În aşteptarea unei istorii recente

Publicat în Dilema Veche nr. 348 din 14 octombrie - 20 octombrie 2010
Branduirea optimismului jpeg

Şi abia plecă şi Herta... Ce mai freamăt, ce mai zbucium!... 

Dar de ce s-au alertat oare atît de mult oştenii de elită ai patriei? Ce i-a pus pe picior de război pe unii dintre cei mai respectabili fii ai neamului? 

De mă voi întoarce, pre mulţi îi voi răspopi şi eu – a părut a fi, într-un fel, avertismentul Hertei Müller. Resentimente, poliţe de plătit? Probabil şi asta, există un registru al omenescului pe care artisticul nu-l poate elimina transfigurîndu-l. Or, la lipsa de solidaritate de care a avut parte în comunism şi după, a răspunde cu un mesaj de solidaritate festivă cu poporul român şi brava sa armată anticomunistă ar fi fost mai degrabă grotesc decît angelic. Mesajul de la Ateneul Român s-a rezumat însă la a nega existenţa unei astfel de „armate“: în România nu a existat rezistenţă anticomunistă! Veni, vidi, dixit. Sec, fără menajamente şi fără nuanţe. La întrebarea pusă cu sufletul la gură „a fost sau n-a fost?“, Herta Müller a privit în globul de cristal al vieţii ei – şi a noastre – şi a răspuns ca un soi de Pitie cartesiană: n-a fost! Punct. Cum, Herta, chiar aşa? – s-au revoltat rapid unii şi alţii. Mai uită-te o dată, ce naiba, că doar sîntem intelectuali cu toţii! Nu mă vezi şi pe mine, acolo, în colţul ăla învolburat al globului tău de cristal, nu vezi cum rezistam, nu chiar eroic, dar totuşi... Cum poţi să spui aşa, simplist, că nu a existat rezistenţă anticomunistă în România? E adevărat, masele au fost îndobitocite, dar am fost cîţiva care, totuşi... mă rog... mă-nţelegi matale... 

Simplist? Da, poate despre asta e vorba mai în profunzime. Dar în ceea ce priveşte rezistenţa anti-comunistă, răspunsul este doar simplu, nu simplist: chiar n-a fost! Au fost însă, ce-i drept, multe şi diverse alte forme de poziţionare, diferite moduri de a trăi socialismul cu un maxim de demnitate posibilă, care şi ele fac parte din istoria acelor timpuri şi care nu pot fi trecute cu vederea. Faimoasa rezistenţă prin cultură, de pildă. Chiar a existat ceva de genul acesta – şi ceva practicat pe o scară mult mai largă decît se consideră uneori. Doar că nu a fost „rezistenţă“. 

Îmi aduc aminte, în acest sens, de o bătrînică din Snagov cu care am stat mult de vorbă după 1990. Avea o casă mică, ţărănească şi un petic de vie ce se termina brusc în lotul blocurilor ceauşiste. „Trebuiau să mă demoleze şi pe mine.“ – îmi povestea bătrîna. „A venit un tovarăş de la Primărie să-mi spună că peste o lună o să-mi dărîme casa şi să mă mut la bloc. Nu m-am mutat şi mi-am văzut mai departe de via mea, pe care o am de la tata. Au ajuns cu buldozerul în vie, mi-au dărîmat gardul, şi atunci m-am tras mai spre casă. Şi pe urmă a venit Revoluţia şi nu m-au mai demolat...“ În final, bătrînica mi-a împărtăşit şi „viziunea“ ei despre istorie: „ştiam eu că aşa va fi, că au fost şi turcii, şi tătarii, au fost şi comuniştii ăştia... dar ştiam eu că or să plece şi ei...“ În faţa buldozerelor comuniste, bătrînica îşi îngrijea via şi se bucura de ea, dînd astfel dovadă de convingeri ferme şi de curaj. Dar nu de „rezistenţă anticomunistă“! 

Aşa şi cu „rezistenţa prin cultură“: intelectualii îşi îngrijeau bibliotecile aşa cum bătrînica din Snagov îşi îngrijea via. Accesul la cultură, a trăi în şi prin cultură – atît cît se putea – era ceea ce ştiau ei să facă mai bine. Dar era, în primul rînd, o bucurie, era ca o iubire interzisă şi tocmai de aceea cu atît mai tumultuoasă şi mai încăpăţînată. Mulţi erau gata să şi sufere pentru această iubire iar cîţiva au şi recunoscut-o în public. Dar de ce trebuie neapărat să considerăm această oază domestică de bucurii şi minimă demnitate, cîştigată cu greu, ce-i drept, ca pe un cîmp public de luptă? De ce? Pentru că nu putem să nu ne comparăm (emoţional şi nu istoric) cu ceilalţi, cu polonezii, cehii sau ungurii, de pildă, care au avut în mod indubitabil bătăliile lor. Şi chiar dacă noi nu le-am avut pe ale noastre, avem nevoie să credem că am produs măcar cîţiva eroi. 

Pe de altă parte însă, ar fi la fel de ciudat să negăm că am avut totuşi cîţiva eroi adevăraţi. Da, chiar am produs cîţiva – mai exact spus, s-au „produs“ ei singuri, căci societatea nu i-a sprijinit în nici un chip iar cei mai buni prieteni i-au trădat. Aceste gesturi nobile fără doar şi poate s-au stins astfel şi ele între bravură şi bravadă, nereuşind să coaguleze nici o „mişcare de rezistenţă anticomunistă“. După cum nici ceilalţi eroi adevăraţi ai luptelor de ariergardă din munţi nu au reuşit, de fapt, să reprezinte ceea ce astăzi mulţi numesc cu prea multă uşurinţă „Mişcarea naţională de rezistenţă armată anticomunistă“, ci doar să moară cu demnitate. Verdictul Hertei Müller rămîne astfel dureros de adevărat: regele e gol! 

Ce ne rămîne atunci? Păi, istoria, viaţa, realitatea, aşa cum au fost ele. Dar oare cum au fost ele, de fapt? În mod ciudat – şi aici intervine fondul nerostit al problemei atinse de laureata Premiului Nobel – nu prea ştim să răspundem corect la această întrebare şi, mai grav, se pare că nimeni nu este dispus (încă) să caute cu bună-credinţă răspunsul. Pentru oamenii zilei, comunismul rămîne mai mult un fond de asigurări şi poliţe, un capital de legitimare actuală. Chiar dacă nu au fost neapărat eroi, toţi au dat (sau dau acum...) o dovadă sau alta de eroism „anticomunist“, fie că a fost vorba de disidenţa socialismului cu chip uman, fie de aceea a liberalismului cu chip voalat. Istoria nescrisă a comunismului a fost – şi mai este încă – revendicată astfel de vechea nomenclatură comunistă de rangul doi, pe de o parte, şi de noua nomenclatură de catifea a anticomunismului, pe de altă parte. Cu cîţiva tricksteri care să facă legătura între ideologii şi tabere ale puterii... Doar aici lucrurile sînt simpliste, nu simple. În consecinţă, istoria recentă, a noastră, a tuturor aşteaptă încă să fie scrisă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

biserica fortificata de la Biertan (1) jfif
Perla gotică din inima Transilvaniei de văzut măcar o dată în viață. Se află în patrimoniul UNESCO și ascunde comori unicat
La numai 67 de kilometri de Sibiu, în inima Transilvaniei se află una dintre cele mai impresionante bijuterii istorice de pe teritoriul României. Inclusă în patrimoniul UNESCO încă din anul 1993 biserica fortificată de la Biertan este unul dintre obiectivele care trebuie văzute măcar odată-n viață.
mosquito 3860900 1280 jpg
Secretul natural împotriva țânțarilor: plantele care alungă insectele fără chimicale
Ți s-a întâmplat vreodată să stingi lumina și, în loc de liniște, să fii întâmpinat de bâzâitul enervant al unui țânțar?
horoscop webp
Horoscop duminică, 27 iulie. Nativii unei zodii trebuie să-și decidă viitorul, în timp ce alții se confruntă cu probleme de sănătate
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 27 iulie.
Donald Tusk in vizita la Kiev FOTO EPA EFE jpg
Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare cu Europa până în 2027: „Să rămânem concentrați și vigilenți”
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat sâmbătă, 26 iulie, că Rusia ar putea fi pregătită de un conflict armat cu Europa în următorii doi ani.
C 119B Flying Boxcar drops supplies near Chungju 1951 jpeg
Evenimentul care a marcat planeta după Al Doilea Război Mondial: „Ce s-a întâmplat atunci nu se poate aplica în Ucraina“
În urmă cu 75 de ani, comuniștii din Coreea dădeau semnalul unei ofensive totale pentru capturarea sudului țării, iar astfel izbucnea unul dintre cele mai sângeroase conflicte de după Al Doilea Război Mondial. Politolog american de origine română Greg Scărlătoiu, explică, pentru „Adevărul”.
image png
Emmanuel Macron, în lacrimi într-un montaj inedit la un an după JO Paris 2024. „Da, este AI"
Preşedintele francez Emmanuel Macron a publicat sâmbătă în social media un videoclip intitulat „Nostalgia JO de la Paris 2024”. În video, Macron apare extrem de emoţionat, cu ochii în lacrimi, însă cei care privesc cu atenţie pot vedea şi mesajul: "Da, este AI".
iancu de hunedoara
Scrisoarea lui Iancu de Hunedoara, după alungarea turcilor de la Belgrad
La 24 iulie 1456, după alungarea turcilor de la Belgrad, Iancu (Ioan) de Hunedoara îi scria regelui Ladislau Postumul, descriindu-i victoria obținută împotriva lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.
Incendiu de proporții la Casa Muzeu din Cizer, județul Sălaj (© Ministerul Culturii)
Incendiu de proporții la casa muzeu „Lupuț din Cizer”, din județul Sălaj
Un incendiu de proporții a izbucnit, în cursul zilei de vineri, 25 iulie, în localitatea Cizer, județul Sălaj, care a afectat grav un obiectiv de patrimoniu de o valoare inestimabilă – Casa „Lupuț din Cizer”.
image png
„Spionul lui Putin” spune despre Zelenski că este marioneta Occidentului: „Poate fi înlocuit cu un papagal”
Viktor Medvedciuk, supranumit „Spionul lui Putin” după ce a fost arestat de serviciile secrete ucrainene în 2002 și eliberat ulterior într-un schimb de prizonieri cu Rusia, a declarat că Volodomir Zelenski este marioneta Occidentului.