Ficţionarul şi fiul său inexistent

Publicat în Dilema Veche nr. 309 din 14 - 20 ianuarie 2010
Ficţionarul şi fiul său inexistent jpeg

Continuarea scrisorii din nr. trecut:

„…Am intrat în rîndurile unui grup de tineri ortodocşi care trăiesc, învaţă şi se comportă în lumina Sfintelor Scripturi, avînd totodată prin Internet legături cu tineri creştini din Bulgaria, Serbia şi Grecia. În aceste două luni am călătorit cu ei şi prin Europa, înfrăţindu-ne cu catolici şi protestanţi la fel de dornici ca noi să lucreze şi să gîndească spre pacea şi mîntuirea sufletelor noastre. Săptămîna trecută am fost în ţările scandinave şi am ajuns la Reykjavik. L-am întîlnit acolo pe fiul dvs., aşa precum m-am rugat de cînd am aflat că vom petrece o zi acolo; l-am căutat şi l-am găsit repede la magazinul acela de care ştiam din scrisorile dvs. Tatăl Grunnei a murit, şi el împreună cu ea ţin încă magazinul în speranţa că nenorocita asta de criză va trece. Cred că o fac din fidelitate faţă de cel dus. M-a primit fără să fie uimit de straiele şi înfăţişarea mea, ceea ce m-a bucurat la gîndul că şi el m-a aşteptat. E neschimbat, poate fără farmecul de acasă, dar parcă mai solid sufleteşte. Nu ne-am referit la ce a fost, nu ne-am învinovăţit cu nimic, doar cînd i-am spus de moartea tatei, fără să-i spun amănunţit cum şi de ce, doar că ea mi-a schimbat viaţa, discuţia noastră a luat o altă turnură şi am ajuns la dvs. Nu mă aşteptam. Pe scurt: mi-a încredinţat că nu vrea să vă vadă pînă nu reveniţi la numele cu care v-aţi născut. E hotărîrea lui după ce v-a citit încă o dată toate nuvelele intitulate Supravieţuiri. Nu mi-a dat explicaţii, nici eu nu i-am cerut; a ţinut să-mi spună că mă lasă să vă comunic asta, dar să nu cumva să înţelegeţi că nu vă respectă şi nu vă iubeşte. În acest sens, m-a rugat să vă înştiinţez că la ora actuală, el vă împlineşte o dorinţă expusă de mult, într-o carte de-a dvs.: el urmează un curs de fizionomişti pentru viitorul cazinou care se construieşte acum lîngă Reykjavik, accesibil doar turiştilor străini; m-a lămurit în ce constă această profesie care, desigur, m-a mîhnit, dar am înţeles că din tot ce aţi scris, meseria de detectiv al unui cazinou e singura care l-a convins. Totuşi, eu am fost mulţumită de întîlnirea noastră fiindcă el nu a avut nici o împotrivire la rugămintea mea de a-mi da înapoi articolele dvs. din Scînteia Tineretului pe care am avut neruşinata răutate de a i le trimite. L-am asigurat că vi le voi înapoia de cum ajung acasă; s-a dus la un raft de unde a scos, de lîngă rîşniţe vechi, un rucsac în care le păstra. L-am sărutat pe frunte, el pe obraz şi m-a invitat să vin la ei acasă, s-o văd pe mama lui şi să-i cunosc soţia; nu puteam, mă aşteptau la hotel fraţii şi surorile mele de credinţă. Nădăjduiesc că vă veţi găsi timp în zilele acestor Sfinte Sărbători să veniţi pînă la mînăstirea Cernica pentru a intra în posesia articolelor dvs. dintr-o tinereţe de care veţi da seama, ca noi toţi, la altă Judecată. Întrebaţi la poartă de ucenica Domnului, Antoaneta Roibu.“

Fireşte, spirit realist, ficţionarul nu a dat crezare acestei scrisori şi nu s-a grăbit spre Cernica, preferînd să-şi petreacă Sărbătorile teleurmărind meciurile din campionatul englez de fotbal plus cele din Cupă. Ludic cum îl ştim, el s-a gîndit că e obiectul unei farse nu lipsite de patetism, chiar de lirism. Greşea. De Anul Nou, plecînd să-şi facă plimbarea zilnică (şi kantiană…), el găsi la uşa apartamentului său un rucsac pe care într-adevăr se grăbi să-l deschidă şi unde, peste un stoc de xeroxuri, la bună vedere, stătea această pagină 183, ruptă din volumul său Un august pe un bloc de gheaţă (Editura Eminescu, 1971): „Pentru cei care-l socotesc pe Balzac apus, depăşit, mort şi fără ecou – carcasă de automobil bună de dus la presat – iată o meserie pe care numai domnia sa o putea inventa (ce e drept, după o convorbire cu Feodor Dostoievski, cum ar trebui să se mai întîmple şi azi după o întrevedere între doi mari.) Meseria de fizionomist la cazinou. E un om care priveşte atent fizionomiile jucătorilor. El trebuie să descopere dintr-o privire cine e cel din faţă: un trişor, un escroc, un debutant, un pasionat, un sărăntoc, un urmărit, un interzis sau – de ce nu? – un om cinstit. El lucrează după cîteva semne fizionomice, după cîteva aparenţe cărora domnul De Balzac le-a dat o extraordinară vigoare în portretistica sa voluptuoasă: părul – tunsoare sau chelie –, culoarea părului, pipa, decoraţiile, nasul, sînii femeilor şi uneori chiar domnul doamnei. Toate aceste observaţii se traduc într-un carnet prin semne cabalistice sau expresii sucite al căror cod e cunoscut doar de domnul Lemarchand. Şi aşa cum prin Balzac arta a atentat pînă la a face concurenţă stării civile – şi fizionomistul de la cazinoul din Deauville e în concurenţă cu Balzac: el a memorizat pînă azi, în ani lungi de viaţă la cazinouri, între 12 şi 15 mii de feţe… Ce roman zace nescris în ochii acestui domn! Ce agenţie de detectivi trăieşte acolo, în cutele din jurul gurii sale dezabuzate! Ce serviciu de cadre lucrează zi şi noapte între pleoapele acestui chip de lemn impasibil! Dar pînă la roman – ca să nu fim livreşti – cîtă nevoie am avea fiecare dintre noi de un domn Lemarchand, dimineaţa, cînd deschidem ziarele lumii şi începem jocul în acel infernal cazinou unde, cum spunea odinioară poetul, «la masa verde, faţă în faţă...»

Epilog. Ficţionarul – egotist nemîntuit – găsi cu cale să fie, o clipă, mulţumit. Dacă din tot ce scrisese timp de 60 de ani, o singură pagină îl inspirase pe fiul său pentru o meserie indiscutabil onestă, nu-i mai rămînea decît să se aşeze şi să scrie, în fine, o carte semnată cu numele acela din actul său de naştere.
 

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

atac nuclear FOTO Shutterstock buton nuclear
Războiul din Ucraina se află într-un punct de cotitură periculos - Analiză CNN
În ciuda gestionării dezastruoase continue de care Rusia a dat dovadă în războiul din Ucraina, abia acum se poate apropia cel mai periculos moment al conflictului, se arată într-o analiză realizată de CNN.
WhatsApp Image 2022 09 27 at 16 41 53 jpeg
Presa maghiară, despre retrogradarea României. Ungurii nu râd de noi, deși au făcut furori în Liga Națiunilor
Ungaria a fost la un pas de câștigarea unei grupe infernale, cu Italia, Anglia și Germania pe post de adversari. Deși au bătut granzii Europei, vecinii noștri au rămas cu picioarele pe pământ și nu ne-au luat la mișto.
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu FOTO Facebook
Dublul suicid din București. Psihiatru: „Nu e suficient să-i duci părintelui bătrân mâncare”
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu atrage atenția asupra unui subiect-tabu: suferința mintală, psihologică, nediagnosticată.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.