c─â e obligatoriu s─â lua┼úi cuno┼čtin┼ú─â de ea:

Toat─â lumea era condamnat─â s─â fie victima unei molimi ├«ngrozitoare, nemaiauzite ┼či nemaiv─âzute, care venea ├«n Europa din ad├«ncurile Asiei. To┼úi trebuiau s─â moar─â, cu excep┼úia unor foarte pu┼úini ale┼či. Ap─âruser─â ni┼čte noi trichine, f─âpturi microscopice care se instalau ├«n trupurile oamenilor. Dar aceste fiin┼úe erau ni┼čte spirite ├«nzestrate cu minte ┼či voin┼ú─â. Oamenii ├«n care se instalaser─â deveneau imediat poseda┼úi ┼či nebuni. Dar niciodat─â, niciodat─â, oamenii nu se consideraser─â a┼ča de de┼čtep┼úi ┼či de convin┼či de dreptatea lor, cum erau cei atin┼či de boal─â. Niciodat─â nu existaser─â sentin┼úe mai sigure, concluzii ┼čtiin┼úifice, convingeri morale ┼či credin┼úe mai de neclintit dec├«t ale lor. (subl. m.) Sate ├«ntregi, ora┼če ├«ntregi ┼či chiar popoare erau contaminate ┼či parc─â ├«nnebuniser─â. To┼úi erau nelini┼čti┼úi ┼či nu se mai ├«n┼úelegeau, fiecare credea c─â doar el este de┼úin─âtorul adev─ârului ┼či se chinuia c├«nd ├«i privea pe ceilal┼úi; se b─âtea cu pumnul ├«n piept, pl├«ngea ┼či-┼či fr├«ngea m├«inile. Nu ┼čtiau care s─â judece pe care, nu puteau c─âdea de acord ce s─â fie considerat bine ┼či ce r─âu. Nu ┼čtiau pe cine s─â acuze, pe cine s─â achite. (subl. m.) Oamenii se omorau unii pe al┼úii, cuprin┼či de un fel de r─âutate f─âr─â sens.

Se adunau unii ├«mpotriva altora, ├«n armate ├«ntregi, dar armatele, deja plecate ├«n campanii, ├«ncepeau deodat─â s─â se distrug─â din interior, r├«ndurile se rupeau, militarii se aruncau unii asupra celorlal┼úi, se t─âiau ┼či se ├«mpungeau, se mu┼čcau ┼či se m├«ncau unii pe al┼úii. ├Än ora┼če, toat─â ziua se d─âdea alarma; erau chema┼úi to┼úi, dar cine ┼či de ce chema, habar nu aveau, dar to┼úi erau nelini┼čti┼úi. ├Ä┼či p─âr─âsiser─â meseriile, pentru c─â fiecare ├«┼či expunea ideile, corec┼úiile ┼či nu puteau c─âdea de acord (subl. m.); nu se mai ocupau nici cu agricultura. Din loc ├«n loc, oamenii se adunau ├«n grupuri, c─âdeau de acord cu privire la ceva, jurau s─â nu se despart─â, dar imediat ├«ncepeau s─â fac─â altceva, total altceva dec├«t tocmai se ├«n┼úeleser─â (subl. m.), ├«ncepeau s─â se ├«nvinuiasc─â unii pe al┼úii, s─â se ia la b─âtaie ┼či a┼ča mai departe. ├Äncepuser─â incendii, ├«ncepuse foametea. Totul pierea. Molima cre┼čtea ┼či avansa. Numai c├«┼úiva oameni putur─â s─â se salveze ├«n toat─â lumea, erau oameni puri ┼či ale┼či, destina┼úi s─â ├«nceap─â un nou neam omenesc ┼či o nou─â via┼ú─â, s─â ├«nnoiasc─â ┼či s─â cure┼úe p─âm├«ntul, dar nimeni nu-i v─âzuse nic─âieri pe oamenii ace┼čtia, nimeni nu le auzise glasul ┼či cuvintele.

Sper s─â nu v─â jignesc dac─â v─â voi explica de ce nu v-am dezv─âluit de la bun ├«nceput cui apar┼úine aceast─â vedenie: e un vis al lui Raskolnikov ÔÇô eroul principal din Crim─â ┼či pedeaps─â, romanul lui Dostoievski ÔÇô ├«n ├«nchisoare, unde executa condamnarea pentru crima pe care o comisese. Am multe motive s─â fiu convins c─â ÔÇô a┼ča cum se obi┼čnuie┼čte azi ÔÇô nu i-a┼úi fi dat aten┼úie ca oric─ârui citat din c─âr┼úile clasice, pus ├«ntre ghilimele; ghilimelele plictisesc.

N─âd─âjduiesc c─â ve┼úi aprecia m─âcar laconismul sublinierilor mele, care fac inutile orice actualiz─âri didactic-moralizatoare; ┼×i a┼ča actualitatea vedeniei cred c─â e ostentativ─â.

V─â doresc s─â fi┼úi printre acei puri ┼či ale┼či care se vor salva din orice recens─âm├«nt. 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.