Mămăligă vs pîine

Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Politie şi ipolipsis jpeg

Popor de mămăligari, românii nu au o cultură a pîinii, şi n-au avut-o niciodată. Sau asta cred eu, mai întîi de toate ca istoric prins în cercetarea arhivelor de prin 1700 pînă tîrziu spre sfîrşit de secol XIX, şi mai apoi ca simplu gurmand, căutător de pîine bună prin tîrgurile patriei şi pe cărările Europei. Să mă explic: românul epocii moderne nu prea cunoaşte pîinea, dintr-un motiv cît se poate de simplu: producerea pîinii cere timp şi ingrediente de toate felurile. Pe lîngă făină, apă şi sare, gospodina are nevoie de un cuptor şi lemne, dar mai ales de timp pentru coacere. Or, mămăliga, din mei sau porumb (mai ales începînd cu secolul al XVIII-lea) se prepară mult mai uşor. Mai trebuie spus că porumbul, nesupus dajdiei, într-o primă etapă, este mult mai rezistent la secetă, şi mai productiv decît grîul sau secara. Astfel, făina de păpuşoi s-a strecurat, încet-încet, în tuciurile săracilor.

În tîrguri şi oraşe, pîinea se frămîntă, dospeşte şi, mai apoi, se coace în cuptoarele brutarilor şi pitarilor. Cercetătorul trebuie însă să fie foarte atent, pentru că termenul „pitar“ este un mare, mare prieten „fals“. Cu alte cuvinte, nu toţi pitarii sînt brutari, în timp ce nu toţi brutarii sînt pitari. Pitarul este, mai întîi de toate, un mic dregător, un rang ca oricare altul pe care, în prima noastră modernitate, toţi parveniţii îl cumpără. De aici şi zicala reţinută de Iordache Golescu: pitarii ca măgarii. Ca atare, nu toţi pitarii plămădesc pîinea. Ba mai mult, unii dintre ei nu au nici o legătură cu acest aliment important în hrana norodului.

Brutarii plămădesc, frămîntă şi coc două feluri de aluat: pîine şi jimblă. Pîinea aparţine norodului, aşadar, calitatea este ceva mai puţin îngrijită şi intră în seria reglementărilor puterii, în ceea ce privesc greutatea şi preţul. „Să scoaţă şi pîne de cîte o jumătate oca de cîte opt şi de cîte patru parale, ca să fie spre înlesnirea săracilor“, şi nu numai pîine de „şaisprezece parale ocaua“ – se porunceşte la 1810, într-o vreme destul de grea, cînd armata rusă se află în Bucureşti, şi în Principate. Reclamaţia se extinde şi asupra calităţii acesteia, calificată drept „rea“ şi proastă“. Şi cum oraşul are nevoie de linişte, vodă intervine deseori spre a cere „îmbelşugarea de pîine“. Pentru cei cu dare de bani, se scoate caldă şi aromată, jimbla, înlocuită mai tîrziu de franzelă, adică pîine „franceză“. Diferenţele calitative sînt evidente într-un catastif de cheltuieli de la 1848, cînd pentru conaşul se cumpără franzelă, în timp ce servitorii, şi inclusiv cîinele conacului, se hrănesc cu pîine.

Visul acestor tîrgoveţi şi orăşeni este să consume „pîine albă, curată şi coaptă bine“. Se mai găsesc apoi, în tîrguri, o serie de simigii, plăcintari şi beceri, care coc şi vînd simiţi, plăcinte, colaci, covrigi. Prin sate, pîinea este o raritate. Un amestec de făină de grîu, cu secară, frămîntată fără maia; turta coaptă în ţest sau direct în cenuşă ţine de foame, dar doar atît. Iată şi o mărturie: „hrana obişnuită a poporului e foarte proastă; ea se compune exclusiv din usturoi, pepeni verzi, fructe nu tocmai coapte... pîine incruzită.“ Efectul: „o alimentaţie indigestă care produce friguri“ – mărturiseşte Christine Reinhard la 1806.

Modernizarea va generaliza folosirea pîinii prin introducerea ei pe lista de hrană a soldaţilor, a orfanilor, a elevilor, arestaţilor, bolnavilor. Şi pentru că nu sînt suficienţi brutari, soldaţii sînt obligaţi, prin anii 1840, să urmeze şi cursurile de panificaţii, ducînd cu ei o meserie utilă comunităţilor. Mămăliga va ţine loc de pîine, multă vreme, şi, deseori, va fi singura sursă de hrană pentru comunităţile rurale sărace. De aici, valurile chinuitoare de pelagră care au bîntuit toată modernitatea românească. Mîncînd mămăligă, şi necunoscînd decît rareori gustul pîinii, ţările române nu prea cunosc revoltele „frumentare“ specifice Franţei revoluţionare, despre care a scris Steven L. Kaplan, acolo unde pîinea rămîne şi astăzi un meşteşug cu artă.

Pe vremea comunismului, termenul generic de franzelă ascundea o pîine urîtă, nedospită, uneori acră şi prea adesea raţionalizată. De vreo douăzeci de ani, cumpăr, miros, ronţăi, mestec diferite soiuri de pîine, cu speranţa că voi găsi una care să-mi placă, dar... Am încercat să mă las „vrăjită“ de sloganul „magie cu har / de la Vel Pitar“. Dar, cum vel pitarul de odinioară avea alte îndeletniciri mai importante decît pîinea, nici vel pitarul de astăzi nu excelează în „har“ şi „magie“, atunci cînd aruncă în galantar o nefericită de pîine, menită să sature, fără să cucerească. Am regăsit-o, îndesată de-a valma în saci de rafie, pe drumurile Olteniei, vîndută ca hrană porcilor. Şi, cînd am vreo poftă de pîine caldă, mirosind îmbietor... îmi fac o mămăligă...

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
„O iubire așa de mare ucide" El, un poet genial, ea, o talentată balerină. Au fost de nedespărțit 42 de ani, au trăit și au murit împreună
Pe 28 mai 2002, o știre cutremura lumea culturală din România și dincolo de granițele ei: Irinel Liciu, una dintre cele mai mari balerine ale Operei Române, s-a sinucis la o zi după ce soțul ei, poetul și academicianul Ștefan Augustin Doinaș, s-a stins din viață.
arme blindate foto MAPN jpg
Reînarmarea poate aduce prosperitate României. Expert: „Cândva am aplicat cu succes asta”
România se confruntă cu mari probleme economice, iar în plus este obligată să cheltuiască sume uriașe pentru apărare. Un fost șef al industriei de apărare explică, pentru „Adevărul”, soluțiile care ar exista pentru a transforma povara acestor cheltuieli în prosperitate.
sanziene solstitiu 7437856 mediafax foto andreea alexandru jpeg
Solstițiul de vară 2025: Ziua în care soarele stă pe cer mai mult ca oricând. Ce nu ai voie să faci, sub nicio formă, dacă ții la norocul tău
Află ce nu trebuie să faci sub nicio formă de Solstițiul de vară 2025, ziua cu cea mai multă lumină din an! Tradiții, superstiții și obiceiuri românești pentru noroc, belșug și protecție energetică.
ChatGPT pe smartphone FOTO Shutterstock jpg
Inteligența artificială și creierul uman: Chatboții inhibă gândirea critică și memorizarea STUDIU
Chatboții dotați cu inteligență artificială pot afecta inteligența utilizatorilor, încetinind dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a limbajului, arată un studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), citat de The Telegraph.
Zodii protejate de Univers pe 12 martie, foto Shutterstock jpg
Zodia ce va începe o nouă viață după Solstițiul de vară. Problemele se sfârșesc, vine o nouă etapă mult mai bună. După o perioadă de ghinion, norocul se revarsă asupra ei
Solstițiul de vară din 20 iunie 2025 aduce o schimbare energetică majoră, cu efecte profunde asupra tuturor zodiilor.
Calatorie cu trenul Sursa Freepik jpg
Capitalele europene unde românii pot călători ușor cu trenul. Cât costă excursiile din București
O excursie cu trenul adaugă câteva ore în plus petrecute pe drum programului de vacanță, dar se poate dovedi o alegere atractivă. Locuri în mai multe trenuri de noapte sunt puse la dispoziție celor care vor să călătorească într-un mod mai confortabil spre capitalele apropiate României.
Expunerea la soare poate avea efecte negative asupra părului  Foto Freepik com jpg
Sfaturi esențiale pentru îngrijirea părului vara. De câte ori trebuie spălat într-o săptămână
Soarele, căldura, apa sărată a mării, clorul din piscină și transpirația excesivă pot afecta în mod vizibil sănătatea părului. Specialiștii în îngrijire oferă câteva sfaturi utile pentru cei care vor să îl protejeze.
Banner Stela Enache
Secretul siluetei de viespe al Stelei Enache. Regula după care se ghidează: „Nu țin o dietă anume” La ce aliment a renunțat de 40 de ani
Stela Enache, artista care a devenit emblematică pentru generații datorită hitului „Ani de liceu”, continuă să impresioneze nu doar prin talent, ci și prin silueta impecabilă pe care o păstrează la 75 de ani.
noua casa prima casa credit ipotecar
Cât trebuie să câștigi ca să iei un credit ipotecar în 2025. Apartamentele, tot mai greu de achiziționat
În 2025, achiziția unui apartament cu două camere într-un oraș mare presupune mai mult decât un salariu peste medie. Este nevoie de venituri stabile, de capacitatea de a susține o rată lunară pe termen lung și de încadrarea în limita legală de îndatorare: 40% din venitul net în lei.