Iarna pe uliţă

Publicat în Dilema Veche nr. 419 din 23-29 februarie 2012
Branduirea optimismului jpeg

Vă mai aduceţi aminte de poezia lui Coşbuc? Am învăţat-o la şcoală, aveam şi nişte imagini idilice în Abecedar, copii care se dădeau rîzînd pe derdeluş, case troienite din care ieşea fumul cald al căminelor... Nimic din toate acestea în iarna care, iată, ne-a luat din nou pe nepregătite. E adevărat că, de ceva vreme deja, iarna nu mai e ca vara, dar, de data aceasta, ca în povestea cu Petrică şi lupu’, iarna chiar nu a fost ca vara, ci o adevărată iarnă grea, cum n-am mai văzut de foarte mult timp. Tocmai de aceea, dincolo de greutăţile naturale cu care ne-am confruntat pe moment, această iarnă constituie şi o radiografie a problemelor sociale cu care ne confruntăm de ceva vreme şi care vor continua şi după topirea zăpezilor. Altfel spus, această iarnă, fiind una „serioasă“, a dat şi măsura reală a capacităţii noastre de mobilizare socială în caz de urgenţă.

Problemele sociale au început chiar în amonte şi intră în mare măsură în categoria „a fost sau n-a fost?“. Nici pînă astăzi nu ştim, de pildă, dacă a fost sau n-a fost o „stare de urgenţă“! A fost cod roşu sau nu, a fost el anunţat la timp, nu a fost anunţat la timp sau poate deloc sau poate, dimpotrivă, în mod iresponsabil? Singurii în măsură să spună cît de cît acest lucru – meteorologii – au fost puşi la colţ. Au greşit, n-au greşit? Fiecare poate să creadă ce vrea. Iar cine s-a uitat pe TVR va crede că a fost o primăvară cu năbădăi, iar cine a privit doar Antena 3 va fi convins că trăim în Siberia. Fiecare cu iarna lui deci, putînd fi sigur doar de zăpada din jurul său.

Urgenţă sau nu, ceva zăpadă în exces nu ne putem îndoi că a fost. Şi atunci, avem resurse pentru a-i face faţă sau nu? Nici asta nu am ştiut şi, culmea, nu vom şti nici după ce va trece iarna. Cine a spus că avem probleme a fost pus la colţ şi el. Dar, obişnuiţi cu „băieţii deştepţi“ din sistemul energetic, putem să ne întrebăm de ce a spus ce a spus? Dar putem să ne întrebăm la fel de bine şi de ce s-a negat că am avea probleme? Pe scurt, nu ştim – şi nu vom şti – de fapt cum stăm cu resursele strategice ale ţării şi posibilitatea de mobilizare a lor în caz de urgenţă.
În sfîrşit, am avut sau n-am avut victime? Păi, în mod evident, au fost morţi, dar nu ştim nici măcar asta, dacă au fost cu adevărat victime ale iernii sau doar victime ale propriei iresponsabilităţi – mai exact, nişte beţivi sau ceva de genul ăsta. „Am văzut nişte imagini cutremurătoare, oameni închişi de vii sub zăpezi!“ – îmi relata o doamnă respectabilă. „Hai, dom’le, că nu e chiar aşa, tot omul are o pungă de mălai şi o lopată cît să se descurce!“ – se revolta altă cunoştinţă. Pe scurt, am avut atîtea victime cîte interpretări.

Dacă privim apoi la responsabili şi responsabilităţi într-un caz de urgenţă precum acesta, lucrurile devin şi mai confuze. Mai întîi, după cum ne puteam aştepta deja, a continuat sportul naţional cu pisica moartă în curtea vecinului: ai lor sînt de vină, ba prefecţii unora, ba primarii altora! Lucrurile s-au dovedit însă şi mai controversate decît atît. Meteorologii au fost de vină, şefii din sistemul energetic sînt de vină, ba chiar oamenii (inclusiv victimele) au fost vinovaţi. Ce ar fi trebuit să facă, mai precis? Păi, ar fi trebuit să facă cele necesare ca aceste lucruri să nu se întîmple. Adică? Nu ştiu, eu unul nu am aflat şi am o vagă bănuială că o eventuală altă „urgenţă“ ne va prinde tot fără o evidenţă clară şi funcţională a distribuţiei responsabilităţilor în societate.

În sfîrşit, a existat şirul lung al perplexităţilor şi revelaţiilor de salon, repartizate oarecum egal între cum e posibil ca să... şi dar iată că... Ca şi cum spaţiul public descoperea România privată, societatea română, ba chiar omul. Extraordinar, sînt oameni şi oameni, există leneşi şi eroi, unii sînt nepăsători, alţii sînt săritori etc. Şi în această diversitate imprevizibilă, am rămas cu o dilemă existenţială: oare cum este, de fapt, Românul? A urmat o grea cădere pe gînduri...

Unii, aducîndu-şi poate aminte de „iarna pe uliţă“, s-au întrebat mai departe cum „pe vremuri“ oamenii păreau că se descurcau totuşi cu iarna, în timp ce acum par a nu se mai descurca? Dincolo de faptul că eu personal nu ştiu cît de „bine“ s-au descurcat oamenii în iarna lui ’54, există şi motive structurale, ale societăţii actuale cu sau fără stări de urgenţă, dar pe care nimeni nu le-a discutat şi pe care le vom uita mai repede decît amintirea zăpezii. Faptul, de pildă, că România rurală arată ca sistemul circulator al unui om bătrîn căruia încep să-i îngheţe extremităţile: arterele (în speţă drumurile de acces) spre aceste extremităţi s-au „necrozat“, transportul public s-a împuţinat pînă la dispariţie, antrenînd dispariţia şcolilor şi a dispensarelor şi producînd pungi de sărăcie şi de îmbătrînire demografică unde se suferă şi în timpul verii. De asemenea, faptul că elementarele perdele verzi de protecţie sau simplele parazăpezi au dispărut şi ele, făcînd iarna grea mai ales prin viscolirea caselor de la marginea satelor, şi nu doar prin simpla cădere de zăpadă. Şi cîte şi mai cîte alte lipsuri care ne-au luat – şi ne vor lua în continuare – pe nepregătite.

Politizarea zăpezii din această iarnă a fost, în cel mai bun caz, o profundă lipsă de bun-gust. Criza zăpezii a mai evidenţiat însă şi alte hibe majore şi structurale ale societăţii noastre. În primul rînd, faptul că nu avem capacitatea de mobilizare socială în caz de urgenţă, oricare ar fi aceasta, ci doar pe aceea, strămoşească, de a ne „descurca“ pînă la urmă. Mai mult decît atît însă, ea a scos în evidenţă o deficienţă şi mai profundă: moartea clinică a comunicării sociale. Nici în caz de urgenţă, de dificultate şi prioritate clară şi precisă, diferiţii actori sociali nu reuşesc să mai comunice între ei. Sîntem, precum am mai spus-o şi cu alte ocazii, într-o stare de logopatie cronică. 

Restul e tăcere...  

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

GtWDMQmXsAArIwx jpeg
Iranul a atacat Israelul cu rachete balistice. Explozii masive în Ierusalim și Tel Aviv. Au fost vizate centre militare și baze aeriene
Iranul a lansat un al patrulea val de rachete împotriva Israelului sâmbătă dimineață devreme, declanșând sirenele de alarmă aeriană în mai multe zone ale țării, au raportat Forțele de apărare israeliene. Cel puțin trei persoane au fost ucise în Israel și peste 40 au fost rănite.
soare plaja pixabay jpg
Prognoza meteo sâmbătă, 14 iunie. Vreme instabilă: temperaturi între 22 şi 29 de grade, dar şi ploi de scurte
Sâmbătă, 14 iunie, vremea aduce instabilitate atmosferică în mai multe regiuni ale țării, cu ploi de vară, descărcări electrice și temperaturi apropiate de normalul perioadei.
romania u19 fb frf jpg
Battle of the Milvian Bridge by Giulio Romano, 1520 24 jpg
Viziunea care a schimbat destinul omenirii. A transformat o credință prigonită într-o religie care avea să scrie istorie
O bătălie dată acum mai bine de 1700 de ani, aparent banală, a schimbat complet istoria umanității. Victoria unui pretedent la tronul imperial roman a transformat creștinismul dintr-o religie persecutată într-o credință care s-a răspândit pe tot globul și a schimbat definitiv mersul lumii.
Regele Mihai (© Wikimedia Commons)
Ce servea regele Mihai al României întotdeauna la cină. Era preparatul lui preferat: delicios, sănătos și considerat „spaima” bătrâneții
Regele Mihai al României avea un preparat la cină care i-a devenit atât de drag încât Regina Margareta l-a numit chiar „chestia aia verde”: pasta con pesto – paste cu sos de busuioc, muguri de pin, usturoi, ulei de măsline și parmezan – o alegere sănătoasă, delicioasă și vegetariană
club world cup2025 terikon jpg
ronaldinho emil boc gsp webp
image png
Culorile pe care trebuie să le porți în luna iunie pentru a atrage bogăția și abundența, conform feng-shui
Feng Shui este o practică străveche provenită din China, menită să creeze armonie între oameni și spațiile pe care le ocupă.
Delicatesele Micului dejun din Van Turcia intrat în Cartea Recordurilor Foto Daciana Stoica pentru Adevărul
Ciobanii înving aristocrația lumii. „Bulgărele de foc” românesc bate ouăle Benedict la micul dejun mondial
Bulzul românesc, clasat pe locul 27 în Top 50 TasteAtlas 2025, cucerește lumea ca mic dejun surpriză. Află și despre plăcinta aromână, care ocupă locul 43 în clasament!