Încremeniţi în limbaj

Publicat în Dilema Veche nr. 404 din 10-16 noiembrie 2011
Branduirea optimismului jpeg

Ediţia de anul acesta a Festivalului de film documentar de la Sibiu a adus înnoiri de concepţie şi de prezentare. A acordat mai mult spaţiu filmelor româneşti, promovînd unele filme prea puţin cunoscute de publicul autohton, a introdus o consistentă categorie de filme studenţeşti, a iniţiat o serie de masterclass etc. Din păcate, „înnoirea“ de prezentare, „externalizată“ de către realizatorii festivalului, n-a fost prea inspirată, pretenţiile de amenajare „artistică“ a spaţiului fiind total „din alt film“, potrivite poate pentru un tîrg de business, dar total alăturea cu drumul pentru un festival care a crescut de la ediţie la ediţie nu doar prin filme, ci şi prin tot ceea ce înseamnă „socializare“ în jurul acestora. Cum spunea cineva, fereşte-mă, Doamne, de artistul fudul, că de proşti mă feresc şi singur...

Dar nu despre asta doream să vorbesc. Ceea ce mi-a atras în mod deosebit atenţia (şi nu am fost în nici un caz singurul) a fost abundenţa de filme legate, într-un fel sau altul, de lumea comunistă. De ce? – a întrebat o doamnă mai în vîrstă din sală. Şi cum se face că mai toţi realizatorii acestor filme sînt tineri? Ce vă atrage pe voi, tinerii, care practic nu aţi trăit în această perioadă, să faceţi filme despre comunism? – l-a interpelat dînsa pe un tînăr regizor. Pentru că nu înţeleg ce s-a întîmplat atunci şi nimeni nu-mi explică! – a reacţionat, sincer şi spontan, acesta. 

Dar cea mai neaşteptată şi profundă „neînţelegere“ a venit din partea unei studente din public la vizionarea filmului lui Laurenţiu Calciu, După revoluţie. Dialogurile brute, filmate cu camera pe umăr printre participanţii la manifestaţiile din zilele de după Revoluţie, au şocat-o, se pare. Aş vrea să ştiu – i s-a adresat ea regizorului – dacă atunci cînd aţi vizionat şi dumneavoastră filmul, ascultînd ce se spune acolo, aţi fost şocat de cum vorbesc oamenii aceştia de pe stradă? Şi dacă ăsta era limbajul atunci, aşa, un fel de limbaj comunist, cum să spun? Că pentru mine e de neînţeles...

Asta era! – mi-am spus eu instantaneu, ca luminat de o bruscă revelaţie. Realitatea o luase brusc înaintea limbajului iar acesta se zvîrcolea, disperat, în căutare de referent. Cuvintele erau incapabile să recupereze schimbarea şi deveniseră simple purtătoare ale confuziei profunde a oamenilor şi ale agresivităţii provenite din această confuzie. Democraţie, opoziţie, nu ne vindem ţara, poporul, capitalism, muncă – toate aceste cuvinte goale zburau prin aer ca nişte păsări rănite, ciocnindu-se şi sfîşiindu-se între ele într-un balet macabru. Tînăra cu pricina intuise, în sinceritatea nedumeririi sale, un fapt esenţial: adevărata tranziţie este aceea a limbii! Or, din acest punct de vedere, mai sîntem încă, în bună parte, „încremeniţi în limbaj“...

De aici am pornit, acesta este adevăratul kilometru zero al României postcomuniste şi nici unul dintre filmele dedicate Revoluţiei, obsedate de „a fost sau n-a fost“, nu exprimă atît de autentic şi limpede această stare de fapt precum filmul lui Calciu. Pe de altă parte, faptul că pentru o tînără din 2011 acest moment inaugural pare atît de îndepărtat şi straniu ne poate bucura, căci măsoară un parcurs considerabil şi sugerează că noua generaţie a început să se aşeze într-un nou limbaj, cu bunele şi relele sale, dar manifest diferit de „limbajul comunist“.

Această „tranziţie a limbajului“ îmi aduce aminte de un studiu făcut la sfîrşitul anilor ’90 referitor la „vocabularul tranziţiei“ în mediul rural din România. Întrebasem atunci cîteva sute de ţărani din diferite zone ale ţării ce înţeleg ei prin diferiţii termeni care se aflau pe buzele tuturor. Rezultatele sînt expresia statistică a celor afirmate mai sus.

Democraţia este un bun exemplu în acest sens. Astfel, doar trei subiecţi (adică mult sub 1%) au încercat să dea cît de cît o definiţie a democraţiei, pornind de la demos, puterea poporului etc., aproximativ 15% declarînd clar că nu ştiu despre ce este vorba sau că „este greu de înţeles“. Identificată cu „ce e după ’90“, democraţia este descrisă cel mai adesea ca o tensiune, un conflict între libertate (de expresie, de gîndire, de mişcare etc.) şi ordine: „Mai liber, şi în expresie. Nu mai e deloc ordine.“; „Să vorbeşti, faci tot ce vrei. Nu mai eşti în siguranţă.“; „Libertatea care a creat haosul“. Înţeleasă şi măcar parţial valorizată ca lipsă de constrîngeri (fiecare face ce vrea, nu-i ca pe timpul lui Ceauşescu; libertate umanistă, toată lumea e liberă să facă orice; faci ce vrei, fără frica nimănui), libertatea este condamnată, pe de altă parte, tocmai din cauza acestei lipse de constrîngeri care duce la pierderea reperelor şi, în ultimă instanţă, la dezordine (eşti liber, dar nu-i bine să dai omului în cap; eşti liber, dar trebuie să ai şi reguli, nu aşa...; etc.). Termenul de „democraţie“ se dovedeşte astfel a fi aproape gol de conţinutul său propriu, pentru a funcţiona ca un fel de emoticon al stărilor emoţionale confuze şi contradictorii ale populaţiei.

Această anemie semantică, explicabilă şi firească într-o anumită măsură, a devenit însă model public prin promovarea în mass-media a talk-show-ului autarhic, a simulacrului de dezbatere publică, în care limbajul nu se semnifică decît pe sine şi se reduce adesea la punerea în valoare a vorbitorului. Cuvintele evolueză într-un balet narcisic, incapabile să rostească nu doar adevărul, ci şi falsul. Poate că cel mai grav rău al societăţii noastre actuale nu este, astfel, criza, ci logopatia cronică.

Este rîndul meu să întreb: Ascultînd ce se spune în jurul dumneavoastră, nu sînteţi şocaţi de cum vorbesc oamenii aceştia de la televizor sau din Parlament? 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Vidin  Bulgaria, Foto Daniel Guță ADEVĂRUL   (3) JPG
Motivele pentru care Bulgaria devine atractivă: „Imaginează-ți Serbia, dar cu un litoral frumos și integrare europeană”
Salariile mici în comparație cu cele din alte state ale Uniunii Europene nu îi descurajează pe mulți bulgari să prezinte cu mândrie avantajele vieții în țara lor. Bulgaria este descrisă ca un loc unde se poate trăi decent, chiar și fără salarii occidentale, iar câteva lucruri aparte o fac atractivă.
luta iovita colaj captura video jpg
Luță Ioviță, taragotistul din Banat care a oprit Primul Război Mondial pentru o oră
Ion Luță Ioviță s-a născut pe 6 ianuarie 1883 în satul Dalci, lângă Caransebeș, și a devenit o legendă a Banatului prin muzica sa și prin povestea vieții sale. Un moment remarcabil din biografia lui s-a petrecut pe frontul italian al Primului Război Mondial.
Poiana Pelegii Retezat Imagini aeriene Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (21) jpg
Cum a fost înființat Parcul Național Retezat. Alexandru Borza, savantul care a luptat pentru „sanctuarul gigantic al naturii”
Retezatul, primul parc național înființat în România, a împlinit 90 de ani de existență. Vechi domeniu de vânătoare al familiilor nobiliare, ținutul pădurilor seculare și al lacurilor glaciare a devenit una dintre cele mai prețioase rezervații ale naturii din România.
fcsb sarbatoare fb jpg
euro dolar 1 png
Dolarul se întărește în urma acordului comercial SUA-China. „La timp pentru a salva Crăciunul”, spun experții
Dolarul american a recuperat o parte din declinul puternic după „armistițiul” din războiul comercial cu China, în condițiile în care indicele monedei atinsese pe 21 aprilie o scădere de 10,4%.
Papa Ioan Paul al II lea
18 mai: Ziua în care s-a născut Papa Ioan Paul al II-lea, primul Suveran Pontif de origine slavă
La 18 mai 1920 s-a născut Papa Ioan Paul al II-lea, primul papa de origine slavă, iar în 1868 s-a născut Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. În anul 1897, Bram Stoker publica la Londra romanul Dracula.
INSTANT ILUSTRATIE VOT PARLAMENTARE 19 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul II. Românii își aleg președintele
Românii își aleg președintele pentru următorii cinci ani. Procesul de vot a început în diaspora joi, 15 mai, la ora 22:00 (ora României), odată cu deschiderea primei secții de votare în Auckland, Noua Zeelandă. În țară, votul se desfășoară duminică între orele 7:00 și 21:00.
Regele Charles 14 mai Foto Profimedia (2) jpg
Lupta regelui Charles cu cancerul. Monarhul britanic a primit diagnosticul la mai puțin de un an de la încoronare
La mai puțin de un an de la încoronare, regele Charles, în vârstă de 76 de ani, a fost diagnosticat cu o formă nespecificată de cancer, descoperit în timp ce era supus unui tratament pentru o problemă benignă de sănătate, legată de o prostată mărită.
flowers 2162026 1280 jpg
Horoscop săptămâna 18-24 mai 2025. Universul protejează 3 zodii care au parte de o schimbare majoră de energie
Săptămâna 18 – 24 mai 2025 marchează o schimbare semnificativă de energie în plan astrologic, odată cu începutul unui nou sezon zodiacal și cu o mutare importantă a lui Saturn, planeta disciplinei și a karmei.