Familia antreprenorial─â

Publicat în Dilema Veche nr. 414 din 19 - 25 ianuarie 2012
Branduirea optimismului jpeg

ÔÇ×├Än 1898, Freud afirma c─â eliberarea individului de constr├«ngerile naturale ├«n materie de procrea┼úie va fi un triumf al umanit─â┼úii. Dac─â actul procrea┼úiei va fi independent de contextele naturale ┼či culturale, dac─â el se va realiza ca act pur individual (voluntar), ├«n afara oric─âror alte obliga┼úii ┼či satisfac┼úii, ├«nseamn─â c─â el va putea fi integral st─âp├«nit de individ. Ei bine, acest vis freudian a devenit realitate.ÔÇť 

A┼ča ├«┼či ├«ncepea conferin┼úa recent─â fosta mea coleg─â de facultate, Irene Dalaban, devenit─â ├«ntre timp o eminent─â etnopsiholoag─â ├«n Fran┼úa. Problema era ├«ns─â mult mai vast─â ┼či de un interes mult mai general dec├«t aceste prime detalii ÔÇ×tehniceÔÇť: familia contemporan─â.

De fapt, ne-am cam obi┼čnuit cu acest lucru ÔÇô iar pentru studen┼úii mei, de pild─â, el pare deja un soi de banalitate: cel pu┼úin tehnic vorbind ┼či cel pu┼úin ├«n Europa, sexualitatea s-a desprins ├«n ultimele decenii de reproducere. Mai mult ├«ns─â, reproducerea s-a desprins la r├«ndul ei de societate iar aceasta a consfin┼úit acest divor┼ú. Deci inclusiv moral, ┼či nu doar ÔÇ×tehnicÔÇť, reproducerea s-a privatizat. F─âr─â s─â ne d─âm seama, omenirea a luat-o pe alt f─âga┼č ÔÇô ne avertizeaz─â Marcel Gauchet.

Să urmărim însă mai de aproape această turnură socială esenţială.

Metodele contraceptive ┼či r─âsp├«ndirea lor ├«n mas─â ÔÇô dar ┼či schimb─ârile de mentalitate produse de ÔÇ×eliberarea sexual─âÔÇť ├«nceput─â prin anii ÔÇÖ60 ÔÇô au permis, spuneam, st─âp├«nirea individual─â a procrea┼úiei. Din capul locului, asta ├«nseamn─â deja c─â cea mai ÔÇ×natural─âÔÇť dimensiune a omului devine profund ÔÇ×cultural─âÔÇť: este vorba de o victorie a culturii asupra naturii, un salt ├«n afara necesit─â┼úii ÔÇô consider─â Gauchet. Dar lucrurile nu se opresc aici. Pus─â la ├«ndem├«na individului, reproducerea societ─â┼úii nu mai este problema societ─â┼úii ÔÇô sau, ├«n orice caz, nu mai este apanajul ei legitim. Din problem─â a tuturor, ÔÇ×continuitatea specieiÔÇť devine problem─â a fiec─âruia. Rela┼úia genealogic─â se destram─â astfel ┼či ea: nu mai s├«ntem urma┼čii organici ai unui lan┼ú definitoriu de str─âmo┼či, ci expresia unui ÔÇ×proiectÔÇť individual. ÔÇ×Al cui e┼čti?ÔÇť, care ├«nsemna p├«n─â mai ieri din ce neam te tragi ca s─â ┼čtiu cine e┼čti, aproape c─â nu mai are nici un sens ast─âzi. Lungul drum al rudeniei c─âtre individ pare s─â se fi ├«ncheiat, configur├«nd un alt soi de ÔÇ×sf├«r┼čit al istorieiÔÇť.

Aceast─â ÔÇ×privatizareÔÇť (tehnic─â ┼či moral─â) a reproducerii a creat condi┼úiile ÔÇ×planific─ârii familialeÔÇť: copilul nu mai este dat de la Dumnezeu, ci este un proiect individual: este ÔÇ×copilul dorin┼úeiÔÇť ÔÇô spune Gauchet. Ce poate fi mai minunat? ÔÇô am putea s─â exclam─âm. A┼ča este, dar aceast─â ÔÇ×fericireÔÇť are ┼či p─âr┼úile ei de umbr─â, care intr─â ├«n ceea ce acela┼či autor nume┼čte ÔÇ×psihologie a hipermodernit─â┼úiiÔÇť.

Pe de o parte, copilul este ├«n primul r├«nd ÔÇô ┼či, la limit─â, exclusiv ÔÇô ÔÇ×produsulÔÇť dorin┼úei femeii. De la b─âncile de sperm─â la inseminarea in vitro, societatea ├«i ofer─â mijloace tehnice de ├«ndeplinire a acestei dorin┼úe. Ceea ce instituie un soi de ÔÇ×matriarhat psihologicÔÇť. Rela┼úiile de cuplu ┼či, ├«n general, cele de gen se restructureaz─â astfel ┼či ele. Pe de alt─â parte, copil al dorin┼úei fiind, noul individ este legat ombilical de aceast─â dorin┼ú─â, de natura ┼či intensitatea ei ┼či, con┼čtient sau incon┼čtient, va fi m─âsurat ┼či se va m─âsura toat─â via┼úa dup─â standardele dorin┼úei maternale. C─âci el nu mai poate fi privit ca atare, ÔÇ×a┼ča cum l-a dat DumnezeuÔÇť, dup─â norma ÔÇ×bun sau r─âu, tot copilul meu esteÔÇť; ├«n el s-a investit dorin┼ú─â pur─â ┼či trebuie s─â fie pe m─âsura ei.

Mai departe, dorit ┼či planificat ├«n detaliu, copilul va fi nu doar ocrotit, ci venerat, respectat ca ÔÇ×individÔÇť ├«nc─â de la na┼čtere. Anecdotic, dar simptomatic, aceast─â schimbare se exprim─â, printre altele, prin anun┼úurile de na┼čtere sau de botez scrise ├«n numele bebelu┼čului ├«nsu┼či sau prin camerele individuale care ├«i s├«nt dedicate ├«nc─â de la na┼čtere pentru a-i respecta intimitatea de individ ├«n deplin─âtatea condi┼úiilor sale. Ie┼čirea din copil─ârie va fi astfel cu at├«t mai nedorit─â ┼či ├«mpins─â c├«t se poate mai t├«rziu. Nimeni nu vrea s─â creasc─â, ne aminte┼čte Tobie Nathan, ie┼čirea din copil─ârie este dureroas─â, drept care societ─â┼úile ÔÇ×primitiveÔÇť impuneau rituri de trecere dureroase ┼či cu dat─â fix─â, membrilor lor. ├Än lipsa acestora, experien┼úa pl─âcerii tinde s─â fie prelungit─â ast─âzi tot mai mult iar intrarea (dureroas─â) ├«n lumea muncii mature se poate face ┼či dup─â treizeci de ani...

├Än sf├«r┼čit, familia veche avea ┼či misiunea de a ├«nscrie copilul ├«n societatea de care apar┼úine, de a-l ÔÇ×preg─âti pentru via┼ú─âÔÇť ├«n aceast─â societate. ├Än 1892, Durkheim observa c─â aceast─â ÔÇ×misiuneÔÇť este tot mai mult transferat─â statului. Ast─âzi, acest proces este ├«ncheiat.

Ceea ce ne trimite cu g├«ndul la o alt─â schimbare la fel de radical─â: externalizarea func┼úiilor familiei. De la cre┼če ┼či produse semipreparate la grupuri de suport pentru viitoare, actuale sau foste mame, de la cabinetele de family planning la ├«nchirierea lui Mo┼č Cr─âciun, unitatea privat─â a familiei se disipeaz─â tot mai mult ├«ntr-un sistem de servicii publice.

Toate acestea m-au f─âcut s─â m─â g├«ndesc c─â familia ÔÇ×post-modern─âÔÇť tinde tot mai mult s─â fie alc─âtuit─â dup─â chipul ┼či asem─ânarea marilor companii. Autonom─â, cu un management interior performant care urm─âre┼čte dorin┼úa ÔÇ×ac┼úionarilorÔÇť, externaliz├«nd func┼úiile de care se poate dispensa pentru a spori eficien┼úa, mobil─â ┼či flexibil─â ├«n timp ┼či ├«n spa┼úiu (se face ┼či se desface dup─â caz) ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, urm─ârind fericirea obligatorie a membrilor s─âi, familia devine ┼či ea antreprenorial─â. Reversul medaliei ÔÇô ├«mi spunea colega mea ÔÇô este r─âsp├«ndirea exponen┼úial─â a serviciilor psihiatrice care se ocup─â de efectele secundare ale acestei fericiri planificate... 

Vintil─â Mih─âilescu este antropolog, profesor la ┼×coala Na┼úional─â de ┼×tiin┼úe Politice ┼či Administrative. Cea mai recent─â carte publicat─â: Sf├«r┼čitul jocului. Rom├ónia celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.