Eurofotbalul şi consecinţele sale

Publicat în Dilema Veche nr. 437 din 28 iunie - 4 iulie 2012
Propunere de monitorizare jpeg

Stimaţi documentarişti din Serviciul Mondial de Organizare a Coincidenţelor (SMOC),

Deşi, la ora cînd vă scriu, nu cunosc deznodămîntul Turneului European de fotbal, nu-mi pot reţine satisfacţia pentru inspiraţia bine dispusă cu care – în aceste zile şi nopţi confuze pînă la Dumnezeu, cum se zice global – aţi tratat acest eveniment, de la bun început.

Astfel, vă felicit pentru ideea de a instala echipa Germaniei la Gdansk, unul din oraşele cu care – sub numele de Danzig – a început, pentru mulţi dintre octogenarii încă vii, istoria vieţii noastre de europeni; nu ştiu ce vîrstă aveţi, mi-e limpede că ştiaţi ce-a însemnat Gdansk/Danzig în declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial şi nu aţi ezitat să comiteţi coincidenţa, fără teamă de (in)corectitudinea politică a acestei legături; pe lume fiind două corectitudini, a fost satisfăcută şi cea aparţinînd unei memorii mai puţin octogenare, Gdanskul fiind şi locul de naştere al Solidarităţii poloneze, acolo unde Lech Wal-e¸sa, portar în echipa şantierului naval, folosea jocul pentru a pune la punct, cu tovarăşii săi de pase şi şut, tacticile protestatare. Exprimîndu-mă cu o anume solemnitate, vizita doamnei cancelar Angela Merkel la reşedinţa echipei germane a pus bine în valoare toate aceste transparente şi necesare aluzii la ce a fost şi nu va mai fi, într-o Europă cu tot mai sărace iluzii la ce este.

La fel de mulţumit mă declar faţă de humorul cu care aţi tratat cîteva grele şi vechi conflicte din zonă: la meciul dintre Rusia şi Polonia, o coincidenţă deloc stranie a stabilit un arbitru german, care a condus fără mari cusururi; orice memorie avizată nu putea decît să surîdă inteligent. Cele cîteva ciocniri violente dintre suporterii polonezi şi ruşi – pe stradă, nici una pe stadion – erau previzibile, totuşi nu au atins proporţiile care îl făceau, cîndva, pe un ziarist de la L’Equipe, care urmărea preparativele poliţieneşti înaintea unui meci Anglia – Olanda, să-i scrie mamei sale: „Nu, nu m-ai născut pentru a fi corespondent de război“. De altfel, şi soarta fotbalistică a Rusiei a fost organizată cu un haz demn de clasicii ei. După un prim meci excelent cu Cehia, zdrobind-o fără apel (orice memorie şaizecioptistă era deja la pîndă...), Rusia, amintind de celebrul diagnostic al lui I.V. Stalin, „ameţeala de pe urma succeselor“, a pierdut ultima partidă a grupei, inclusiv calificarea, în faţa unei Grecii căreia nu i se mai acorda decît o şansă teoretică. Preşedintele Federaţiei Ruse de fotbal a explicat eşecul, ca un personaj din Ilf şi Petrov: „Grecii au jucat prea slab şi nu ne-am pus mintea cu ei“.

De fapt, cu grecii aţi dat marea lovitură; numai nişte ficţionari puteau visa la un „sfert“ între Grecia şi Germania; dvs. aţi cutezat, nu v-aţi temut de ostentaţia unei asemenea coincidenţe şi ne-aţi oferit un spectacol în care fotbalul devenea fantasmagoria pasionantă şi voioasă a celui mai crîncen conflict politico-economic din Europa. Deţineţi, desigur, dosarul voluminos al întregii poveşti, încărcată de o furie abracadabrantă. Pentru mine, om care ţin, melodramatic, cu cei mai slabi, şi logic – cu cine joacă mai bine, meciul a fost o odisee culturală care m-a dus de la Războiul Troiei nu va avea loc la Zorba grecul; îmi place să cred că le-aţi avut în bibliografia problemei, cu atît mai mult cu cît am în vedere seninătatea cu care aţi organizat cele patru sferturi de finală: nu aţi şovăit să puneţi faţă în faţă ţările în criză declarată – Grecia, Portugalia, Spania şi Italia – cu cele patru care nu au, deocamdată, pe cap catastrofa, respectiv Germania, Cehia, Franţa şi Anglia. Rezultatele au fost normale dpdv strict sportiv; e dovada cea mai clară că aţi decuplat fotbalul de economia politică, dîndu-i dreptate lui Carlos Fuentes, în discutabilul său idilism: fotbalul poate sublima războaiele. Şi nu numai lui. Karagoulis, căpitanul grecilor, „martirizaţi“ de Angela Merkel (doi dintre ei îşi cîştigă existenţa în Germania, la Schalke 04 şi Werder Bremen, alţi cinci – în zona euro), i-a calmat pe suporterii săi, care cereau o multilaterală răzbunare, spunîndu-le: „Fotbalul e singurul lucru care poate alina suferinţa“. Antrenorul Portugaliei a fost şi mai conciliant: „Noi nu putem rezolva criza, dar o putem face mai suportabilă“. Aţi fi şi mai idilici dacă îi veţi ignora pe cei care nu suportă asemenea idei călduţe, împăciuitoriste, prea jucăuşe pentru situaţia (aproape) apocaliptică în care se găseşte lumea, toată lumea. Deşi nu am văzut nici un indignat european manifestînd împotriva fotbalului (mulţi indignaţi sînt şi microbişti...), există totuşi un risc în încercarea dvs. de a depolitiza lumea, oferindu-i doar tensiunile provocate de un penalti, de un ofsaid, de o minge care nu a trecut linia porţii, toate sub lozinca: „It’s only a game“. Este tot mai evident că orice depolitizare, de orice natură – fie ea moartă sau morală –, se loveşte de o politizare şi mai violentă, a oricărui gînd, gest sau sentiment. Criza cea mai acută este cauzată de violenţa cu care politicul ne terorizează viaţa. E ceea ce mă face să închei cu mult mai puţin entuziasm, fără să cedez o iotă din ideea unui fost portar dintr-o echipă algeriană de fotbal, om care, matur, putea lăsa biroul său de director la ziarul Combat, ca să asiste la antrenamentul lui Vignal, portarul naţionalei franceze: „Viaţa nu e tragică fiindcă e mizerabilă; ea mai poate fi magnifică şi bulversantă, aici e tragedia“. Albert Camus.

Rubrica extremistului de centru va fi reluată pe 2 august.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.