L.m.m.comp.

Publicat în Dilema Veche nr. 424 din 29 martie - 4 aprilie 2012
Propunere de monitorizare jpeg

Fiindc─â aproximativ 2/3 din via┼úa mea am simplificat prea mult ┼či prea multe ÔÇô a complica ├«nsemna a fi intelectualist ┼či chiar a face jocul du┼čmanului ÔÇô, ├«n ultima treime, inteligen┼úa av├«nd ┼či ea o for┼ú─â revan┼čard─â, ├«mi place s─â citesc ┼či s─â aud c─â ÔÇ×lucrurile s├«nt mult mai complicateÔÇť ┼či s─â m─â conformez ideii, chiar risc├«nd s─â nu pot explica imediat, pe loc ┼či pe larg, ├«n ce constau dificult─â┼úile acestei chem─âri la tot ce e mai captivant pe p─âm├«nt: contradic┼úia.

Astfel ┼či de exemplu, ÔÇ×lucrurile s├«nt mult mai complicateÔÇť (pe scurt l.m.m.comp.):

...c├«nd Lucien Leuwen tran┼čeaz─â: ÔÇ×Pe legea mea! Destul c─â s├«nt ├«n fond un tic─âlos, nu vreau s─â fiu ┼či ├«n form─â!ÔÇť ÔÇô ├«n traducere foarte liber─â: s─â pui ┼či suflet ├«ntr-o porc─ârie;

c├«nd demonul Verhovenski ├«l ├«ntreab─â pe agitatul Verghinski: ÔÇ×A┼úi vrea s─â deveni┼úi mai degrab─â nefericit dec├«t tic─âlos?ÔÇť ┼či acela, pe culmile incoeren┼úei, nu poate s─â-i r─âspund─â clar: ÔÇ×Da, da, a┼č vrea s─â fiu de fapt un tic─âlos... Adic─â nu... De┼či, de fapt, nu tic─âlos, ci, dimpotriv─â, total nefericit, mai degrab─â dec├«t tic─âlosÔÇť;

cînd citesc jurnalul unui scriitor megaloman, dar întru totul îndreptăţit;

cînd îl ascult pe France 24 pe domnul Matthieu Pigasse, care ţine să fie prezentat ca un bancher de stînga;

c├«nd descop─âr ├«ntr-o scrisoare din 1959 a lui Max Fisch c─âtre Paul Celan urm─âtoarea ├«ntrebare crucial─â, tr─âit─â intens ├«n ace┼čti ultimi 20 de ani at├«t de contorsiona┼úi: ÔÇ×oare s├«nte┼úi dispus s─â fim prieteni ┼či ├«n cazul ├«n care nu s├«nt de acord cu dumneavoastr─â?ÔÇť;

c├«nd un prieten, rezonabil ├«n multe ┼či tolerant c├«t se mai poate, ├«mi poveste┼čte c─â ori de c├«te ori vede la televizor pe un guru consacrat ca savant, nu-l poate uita cum, prin 80 ┼či ceva, acela, ├«naintea unei ┼čedin┼úe ÔÇ×pe nasoaleÔÇť din institutul lor, l-a chemat ├«n veceul institu┼úiei s─â-i comunice c─â va trebui s─â-l ├«nfiereze ┼či, deci, s─â-l ├«n┼úeleag─â; nu-l ur─â┼čte... l.m.m.comp.;

...c├«nd aud c─â Eduard Limonov, pre┼čedindele micu┼úului Partid Na┼úional Bol┼čevic (aliat ├«n alegerile precedente din Rusia cu partidul ÔÇ×Blocul stalinistÔÇť) este din nou s─âltat ┼či arestat c├«teva ore/zile dup─â o manifesta┼úie anti-Putin neautorizat─â, ┼či m─â ├«ntreb de ce nu se pot ├«n┼úelege cei doi patrio┼úi normali; l.m.m.comp.;

c├«nd citesc ├«n New York Times articolul unui excelent nuvelist israelian Etgar Keret, care descrie urm─âtoarea scen─â: ├«n r─âzboiul din Liban, doi tr─âg─âtori de elit─â dintr-o unitate israelian─â v─âd cum se apropie de ei ÔÇô ├«n c├«mp deschis ÔÇô un individ purt├«nd un keffi indiscutabil ┼či o arm─â ├«n bandulier─â, s├«nt gata s─â se conformeze ordinelor: dac─â avea un kala┼čnikov, era un terorist ┼či trebuia ucis imediat, dac─â poseda o pu┼čc─â de v├«n─âtoare, era cioban ┼či trebuia l─âsat ├«n pace;

unul e convins c─â vede un kala┼čnikov (de provenien┼ú─â chinez─â), cel─âlalt c─â e o pu┼čc─â veche ┼či se consult─â prin telefon cu ┼čefii lor, omul se apropie, li se d─â ordin s─â trag─â, numai c─â ├«n clipa urm─âtoare, fix├«ndu-l prin binoclu, tr─âg─âtorul ├«l vede pe arab oprindu-se, ├«ntorc├«ndu-se ca s─â urineze, ┼úin├«nd ├«n m├«n─â o umbrel─â. Hot─âr├«t, l.m.m.comp.;

c├«nd descop─âr aceste versuri ale Marinei ┼óvetaeva, dedicate unui iubit al ei, chinuit de un abces dentar: ÔÇ×Beau t├ęn├ębreux, e┼čti trist ┼či e┼čti bolnav / Lumea nu are rost ÔÇô te doare un dinteÔÇť.

├Än ultima vreme, ├«mi mai place de asemenea c─â ├«n ruse┼čte, ├«naintea numelui t─âu, se pune prenumele t─âu ┼či al tat─âlui; c─â americanii pun ├«ntotdeauna l├«ng─â ora┼čul ÔÇô oric├«t de mic ÔÇô ├«n care locuie┼čti, ┼či statul din care face parte.

De ce îmi plac atît de tîrziu? Sînt prea multe amănunte de explicat. L.m.m.comp.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.