Locuinţă şi locuire

Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Branduirea optimismului jpeg

– La sfîrşitul anului întîi, cînd trebuie să proiecteze prima lor locuinţă, acolo îi vezi, acolo vezi cu ce au venit în cap, ce-şi imaginează ei, de fapt, că este o casă, cum trebuie să arate, ce trebuie să aibă omul în casa lui…
– Este un fel de test proiectiv, ca-n psihologie!
– Aşa este! Iar ceea ce mi-a atras cel mai mult atenţia la toate aceste proiecte iniţiale din ultima vreme este lipsa bibliotecii. Practic, aceasta dispare din locuinţă, n-o mai găseşti la nimeni – sau aproape nimeni!
– Apropo, mă scuzi că te întrerup... Asta îmi aduce aminte de un ambasador de-al nostru care, ajuns la post, a primit şi mobila necesară pentru apartamentul în care urma să trăiască nu ştiu cîţi ani. Avea de toate, un birou, fotolii, foarte multe fotolii, televizor cît un perete... dar nici un corp de bibliotecă. A trebuit să modifice o mobilă de bar pentru a putea să-şi pună cîteva cărţi.
– Nu mă miră... Şi mai este ceva: o confuzie între spaţiul de masă, living şi bucătărie. Ca şi cum între microunde şi televizor nu prea ar mai fi nevoie să existe şi altceva...

Şi discuţia între arhitecţi, la care asistam întîmplător, a mai continuat o bună bucată de vreme.

Omul este în măsura în care locuieşte – spunea Heidegger. Şi mai toţi studenţii la arhitectură, din cîte am înţeles din alte discuţii întîmplătoare, învaţă să se refere cu mîndrie la această aserţiune ontologică. Doar că tot Heidegger se întreba, mai degrabă retoric, dacă oare noile construcţii de locuit, care oferă un domiciliu adesea plăcut şi convenabil, „poartă în ele chezăşia că se petrece acolo o locuire?“.

Pe de altă parte, mă uit la datele sociologice răspîndite (şi pierdute...) printre sondaje. În moduri şi formulări deosebite, mai toate sugerează o centrare pe spaţiul domestic. O astfel de cercetare, despre care voi încerca să vorbesc cu o altă ocazie, arată, de pildă, că principala valoare a românilor pare a fi familia (la paritate cu banii!). Mai detaliat, un top al „celor mai importante lucruri în viaţă“ arată astfel: familia, sănătatea, copiii, educaţia, casa/locuinţa; pe ultimele locuri se află afacerile, distracţiile şi politica. Altfel spus, în afara celor două resurse-suport, sănătatea şi educaţia, sensul românilor pare să fie proiectat în spaţiul domestic (familie, copii şi casă), cel public – din afara casei (afaceri, politică...) fiind profund devalorizat. Cum se leagă aceste observaţii atît de opuse?

De fapt, în ultimă instanţă, este vorba despre o mutaţie de-a dreptul ontologică, pe valul căreia noi ne aflăm, indecişi, undeva la mijloc. Am vorbit cu o altă ocazie despre familia recentă şi despre faptul că profeţia lui Freud pare să se fi îndeplinit: în societăţile postindustriale, sexualitatea s-a eliberat integral de reproducere şi, astfel, de constrîngerile sociale care o însoţeau. De la relaţiile sexuale la copii, viaţa cuplurilor a devenit decizia integrală a acestora şi nici societatea, nici Dumnezeu nu mai au mare lucru de spus. În această privinţă, românii (mai ales tineretul) par să aspire la această „eliberare“, dar încă doresc să rămînă fideli şi familiei „tradiţionale“. De asemenea, am atins de multe ori subiectul tradiţiilor şi al raportării la trecut prin intermediul acestora. Or, tradiţiile (nu şi obiceiurile care se află la originea acestora!) sînt invenţia modernităţii pentru a putea controla trecutul, în loc să fie controlate de către acesta. În această privinţă, din nou, românii patrimonializează şi marketizează tradiţiile ca orice naţiune modernă, dar sînt convinşi, în acelaşi timp, că „tradiţiile“ sînt acolo, în realitate, ca un fruct dintr-un pom ce aşteaptă să fie cules, confundînd astfel moştenirea cu patrimoniul. S-au „eliberat“ de trecut, aleg din moştenirea comună doar ceea ce le place în prezent, dar rămîn convinşi în acelaşi timp că nu fac altceva decît să conserve ca atare acest trecut indiscutabil.

Ceva similar se întîmplă, iată, şi cu locuinţa. Casa a legat omul, totdeauna şi pretutindeni, de spaţiu, transformînd locuinţa în locuire şi casa în acasă – iar animalul în Om. Acasă nu este un spaţiu exterior, ci o interioritate, o obiectualitate încorporată: spune-mi cum locuieşti şi-ţi spun cine eşti! În acest sens, locuirea despre care vorbea Heidegger face parte din însăşi fiinţa umană. Omul (post)modern vrea să se „elibereze“ însă şi de spaţiu pentru a se instala într-o nouă libertate a individului cuceritor: libertatea de mişcare. Spaţiile domestice tind astfel să fie tot mai funcţionaliste şi minimaliste, mobilate identic de la IKEA şi altele asemenea, pentru a reduce din această ataşare şi personalizare care disting locuirea de locuinţă şi care leagă omul de glie. Un manager al unei multinaţionale îmi povestea chiar că la ei în firmă angajaţii nu au un birou al lor, personal şi permanent, lucrînd prin rotaţie cînd la unul, cînd la altul: aşa se învaţă să fie flexibili, să fie mobili! – conchidea acesta cu mîndrie. Instalarea în mobilitate este deci şi ea o altă faţă a „eliberării“ individului.

Aspirînd şi ei la aceste standarde ale modernităţii, românilor le e cam teamă, pe de altă parte, de acest exces de „libertate“ şi preferă (încă) să se adăpostească într-un spaţiu domestic ocrotit şi ocrotitor. Pe care să-l stăpînească în libertate, desigur, dar nu singuri...

Numitorul comun al tuturor acestor tendinţe dominante îl constituie următoarea întrebare „ontologică“: nu cumva toate aceste ipostaze ale eliberării, de timp şi de spaţiu, devin la rîndul lor forme de control social, conducînd mai degrabă spre dezrădăcinare decît spre împlinire? 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Cristi Luxemburg captura video jpg
Țara europeană cu milioane de euro și prețuri mai mici ca în România. „În prima zi ai făcut 5.000 de euro”
Mai mult de 5.000 de români trăiesc în cea mai bogată țară din Europa, iar numărul lor pare să crească. Doi vloggeri români, Cristi și Ralu, au descoperit-o și o prezintă românilor într-un clip viralizat.
image png
Cine a fost cel mai viril român din istorie? Povestea controversată a faimosului bandit din Balta Brăilei
Terente, pe numele real Ștefan Vasili, este una dintre cele mai controversate și fascinante figuri ale României interbelice. Născut, potrivit unor surse, în satul Carcaliu (județul Tulcea) sau, conform altora, în Baldovinești (județul Brăila), Terente s-a remarcat inițial prin frumusețea sa fizică.
Regele Mihai și Regina Ana, în ziua căsătoriei lor din Atena, 10 iunie 1948, alături de Regina mamă Elena, ultima din rândul de jos, în dreapta jpeg
Cum a schimbat nunta Reginei Marii Britanii soarta României. Greșeala care l-a cucerit pe loc pe Regele Mihai
O greșeală delicată a Anei de Bourbon l-a cucerit pe Regele Mihai și a schimbat destinul monarhiei române. Povestea unei iubiri, dezvăluită după 50 de ani.
Termocentrala Mintia în șantier  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (98) JPG
Colosul energetic ridicat în ritm alert la Mintia. Burduja: „Este cea mai mare centrală pe gaz din Europa, într-un singur loc”
Noua termocentrală Mintia ar putea produce energie din acest an. Lucrările de construcție a centralei electrice, cu o capacitate de peste 1.700 MW, au avansat într-un ritm alert, susține ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
mineriada iunie 1990 minerii bat un student în centrul bucurestiului foto AFp Andrei Iliescu
13 iunie, ziua în care a început cea mai violentă mineriadă din România postdecembristă
La 13 iunie 1990 a început cea mai violentă mineriadă din România postdecembristă, când protestele pașnice din Piața Universității au fost reprimate brutal, iar minerii au fost aduși în Capitală sub pretextul reinstaurării ordinii.
image png
Povestea neștiută a Nicoletei Luciu: și-a salvat mama din mâinile tatălui violent: „Te-am văzut sacrificându-te într-un hal...”
Andreea Luciu a revenit în atenția publică în urmă cu puțin timp, când și-a lansat propriul podcast intitulat „MOM”. Primele invitate de până acum au fost Teo Trandafir și Roxana Ciuhulescu. În cadrul primului episod, Teo Trandafir a amintit de o perioadă în care Nicoleta Luciu făcea tot posibilul p
ryanair foto shutterstock
Pasagerii care circulă cu această companie aeriană populară pot primi amenzi chiar și de 500 de euro! Ce comportament este sancționat sever
O companie aeriană foarte populară printre români poate da amenzi chiar și de 500 de euro celor care fac acest lucru în avion. Este un detaliu important, pe care trebuie să îl știe toți cei care se urcă la bordul aeronavelor, iar, în anumite situații, pot să ajungă chiar și în instanță.
image png
Liderul UDMR a descoperit că Salrom are 600 de angajați în București în timp ce la Praid mai sunt doar 60-70 de mineri.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că, în contextual în care se discută intens despre reducerea cheltuielilor statului, a aflat ”cu stupoare” că la sediul din Bucureşti al Salrom sunt angajate 600 de persoane, în timp ce la Praid sunt 60-70 de mineri.
image png
Probleme în paradis pentru Cătălin Dobrescu, fostul soț al Oanei Radu și logodnica sa, Alina? „Aruncați vina pe femeile din viața voastră, dar voi sunteți ăia toxici!”
Cătălin Dobrescu, fostul soț al celebrei cântărețe Oana Radu, pare că ar întâmpina probleme în actuala relația în care este implicat cu Alina, o tânără pe care a cerut-o de soție în urmă cu câteva luni. Despre ce e vorba, mai exact?