Modernizarea învățămîntului românesc

Publicat în Dilema Veche nr. 395 din 8-14 septembrie 2011
Branduirea optimismului jpeg

- un comentariu la articolul domnului Baumgarten -

Jonathan Scheele, un bun cunoscător politic al României, a declarat în repetate rînduri – inclusiv de curînd, în aceste pagini – că România nu are „o viziune“, că, după părerea lui, acestei ţări îi lipsesc „obiectivele“ pe termen mediu şi lung. Din altă perspectivă, Emil Constantinescu era de părere că am avut un astfel de proiect cu bătaie lungă, început pe la paş’opt şi încheiat odată cu integrarea europeană: europenizarea şi modernizarea ţării. Ce facem însă mai departe? Ne continuăm „modernizarea“, sincronizîndu-ne şi recuperînd din nou decalajele recente. Bine, dar cum? 

Un instrument insuficient, dar necesar, pe această cale, ar fi trebuit să fie Legea Învăţămîntului. Un instrument de modernizare nu doar a învăţămîntului, ci, pe cale de consecinţă, a întregii societăţi. Preşedintele ţării ne-a anunţat şi că această lege ar trebui să fie purtătoarea unei noi viziuni, „moderne“. Ar fi trebuit să fie, dar... n-a fost să fie! 

De ce nu? Păi, în primul rînd, deoarece partea ei de originalitate nu ne aparţine, ci este preluată tot din Occident, iar aportul nostru specific a fost în iscusita deturnare politicianistă a acestei originalităţi de împrumut. Iniţiatorii şi apărătorii ei se mîndresc însă cu prima parte şi proclamă – de multe ori cu o revoltătoare inconsistenţă – faptul că noua lege este „pe linie“, nu cu Partidul, de data asta, ci cu Bruxelles-ul. Spre viitor în zbor, deci!

Iată însă că suplimentul recent al Dilemei vechi despre această lege ne oferă şi argumentarea de cu totul altă natură a unui om (relativ) din interior şi care merită atenţia tuturor: articolul domnului Alexander Baumgarten: „Despre discernămînt, în cazul cercetării“. Lăsînd de o parte toate suspiciunile pe tema qui prodest şi recunoscînd – fără să accepte – posibilitatea (şi realitatea) unor erori de calcul (precum şi pe aceea a unor şmecherii locale de eludare a „măsurătorii“ academice), autorul se referă frontal la esenţa perenă şi generală a chestiunii: cuantificarea discernămîntului în cazul cercetării academice, a condiţiilor de posibilitate ale „scientometriei ca ştiinţă capabilă să măsoare universalizarea, performanţa şi ierarhia cunoaşterii“. Altfel spus, să uităm pentru o clipă că legea o fi ea şchioapă iar aplicarea strîmbă şi să ne întrebăm dacă însuşi principiul ei antreprenorial-scientometric profund, viziunea sa întemeietoare – sînt ele valide sau nu? 

Pledoaria argumentată în favoarea unui răspuns (nuanţat) favorabil este măcar binevenită şi obligă la reflecţie. Pe scurt, Alexander Baumgarten ne aduce aminte că scientometria, ca ştiinţă care îşi propune să exprime cantitativ rezultatele cunoaşterii, trebuie plasată în contextul altor încercări mai vechi şi mai noi de a exprima, prin categoria cantităţii, universul, cunoaşterea, societatea, schimbul, pe scurt, orice; iar aceste încercări se subscriu, la rîndul lor, unui ideal profund al Raţionalităţii moderne. În traducere liberă, dincolo de metodele prin care sîntem măsuraţi şi ierarhizaţi cu toţii, totdeauna discutabile şi perfectibile, metodologia însăşi care stă la baza lor – şi, în speţă, a Legii Învăţămîntului – este una ideal modernă şi aducătoare de modernizare. 

Dintre multele comentarii ce pot fi făcute acestei teze, corecte în esenţa ei, mi-aş permite să rezum principala mea rezervă. Ea porneşte de la faptul că, aşa cum vechea viziune modern-europeană a evoluţiei, care se desfăşura pe traseul primitiv-civilizat, a fost translatată sub dominaţia econometriei într-o tranziţie măsurabilă a societăţilor subdezvoltate spre paradisul deplinei dezvoltări, tot astfel şi această ipostază a scientometriei este gîndită şi formulată astăzi în termenii economiei dominante. Discutăm astfel din capul locului doar despre o variantă (economicistă) a idealului generic al modernităţii invocat de Baumgarten.  

Pe această cale, ideile sînt asimilate apoi cu banii: ceea ce nu circulă, nu produce şi deci nu are (sau pierde) valoare. Criteriul de referinţă al scientometriei cunoaşterii devine astfel circulaţia ideilor. Stabilirea a ce, cît şi cu ce efect devine doar o sumă de detalii tehnice rezolvabile în timp. Este circulaţia ideilor un lucru bun? Fără doar şi poate! Dar este ea şi un fundament suficient şi echitabil al „măsurării“ ideilor şi valorii distincte ale acestora? Ei bine, în această privinţă am cel puţin îndoieli majore! 

Am îndoieli în primul rînd deoarece această universalizare (fie ea şi redusă la universul euroatlantic) a instrumentului scientometric presupune – şi impune – şi o universalizare a valorilor cunoaşterii, un soi de sat planetar epistemologic, relativ omogen în esenţa sa. Şi mai presupune libera şi echitabila circulaţie a ideilor, ca pe o piaţă economică ideală. Or, de facto, acest lucru nu se întîmplă, iar de jure este cel puţin discutabil. Nu se întîmplă de facto deoarece, ca şi în geo-politică, există centre şi periferii, politice, lingvistice şi disciplinare care distorsionează accesul la egala circulaţie a ideilor. Uniformizarea inevitabil „de la centru“ ar face din cunoaştere un joc de putere la limita imposturii. De jure, o asemenea omogenizare a pieţii cognitive riscă să fie contraproductivă deoarece cunoaşterea este darwinistă: produce „mutaţii“ şi evoluează cu atît mai bine cu cît se alimentează dintr-o diversitate mai mare. 

Pentru apărătorii actualei legi a învăţămîntului, „modernizarea“ este un alibi care se doreşte imbatabil. Legea ca atare este purtătoarea unei viziuni de „modernizare“. Problema este că această viziune s-ar putea să fie fundamental greşită!

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.