Modernizarea învățămîntului românesc

Publicat în Dilema Veche nr. 395 din 8-14 septembrie 2011
Branduirea optimismului jpeg

- un comentariu la articolul domnului Baumgarten -

Jonathan Scheele, un bun cunoscător politic al României, a declarat în repetate rînduri – inclusiv de curînd, în aceste pagini – că România nu are „o viziune“, că, după părerea lui, acestei ţări îi lipsesc „obiectivele“ pe termen mediu şi lung. Din altă perspectivă, Emil Constantinescu era de părere că am avut un astfel de proiect cu bătaie lungă, început pe la paş’opt şi încheiat odată cu integrarea europeană: europenizarea şi modernizarea ţării. Ce facem însă mai departe? Ne continuăm „modernizarea“, sincronizîndu-ne şi recuperînd din nou decalajele recente. Bine, dar cum? 

Un instrument insuficient, dar necesar, pe această cale, ar fi trebuit să fie Legea Învăţămîntului. Un instrument de modernizare nu doar a învăţămîntului, ci, pe cale de consecinţă, a întregii societăţi. Preşedintele ţării ne-a anunţat şi că această lege ar trebui să fie purtătoarea unei noi viziuni, „moderne“. Ar fi trebuit să fie, dar... n-a fost să fie! 

De ce nu? Păi, în primul rînd, deoarece partea ei de originalitate nu ne aparţine, ci este preluată tot din Occident, iar aportul nostru specific a fost în iscusita deturnare politicianistă a acestei originalităţi de împrumut. Iniţiatorii şi apărătorii ei se mîndresc însă cu prima parte şi proclamă – de multe ori cu o revoltătoare inconsistenţă – faptul că noua lege este „pe linie“, nu cu Partidul, de data asta, ci cu Bruxelles-ul. Spre viitor în zbor, deci!

Iată însă că suplimentul recent al Dilemei vechi despre această lege ne oferă şi argumentarea de cu totul altă natură a unui om (relativ) din interior şi care merită atenţia tuturor: articolul domnului Alexander Baumgarten: „Despre discernămînt, în cazul cercetării“. Lăsînd de o parte toate suspiciunile pe tema qui prodest şi recunoscînd – fără să accepte – posibilitatea (şi realitatea) unor erori de calcul (precum şi pe aceea a unor şmecherii locale de eludare a „măsurătorii“ academice), autorul se referă frontal la esenţa perenă şi generală a chestiunii: cuantificarea discernămîntului în cazul cercetării academice, a condiţiilor de posibilitate ale „scientometriei ca ştiinţă capabilă să măsoare universalizarea, performanţa şi ierarhia cunoaşterii“. Altfel spus, să uităm pentru o clipă că legea o fi ea şchioapă iar aplicarea strîmbă şi să ne întrebăm dacă însuşi principiul ei antreprenorial-scientometric profund, viziunea sa întemeietoare – sînt ele valide sau nu? 

Pledoaria argumentată în favoarea unui răspuns (nuanţat) favorabil este măcar binevenită şi obligă la reflecţie. Pe scurt, Alexander Baumgarten ne aduce aminte că scientometria, ca ştiinţă care îşi propune să exprime cantitativ rezultatele cunoaşterii, trebuie plasată în contextul altor încercări mai vechi şi mai noi de a exprima, prin categoria cantităţii, universul, cunoaşterea, societatea, schimbul, pe scurt, orice; iar aceste încercări se subscriu, la rîndul lor, unui ideal profund al Raţionalităţii moderne. În traducere liberă, dincolo de metodele prin care sîntem măsuraţi şi ierarhizaţi cu toţii, totdeauna discutabile şi perfectibile, metodologia însăşi care stă la baza lor – şi, în speţă, a Legii Învăţămîntului – este una ideal modernă şi aducătoare de modernizare. 

Dintre multele comentarii ce pot fi făcute acestei teze, corecte în esenţa ei, mi-aş permite să rezum principala mea rezervă. Ea porneşte de la faptul că, aşa cum vechea viziune modern-europeană a evoluţiei, care se desfăşura pe traseul primitiv-civilizat, a fost translatată sub dominaţia econometriei într-o tranziţie măsurabilă a societăţilor subdezvoltate spre paradisul deplinei dezvoltări, tot astfel şi această ipostază a scientometriei este gîndită şi formulată astăzi în termenii economiei dominante. Discutăm astfel din capul locului doar despre o variantă (economicistă) a idealului generic al modernităţii invocat de Baumgarten.  

Pe această cale, ideile sînt asimilate apoi cu banii: ceea ce nu circulă, nu produce şi deci nu are (sau pierde) valoare. Criteriul de referinţă al scientometriei cunoaşterii devine astfel circulaţia ideilor. Stabilirea a ce, cît şi cu ce efect devine doar o sumă de detalii tehnice rezolvabile în timp. Este circulaţia ideilor un lucru bun? Fără doar şi poate! Dar este ea şi un fundament suficient şi echitabil al „măsurării“ ideilor şi valorii distincte ale acestora? Ei bine, în această privinţă am cel puţin îndoieli majore! 

Am îndoieli în primul rînd deoarece această universalizare (fie ea şi redusă la universul euroatlantic) a instrumentului scientometric presupune – şi impune – şi o universalizare a valorilor cunoaşterii, un soi de sat planetar epistemologic, relativ omogen în esenţa sa. Şi mai presupune libera şi echitabila circulaţie a ideilor, ca pe o piaţă economică ideală. Or, de facto, acest lucru nu se întîmplă, iar de jure este cel puţin discutabil. Nu se întîmplă de facto deoarece, ca şi în geo-politică, există centre şi periferii, politice, lingvistice şi disciplinare care distorsionează accesul la egala circulaţie a ideilor. Uniformizarea inevitabil „de la centru“ ar face din cunoaştere un joc de putere la limita imposturii. De jure, o asemenea omogenizare a pieţii cognitive riscă să fie contraproductivă deoarece cunoaşterea este darwinistă: produce „mutaţii“ şi evoluează cu atît mai bine cu cît se alimentează dintr-o diversitate mai mare. 

Pentru apărătorii actualei legi a învăţămîntului, „modernizarea“ este un alibi care se doreşte imbatabil. Legea ca atare este purtătoarea unei viziuni de „modernizare“. Problema este că această viziune s-ar putea să fie fundamental greşită!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Bombă în showbiz-ul românesc: Roxana Nemeș, însărcinată cu gemeni. Ce sex au bebelușii vedetei. Video
Roxana Nemeș și Călin Hagima sunt în culmea fericirii! Dacă în urmă cu câteva săptămâni cântăreața anunța că este însărcinată, astăzi a venit cu o altă surpriză: poartă în pântece nu unul, ci doi bebeluș. Ce sex au gemenii artistei?
tren electric Romania jpg
România a primit primul tren electric polonez! Garnitura circulă cu până la 160 km/h și are 453 de locuri pentru pasageri
Trenul electric fabricat de compania poloneză PESA a ajuns în România, marcând începutul livrării celor 62 de garnituri moderne comandate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Trenul poate atinge viteze de 160 km/h și este dotat cu facilități moderne pentru confortul călătorilor.
cetatenie romana, foto justconsult jpg
Situație incredibilă. Mii de români cer anularea cetățeniei pentru moldovenii care nu locuiesc în România. Care este motivul
Alegerile prezidențiale din România au provocat o adevărată furtună în spațiul public, mai ales după votul masiv exprimat de cetățenii moldoveni cu cetățenie română.
image png
Fostul soț al Ozanei Barabancea, împreună cu actuala lui soție, au fost prezenți la spital atunci când Andrew a suferit un infarct. Prima reacție a juratei „Te cunosc de undeva”
Sorin Terinte, fostul soț al Ozanei Barabancea, a venit însoțit de actuala sa soție la spital în momentul în care Andrew a suferit un infarct. Soprana a vorbit deschis despre cum s-a schimbat dinamica relației cu fostul soț după cumpăna prin care au trecut.
usa sparta calarasi foto fb
Greșeală de proporții la Călărași. Polițiștii au spart ușa unei familii nevinovate: „Mi-au pus soțul la pământ ca pe un infractor”
O eroare a Poliției Călărași a dus la o intervenție în forță într-o locuință greșită, unde se afla o familie cu un copil minor care, din cauza șocului suferit, are acum nevoie de consiliere psihologică.
Aeronavă F-16 Fighting Falcon
Coliziune misterioasă în Arizona. Un F-16 american, avariat de un obiect zburător neidentificat
Un avion de vânătoare F-16 aparținând Forțelor Aeriene ale Statelor Unite a fost forțat să aterizeze de urgență, după ce a fost lovit în timpul unui zbor de rutină deasupra statului Arizona de un obiect zburător neidentificat.
Moștenirea epocii lui Constantin Brâncoveanu
Moștenirea epocii lui Constantin Brâncoveanu
Muzeul Municipiului București și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște invită publicul la vernisajul expoziției tematice „Metamorfoze culturale din secolele XVII-XVIII: Moștenirea și influența epocii lui Constantin Brâncoveanu”.
Ianis Hagi (EPA) jpg
Nicușor Dan FOTO Reuters
Nicuşor Dan, despre varianta Ilie Bolojan premier: „Îmi place că ştie să taie şi să dezvolte / E o veste bună că PSD nu exclude participarea la guvernare”
Nicuşor Dan spune că momentan nu există o listă cu nominalizări pentru funcţia de premier şi că urmează să discute acest subiect cât de curând cu partidele politice. Până atunci, favoritul său rămâne Ilie Bolojan, care „ştie să taie şi să dezvolte”.