Familia antreprenorial─â

Publicat în Dilema Veche nr. 414 din 19 - 25 ianuarie 2012
Branduirea optimismului jpeg

ÔÇ×├Än 1898, Freud afirma c─â eliberarea individului de constr├«ngerile naturale ├«n materie de procrea┼úie va fi un triumf al umanit─â┼úii. Dac─â actul procrea┼úiei va fi independent de contextele naturale ┼či culturale, dac─â el se va realiza ca act pur individual (voluntar), ├«n afara oric─âror alte obliga┼úii ┼či satisfac┼úii, ├«nseamn─â c─â el va putea fi integral st─âp├«nit de individ. Ei bine, acest vis freudian a devenit realitate.ÔÇť 

A┼ča ├«┼či ├«ncepea conferin┼úa recent─â fosta mea coleg─â de facultate, Irene Dalaban, devenit─â ├«ntre timp o eminent─â etnopsiholoag─â ├«n Fran┼úa. Problema era ├«ns─â mult mai vast─â ┼či de un interes mult mai general dec├«t aceste prime detalii ÔÇ×tehniceÔÇť: familia contemporan─â.

De fapt, ne-am cam obi┼čnuit cu acest lucru ÔÇô iar pentru studen┼úii mei, de pild─â, el pare deja un soi de banalitate: cel pu┼úin tehnic vorbind ┼či cel pu┼úin ├«n Europa, sexualitatea s-a desprins ├«n ultimele decenii de reproducere. Mai mult ├«ns─â, reproducerea s-a desprins la r├«ndul ei de societate iar aceasta a consfin┼úit acest divor┼ú. Deci inclusiv moral, ┼či nu doar ÔÇ×tehnicÔÇť, reproducerea s-a privatizat. F─âr─â s─â ne d─âm seama, omenirea a luat-o pe alt f─âga┼č ÔÇô ne avertizeaz─â Marcel Gauchet.

Să urmărim însă mai de aproape această turnură socială esenţială.

Metodele contraceptive ┼či r─âsp├«ndirea lor ├«n mas─â ÔÇô dar ┼či schimb─ârile de mentalitate produse de ÔÇ×eliberarea sexual─âÔÇť ├«nceput─â prin anii ÔÇÖ60 ÔÇô au permis, spuneam, st─âp├«nirea individual─â a procrea┼úiei. Din capul locului, asta ├«nseamn─â deja c─â cea mai ÔÇ×natural─âÔÇť dimensiune a omului devine profund ÔÇ×cultural─âÔÇť: este vorba de o victorie a culturii asupra naturii, un salt ├«n afara necesit─â┼úii ÔÇô consider─â Gauchet. Dar lucrurile nu se opresc aici. Pus─â la ├«ndem├«na individului, reproducerea societ─â┼úii nu mai este problema societ─â┼úii ÔÇô sau, ├«n orice caz, nu mai este apanajul ei legitim. Din problem─â a tuturor, ÔÇ×continuitatea specieiÔÇť devine problem─â a fiec─âruia. Rela┼úia genealogic─â se destram─â astfel ┼či ea: nu mai s├«ntem urma┼čii organici ai unui lan┼ú definitoriu de str─âmo┼či, ci expresia unui ÔÇ×proiectÔÇť individual. ÔÇ×Al cui e┼čti?ÔÇť, care ├«nsemna p├«n─â mai ieri din ce neam te tragi ca s─â ┼čtiu cine e┼čti, aproape c─â nu mai are nici un sens ast─âzi. Lungul drum al rudeniei c─âtre individ pare s─â se fi ├«ncheiat, configur├«nd un alt soi de ÔÇ×sf├«r┼čit al istorieiÔÇť.

Aceast─â ÔÇ×privatizareÔÇť (tehnic─â ┼či moral─â) a reproducerii a creat condi┼úiile ÔÇ×planific─ârii familialeÔÇť: copilul nu mai este dat de la Dumnezeu, ci este un proiect individual: este ÔÇ×copilul dorin┼úeiÔÇť ÔÇô spune Gauchet. Ce poate fi mai minunat? ÔÇô am putea s─â exclam─âm. A┼ča este, dar aceast─â ÔÇ×fericireÔÇť are ┼či p─âr┼úile ei de umbr─â, care intr─â ├«n ceea ce acela┼či autor nume┼čte ÔÇ×psihologie a hipermodernit─â┼úiiÔÇť.

Pe de o parte, copilul este ├«n primul r├«nd ÔÇô ┼či, la limit─â, exclusiv ÔÇô ÔÇ×produsulÔÇť dorin┼úei femeii. De la b─âncile de sperm─â la inseminarea in vitro, societatea ├«i ofer─â mijloace tehnice de ├«ndeplinire a acestei dorin┼úe. Ceea ce instituie un soi de ÔÇ×matriarhat psihologicÔÇť. Rela┼úiile de cuplu ┼či, ├«n general, cele de gen se restructureaz─â astfel ┼či ele. Pe de alt─â parte, copil al dorin┼úei fiind, noul individ este legat ombilical de aceast─â dorin┼ú─â, de natura ┼či intensitatea ei ┼či, con┼čtient sau incon┼čtient, va fi m─âsurat ┼či se va m─âsura toat─â via┼úa dup─â standardele dorin┼úei maternale. C─âci el nu mai poate fi privit ca atare, ÔÇ×a┼ča cum l-a dat DumnezeuÔÇť, dup─â norma ÔÇ×bun sau r─âu, tot copilul meu esteÔÇť; ├«n el s-a investit dorin┼ú─â pur─â ┼či trebuie s─â fie pe m─âsura ei.

Mai departe, dorit ┼či planificat ├«n detaliu, copilul va fi nu doar ocrotit, ci venerat, respectat ca ÔÇ×individÔÇť ├«nc─â de la na┼čtere. Anecdotic, dar simptomatic, aceast─â schimbare se exprim─â, printre altele, prin anun┼úurile de na┼čtere sau de botez scrise ├«n numele bebelu┼čului ├«nsu┼či sau prin camerele individuale care ├«i s├«nt dedicate ├«nc─â de la na┼čtere pentru a-i respecta intimitatea de individ ├«n deplin─âtatea condi┼úiilor sale. Ie┼čirea din copil─ârie va fi astfel cu at├«t mai nedorit─â ┼či ├«mpins─â c├«t se poate mai t├«rziu. Nimeni nu vrea s─â creasc─â, ne aminte┼čte Tobie Nathan, ie┼čirea din copil─ârie este dureroas─â, drept care societ─â┼úile ÔÇ×primitiveÔÇť impuneau rituri de trecere dureroase ┼či cu dat─â fix─â, membrilor lor. ├Än lipsa acestora, experien┼úa pl─âcerii tinde s─â fie prelungit─â ast─âzi tot mai mult iar intrarea (dureroas─â) ├«n lumea muncii mature se poate face ┼či dup─â treizeci de ani...

├Än sf├«r┼čit, familia veche avea ┼či misiunea de a ├«nscrie copilul ├«n societatea de care apar┼úine, de a-l ÔÇ×preg─âti pentru via┼ú─âÔÇť ├«n aceast─â societate. ├Än 1892, Durkheim observa c─â aceast─â ÔÇ×misiuneÔÇť este tot mai mult transferat─â statului. Ast─âzi, acest proces este ├«ncheiat.

Ceea ce ne trimite cu g├«ndul la o alt─â schimbare la fel de radical─â: externalizarea func┼úiilor familiei. De la cre┼če ┼či produse semipreparate la grupuri de suport pentru viitoare, actuale sau foste mame, de la cabinetele de family planning la ├«nchirierea lui Mo┼č Cr─âciun, unitatea privat─â a familiei se disipeaz─â tot mai mult ├«ntr-un sistem de servicii publice.

Toate acestea m-au f─âcut s─â m─â g├«ndesc c─â familia ÔÇ×post-modern─âÔÇť tinde tot mai mult s─â fie alc─âtuit─â dup─â chipul ┼či asem─ânarea marilor companii. Autonom─â, cu un management interior performant care urm─âre┼čte dorin┼úa ÔÇ×ac┼úionarilorÔÇť, externaliz├«nd func┼úiile de care se poate dispensa pentru a spori eficien┼úa, mobil─â ┼či flexibil─â ├«n timp ┼či ├«n spa┼úiu (se face ┼či se desface dup─â caz) ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, urm─ârind fericirea obligatorie a membrilor s─âi, familia devine ┼či ea antreprenorial─â. Reversul medaliei ÔÇô ├«mi spunea colega mea ÔÇô este r─âsp├«ndirea exponen┼úial─â a serviciilor psihiatrice care se ocup─â de efectele secundare ale acestei fericiri planificate... 

Vintil─â Mih─âilescu este antropolog, profesor la ┼×coala Na┼úional─â de ┼×tiin┼úe Politice ┼či Administrative. Cea mai recent─â carte publicat─â: Sf├«r┼čitul jocului. Rom├ónia celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.