Năpasta

Publicat în Dilema Veche nr. 892 din 13 -19 mai 2021
Comunismul se aplică din nou jpeg

Citind acum vreo două luni un articol din Dilema veche de George Banu, intitulat „Artiștii și temerea de teatru“, și discutînd mai apoi cu autorul pe marginea textului, am avut o revelație. În acel articol, reputatul critic pomenea despre respingerea teatrului venită din partea unor pictori („Pictorilor le displace să fie asociați cu teatrul”). Explicația lui George Banu pentru acest fenomen ar fi că teatrul are o componentă care poate repugna cuiva cu anumite sensibilități. O componentă care ține chiar de „arta spectacolului” și de „coeficientul de inautenticitate” al teatrului. E vorba de „simularea”, de „punerea în scenă” pe care o presupune teatrul, de un element menit să-l facă să aibă succes.

Pentru a transmite mesajul dincolo de scenă, publicului, actorii trebuie să-și exagereze trăirile, vocile, gesturile. De aici vin și expresii de genul „jucăm ca la teatru” sau „teatral”, pe care George Banu le aduce în discuție. E ceva ce unora nu le place. Mulți pictori detestă teatrul, deși îi iubesc pe actori, după cum observă criticul. Toate astea mi-au amintit de ce spunea odată regretatul nostru coleg, criticul de film Alex. Leo Șerban. El explica de ce iubea mult mai mult filmul decît teatrul și, în fond, era cam aceeași idee. Spunea că, spre deosebire de film, cînd mergea la teatru nu putea trece de convenție, nu putea lua în serios ce se întîmpla pe scenă. Probabil că și lui i se părea ceva exagerat.

Un copil dus la teatru poate avea aceleași percepții de „inautentic”. Mai ales dacă e vorba de o dramă sau de o tragedie pentru adulți, exagerările de pe scenă îl pot chiar speria. Ei bine, la un moment dat, copilul acela am fost chiar eu. Cînd am citit despre motivele care te pot face să respingi teatrul, mi-am adus aminte de ziua în care mama, ținînd cu tot dinadinsul să vadă un spectacol la Teatrul Național (din București), m-a luat cu ea. Era pe la jumătatea anilor ʼ70, eu aveam vreo 10 ani, clădirea și sălile erau noi, recent inaugurate, și trebuiau și ele văzute. Era vorba de două piese ale lui Caragiale, care se jucau una după alta: Conu Leonida față cu reacțiunea și Năpasta. Da, tocmai Năpasta! Iar eu am fost năpăstuitul. Conu Leonida m-a amuzat, deși nici acolo n-am înțeles prea multe. Pare-mi-se că mama a avut o ezitare înaintea celei de-a doua piese, dar și-o fi zis că nu-i chiar așa de lungă și că poate o să suport. Am rezistat cu greu.

Astăzi aflu (după o scurtă cercetare pe Internet, de amator în ale teatrului) că regizor era  Ion Cojar și că, în general, el promova chiar autenticitatea în teatru. Probabil însă că Năpasta, oricît de „autentic” ar fi fost jucată, nu putea să nu producă un impact puternic la o vîrstă așa fragedă. Am văzut pe acea scenă niște oameni frămîntați de lucruri teribile, așa cum nu mai văzusem niciodată pe cineva în viața reală, și care vorbeau cu un patos și cu o forță cum nu mai auzisem niciodată pe cineva în jurul meu. Era de-a dreptul îngrozitor, cu atît mai mult cu cît nici nu pricepeam prea bine despre ce era vorba. Mi-aduc aminte și acum că nu reușeam să-mi dau seama cine era bun și cine era rău, în piesă. Nimic nu mi-a fost clar, nici măcar la sfîrșit. Descopeream însă o latură a vieții omenești, întunecată și înfricoșătoare, de care nu avusesem habar și tot ce știam era că n-aș fi vrut să am vreodată de-a face, în viața reală, cu asemenea oameni și cu asemenea grozăvii. Eram derutat și de piesa anterioară, de dinaintea pauzei. Nu înțelegeam ce legătură aveau indivizii ăia oribili cu caraghiosul de Leonida. Multă vreme după aceea am crezut că unul dintre actori (Ion) era Emil Botta. Nu era, dar probabil că în mintea mea s-a confundat cu ecranizarea piesei în care juca marele actor și pe care poate că am văzut-o ulterior. De bună seamă că dacă l-aș fi văzut și pe Botta atunci pe scenă, aș fi fost și mai impresionat (cred că fugeam din sală). Dar pare-se că, și fără Botta, lucrurile m-au marcat binișor.

Acum îmi închipui că în fine am înțeles de ce, de-a lungul timpului, am avut mereu o reținere față de actorii care declamau prea patetic, de ce nu-mi plăceau „scenele” din viața reală (dar cui îi plac) și de ce aproape întotdeauna am avut o ușoară ezitare înainte să merg la teatru. Mă temeam de vreo Năpastă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Ce „trucuri” folosesc supermarketurile pentru a vă determina să cumpărați mai mult decât vă trebuie
Când merg la cumpărături în supermarket, majoritatea românilor au în vedere un buget prestabilit, însă rareori pot să-l respecte respecte, din cauza unor „trucuri” folosite de retaileri.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.