Not─â informativ─â cu privire la o noapte violent─â

Publicat în Dilema Veche nr. 415 din 26 ianuarie - 1 februarie 2012
Propunere de monitorizare jpeg

Stimate lucr─âtoare ┼či numai pu┼úin stima┼úi lucr─âtori din Serviciile Multilateral Dezvoltate,

┼úin s─â v─â informez c─â, ├«n noaptea de 15 spre 16 ianuarie 2012, am comis o fapt─â (poate de cultur─â, ceea ce nu-i o scuz─â) pentru care alt─âdat─â, ├«nainte de ÔÇÖ89, conform g├«ndirii mele de atunci,

m-a┼č fi condamnat singur la dispre┼ú (cel pu┼úin): am renun┼úat s─â fac politic─â la zi ÔÇô era ┼či noapte... ÔÇô pentru a m─â concentra asupra unui film artistic, de fic┼úiune.

Timp de dou─â ore, m-am abstras din violen┼úele desf─â┼čurate ├«n centrul Bucure┼čtilor ca s─â m─â implic ├«n filmul Morgen difuzat pe HBO, exact la orele 20, c├«nd ciocnirile ├«ncepuser─â s─â dea ├«n clocot.

Fire┼čte c─â nu am butonat inocent ÔÇô nu prea cunosc asemenea clipe ├«n via┼úa mea; de altfel, mi-am spus imediat c─â dac─â filmul nu e bun, dac─â nu m─â capteaz─â de la ├«nceput ÔÇô instinctul de cinefil lucra ┼či el... ÔÇô m─â voi ├«ntoarce la Spitalul Col┼úea, ├«n Pia┼úa Sf├«ntul Gheorghe (unde se pornise ciom─âgeala), pe locurile acelea de care se legaser─â ┼či primii kilometri ai adolescen┼úei mele ÔÇ×decise ┼či confuzeÔÇť, conform adjectiv─ârii sebastianiste: ÔÇ×tinere┼úea mea decis─â ┼či confuz─âÔÇť, inadmisibil de obsedante.

De la primele imagini ┼či replici ÔÇô filmate cu acea lentoare care-┼úi d─â speran┼úa, la bunii regizori, c─â vei auzi ├«n cur├«nd ceva important ÔÇô am fost, cum se spune, corupt de concizia subiectului: un turc b─âtr├«n ├«n suferin┼úa ┼či s─âr─âcia lui, ajuns pe jos din Bulgaria la frontiera dintre Rom├ónia ┼či Ungaria, se ├«nt├«lne┼čte pe la Salonta ÔÇô unde f─âcusem armata, c─âlare ÔÇô cu un rom├ón solid, masiv, bodyguard la un market ┼či ├«i explic─â pe turce┼čte, ├«ntr-o fraz─â care va ┼úine tot timpul, c─â trebuie s─â ajung─â la fiul s─âu, ├«n Germania. Nu ┼čtiu c├«t─â ├«ncredere ave┼úi ├«n filmele bune de rezumat ├«n dou─â fraze ┼či (maximum) trei idei, dar eu pe acestea le ador. Rom├ónul ÔÇô cu gospod─ârie, cu nevast─â ostil─â la tot ce-i str─âin ÔÇô nu se ├«ndur─â s─â-l dea pe m├«na poli┼úiei de frontier─â ÔÇô e a doua idee, fire┼čte, incorect─â, dar trebuie ┼úinut seam─â c─â din multe idei incorecte politic ies filme, cum se zice, de neuitat, imperfecte ├«n logica politic─â, sf├«┼čietoare ├«ns─â dpdv uman. Rom├ónul ÔÇô numele s─âu mic, Nelu, e singurul cuv├«nt nou ├«n fraza stereotip─â a turcului ÔÇô nu poate dep─â┼či acest g├«nd foarte riscant: turcul trebuie ajutat s─â treac─â frontiera ca s─â-┼či vad─â fiul din Germania, ┼či asta c├«t mai repede, chiar m├«ine, morgen pe nem┼úe┼čte, iar acest morgen devine singurul cuv├«nt de leg─âtur─â ├«ntre vie┼úile lor.

Av├«nd ├«n vedere c─â nu doresc s─â v─â povestesc filmul p├«n─â la cap─ât ┼či nici s─â fac analiz─â psihologic─â, consider necesar s─â v─â explic, tot ├«n dou─â fraze, de ce am stat p├«n─â la sf├«r┼čit, asum├«ndu-mi riscul s─â nu fiu la curent cu ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Capital─â; precum v-am informat mai sus, nici eu nu am fost inocent, din urm─âtoarele cauze:

cu o zi ├«nainte, o persoan─â oficial─â ne-a recomandat, cu ironia de rigoare a celui care se vrea spiritual, s─â trat─âm situa┼úia politic─â din ce ├«n ce mai congestiv─â, revizion├«nd Moartea domnului L─âz─ârescu; am intrat, recunosc, ├«n provocare: dac─â vrei cinema la politic─â ┼či la Legea s─ân─ât─â┼úii, hai la cinema, dar la filmul pe care ├«l vreau eu! Timp de dou─â ore, Morgen mi-a dat dreptul la cea mai t─âcut─â ┼či consistent─â replic─â ├«mpotriva unei ironii deplasate;

tot cu o zi ├«nainte de izbucnirea ostilit─â┼úilor, un europarlamentar rom├ón (sublinierea mea) declarase c─â nu suport─â ca doctorul Raed Arafat s─â conduc─â o institu┼úie autonom─â fiindc─â este palestinian, str─âin de neamul rom├ónesc ┼či str─âin de credin┼úa cre┼čtin-ortodox─â. ÔÇ×IdeeaÔÇť, tot f─âr─â replic─â din partea comentatorilor, m-a terorizat toat─â noaptea ┼či, chiar dac─â o ve┼úi considera exagerat─â, nu s├«nt dispus s-o corectez. Cu Morgen m-am ap─ârat de aceast─â xenofobie abs(m)urd─â ┼či murdar─â, azi ├«n continu─â ofensiv─â; mai mult: pe m─âsur─â ce ÔÇ×tr─âiamÔÇť filmul, cu acest Nelu care ├«ndr─âznea ÔÇ×s─â pun─â omenia mai presus de siguran┼úa na┼úional─âÔÇť, am trecut la contraofensiv─â, indiferent c├«t de clar─â era naivitatea mea pe care mi-o asum, tot f─âr─â inocen┼ú─â.

Ferindu-m─â s─â dep─â┼česc caracterul strict informativ al notei mele, v─â recomand s─â vede┼úi ÔÇô eventual ├«n sediul serviciilor dvs. dotate ne├«ndoios cu s─âli de cinema ÔÇô filmul Morgen, pe care ├«l pun foarte sus printre realiz─ârile cinematografiei noastre.

Cu toat─â naivitatea...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.