Game, sex, tenis

Publicat în Dilema Veche nr. 435 din 14-20 iunie 2012
Propunere de monitorizare jpeg

├Äncep acest articol, azi, 4 iunie, c├«nd la Roland Garros se trece abia la meciurile pentru optimi, f─âr─â s─â ┼čtiu deci care vor fi semifinalele ┼či finala; finala ÔÇô ├«ndr─âznesc s─â zic ÔÇô nu m─â intereseaz─â, ea nu va putea umbri str─âlucirea acestui eseu al romancierului englez Geoff Dyer, citit ├«n Courrier International, tradus pe dou─â pagini din revista Prospect de la Londra; nu-i voi dezv─âlui titlul dec├«t la urm─â; p├«n─â acolo, m─â gr─âbesc s─â precizez c─â nu trebuie s─â fi┼úi de acord cu toate originalit─â┼úile acestui text.

Dyer porne┼čte de la o foarte personal─â ÔÇô autoironic─â nu o dat─â ÔÇô descriere a tenisului ca un joc ÔÇ×imens de greuÔÇť pentru oricine ├«l practic─â, fie ei ├«ncep─âtori sau performeri, indiferent ce pr─âpastie ├«i desparte. ├Än nici un sport, num─âr─âtoarea punctelor nu are asemenea caracter infernal, rat─ârile ┼či reu┼čitele put├«nd s─â te transporte ├«n c├«teva minute din ad├«ncul unui iad p├«n─â la paradisul unei victorii; ├«ntors─âturile unui game nu au termen de compara┼úie ÔÇô fotbalul, desigur, fiind cel mai la ├«ndem├«n─â: ÔÇ×la fotbal, condus─â cu trei zero ├«n ultimele trei minute, nici o echip─â nu mai are vreo ┼čans─â, pe c├«nd la tenis, la 0-30 ├«ntr-un game, e┼čti la un pas de e┼čec, dar totodat─â la cinci puncte de izb├«nd─â... Este exact ceea ce face din tenis un spectacol pe c├«t de pasionant, pe at├«t de obositor pentru nervi ┼či cu at├«t mai greu de descrisÔÇť. Venind parc─â la fileu, romancierul englez nu rateaz─â aceast─â lovitur─â stilistic─â: ÔÇ×a povesti un meci de tenis ridic─â aproape acelea┼či probleme ca o scen─â de sex: tot ca acolo nu s├«nt implicate dec├«t dou─â persoane (sincer, meciurile de dublu nu-s prea interesante) iar lexicul, ├«ntre ele, restr├«ns la infinite varia┼úiuni pe seama loburilor, voleurilor, reverurilor ┼či, dincolo de verbe ca a lovi, a intra, a accelera, a rata...ÔÇť. A┼ča pus─â problema de un englez, cred c─â e bine pus─â ┼či ├«n rom├óne┼čte...

Dup─â aceste idei ÔÇ×├«n generalÔÇť, Dyer, f─âr─â a pretinde la un rezumat al istoriei tenisului, trece la contemporaneitate, ├«n concretul ei, adic─â la ceea ce el nume┼čte ÔÇ×era personalit─â┼úilorÔÇť ├«n acest sport de singuratici, a┼ča cum demult i s-a spus. Aceast─â er─â ÔÇô sus┼úine Dyer ÔÇô ar fi ├«nceput cu individualit─â┼úile de calibrul lui McEnroe ┼či Jimmy Connors ┼či ar fi devenit popular─â mul┼úumit─â nu numai jocului, dar ┼či al schimbului lor de expresii dure pe care Dyer le nume┼čte direct ÔÇ×grosol─âniiÔÇť, ├«ntr-un ÔÇ×Wimbledon supus unor tu┼čieri narcoleptici ┼či unor ofi┼úeri ├«n rezerv─â converti┼úi ├«n arbitriÔÇť. La aceast─â violen┼ú─â a oralit─â┼úilor, romancierul ÔÇô c─â de aia e romancier, ca s─â vad─â ┼či ca s─â aud─â ÔÇô adaug─â, tot ca o noutate a acestei ere, gestul pumnului bine str├«ns cu care adversarii se sfideaz─â dup─â fiecare lovitur─â reu┼čit─â. Dyer socote┼čte acest gest ca emblematic pentru agresivitatea cu care se trude┼čte azi ├«n tenis ┼či ├«┼či aminte┼čte c─â, pe vremea c├«nd admirabilul s─âu confrate Julian Barnes semna telecronica ├«n The Observer, ceruse foarte sever ca practica pumnului s─â fie interzis─â. Azi, nu numai c─â ea e acceptat─â, dar ÔÇ×face parte integrant─â din joc la fel ca loviturile valabile de pe linia de fund a terenuluiÔÇť. Mai mult ÔÇô sus┼úine Dyer ÔÇô, cine nu-┼či marcheaz─â reu┼čita prin pumnul bine str├«ns este privit ca un neputincios, a┼ča cum a fost ani de zile cazul unui Tim Henman, englezul care, ├«n elegan┼úa jocului s─âu, nu-┼či permitea s─â-┼či arate pumnul c─âtre adversar. Invers ÔÇô scrie Dyer ÔÇô, farmecul lui Andy Murray, al Sharapovei, chiar ┼či al lui Nadal (ÔÇ×cel mai mu┼čchiulos agitator de pumnÔÇť) provine ┼či din naturale┼úea cu care braveaz─â adversarii; nu e neap─ârat un semn de grosol─ânie ÔÇô precizeaz─â imediat Dyer ÔÇô, ci ┼či o reac┼úie la acea epoc─â non-epoc─â de dup─â McEnroe ┼či Connors, dominat─â lugubru de un Ivan Lendl care, ├«n estetica scriitorului, ÔÇ×nu a f─âcut nimic altceva dec├«t c─â a anulat personalitatea ├«n tenisÔÇť.

Toate aceste opinii nu s├«nt dec├«t ÔÇ×un preludiu la cea mai instructiv─â ideeÔÇť a lui Dyer, expus─â cu o precizie stilistic─â, de la sobrietate la lirism. E un omagiu adus lui Roger Federer, cu care ÔÇ×distan┼úa dintre utilitar ┼či gra┼úie, dintre eficien┼ú─â ┼či stil a ├«ncetat definitiv s─â mai fie perceptibil─â. Jocul cel mai eficace se confund─â cu mi┼čcarea cea mai elegant─â. Marca acestei perfec┼úiuni este coregrafia reverului cu o singur─â m├«n─âÔÇť. Trec peste ultima parantez─â, ├«n care Dyer are loc s─â ├«nfiereze reverul cu ambele m├«ini din arsenalul ÔÇ×monstruoasei eficacit─â┼úi a Monic─âi SelesÔÇť ÔÇô pentru a cita finalul: ÔÇ×Aflat la apogeu ÔÇô care e f─âr─â ├«ndoial─â ├«n urma lui (sublinierea mea c─âci e ┼či opinia mea), Federer reprezint─â un sumum al tuturor progreselor ├«n materie de tehnologie, de antrenament, de soliditate fizic─â ┼či mental─â. ├Än istoria tenisului, acest lung zbor ÔÇô ├«nainte ca Federer s─â sucombe la legea gravita┼úiei ├«ncarnat─â de foarte terestrul s─âu rival, Nadal ÔÇô ne permite s─â credem ├«n fraza lui Dostoievski, tatuat─â pe bra┼úul lui Janko Tipsarevici: ÔÇ×frumuse┼úea va salva lumeaÔÇť. Lumea tenisului, ├«n orice caz. E ┼či titlul articolului: ÔÇ×Frumuse┼úea tenisului va salva lumeaÔÇť. Cred c─â Dyer exagereaz─â ÔÇô a┼ča cum am scris cu o lun─â ├«nainte de a-l fi citit, coment├«nd ├«n Gazeta Sporturilor meciul ├«n care Chelsea o elimina ur├«t pe Barcelona ┼či apelam tot la ideea lui Dosto: frumuse┼úea va salva lumea, dar nu fotbalul. Nici tenisul. Dup─â Federer, ce se va mai tatua pe cele dou─â bra┼úe ale unui rever fabulos? 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.