Drumurile noastre toate...

Publicat în Dilema Veche nr. 392 din 18 - 24 august 2011
Branduirea optimismului jpeg

Există o similaritate fascinantă între drumurile pe care le apucă diferitele societăţi ieşite din comunism. Teoretic, ele se cheamă „tranziţie“ iar pentru Europa aceasta este reglementată de „foi de parcurs“ emise de Bruxelles. Ştim deja că acestea nu împiedică ţările să o mai ia şi pe arătură, dar, în mare, toate drumurile duc la UE. Dincolo de acest parcurs al economiilor şi democraţiilor, există însă o tranziţie la firul ierbii, o tranziţie comportamentală pe care se îmbulzesc cetăţenii după marea decompresie a căderii regimurilor totalitare şi care nu beneficiază de nici o hartă sau marcaj rutier. Şi totuşi, oameni din culturi şi cu orizonturi profund diferite par să repete, fără să ştie, acelaşi scenariu prestabilit, să aibă năzuinţe similare şi să inventeze soluţii asemănătoare la marea provocare a „libertăţii“. 

Din acest punct de vedere, o raită prin Albania pare să fie un soi de călătorie în timpul scurt al postsocialismului. Şi aceasta deşi Albania nu poate fi comparată cu nici o altă ţară europeană, pe de o parte, datorită organizării sale societale înrădăcinate încă profund în relaţiile de sînge adăpostite de unităţile domestice izolate ale „kulelor“, pe de altă parte, din cauza izolării excepţionale în care a aruncat-o un dictator pe lîngă care Ceauşescu al nostru face figură de democrat. Altfel spus, deşi Albania a luat startul de pe cu totul alte coordonate, oamenii ei s-au regăsit în doar cîţiva ani pe aceleaşi drumuri ca şi noi. 

Pe la începuturi, albanezii s-au aruncat şi ei plini de speranţe într-un Caritas naţional în care au pierdut însă cît în trei FNI-uri. A rezultat un soi de război civil în care şi-au pierdut viaţa peste două mii de cetăţeni şi care a aruncat ţara într-un haos suplimentar. A venit apoi soluţia emigrării, îmbrăţişată rapid de o parte considerabilă a populaţiei. Iar odată cu munca în străinătate, au apărut şi investiţiile în maşini şi case. 

La capitolul maşini, albanezii sînt încă în faza Mercedes, visul de propăşire al fiecăruia (cu plăcerea mea pentru statistici improvizate, am stat vreo oră la o cafea în Gjirokastra să număr maşinile ce treceau pe uliţele strîmte ale bazarului: aproape 60% erau Mercedes-uri de toate generaţiile). Traficul nu respectă nici o regulă iar semnalizarea, despre care scriam cu o altă ocazie, pare să nu fi fost încă inventată. Tot ce e maşină nouă ţîşneşte pe lîngă tine şi te depăşeşte pe stînga sau pe dreapta, pe sens contrar sau prin şanţ şi se înfige în final într-un ambuteiaj care nu miră pe nimeni. Din cînd în cînd, şoferii se opresc să mai schimbe o vorbă şi claxonează de fiecare dată cînd văd cîte un prieten. Spaţiul public este al fiecăruia. 

La capitolul case, albanezii au ars etapele, astfel încît localităţile lor sînt un amestec de dezolare comunistă, buticărie a anilor ’90 şi urbanism violent al anilor 2000. Per ansamblu, postsocialismul înseamnă şi aici frenezie urbanistică: toată ţara este un şantier – cum ar spune doamna Udrea –, nici o regulă nu pare să funcţioneze iar edilii se întrec în iniţiative incoerente, dar personale. Cei întorşi cu bani din Italia sau Anglia îşi ridică instantaneu case făloase pe unde apucă, sînt atît de grăbiţi uneori, încît acestea se prăbuşesc înainte de a fi terminate. Uneori le mai dărîmă, demonstrativ, şi statul, căci marea majoritate sînt fără autorizaţie. Nu sînt două case la fel, fiecare dorind să iasă în evidenţă printr-o inventivitate personală şi adesea debordantă. Cei cu mai puţine mijloace îşi decupează o faţadă de bloc comunist pe care o amenajează după gustul lor de noi proprietari. Şi unii, şi alţii folosesc aceleaşi culori ţipătoare, aceleaşi termopane şi acoperişuri Lindab. Iar cei lipsiţi de orice mijloace înjură „democraţia“. Cu toţii, de la cetăţeni la edili, îşi încununează apoi creaţia arhitecturală cu însemne heraldice ţanţoşe, de la vulturi şi lei de ipsos la statui de bronz, toate plasate cît mai la vedere. (La capitolul acesta, ansamblul statuar din capitala Macedoniei vecine bate însă tot ceea ce am văzut vreodată într-o ţară postsocialistă!) Pentru toate acestea este valabilă eticheta de „turbo-arhitectură“, prin care descria Prishtina un urbanist străin. 

În afară de maşini şi case, există apoi spălătorii de maşini (pentru ei) şi saloane de coafură (pentru ele). Pe seară, şi ei, şi ele ies la vedere, refăcînd pe cîte un corso universul glocal de peetsees & machos. La extrema cealaltă, găseşti însă totdeauna şi pretutindeni o ospitalitate şi o jovialitate proaspătă, care îţi trezesc nostalgii după vremurile de început cînd mai exista aşa ceva şi pe la noi. Dincolo de toate acestea există însă atracţia oglinzii pe care o astfel de ţară o întinde, involuntar, oricărui român. Ai adesea sentimente paterne şi îţi vine să le spui, uneori, albanezilor: Ei, măi copii, şi noi am fost ca voi, lasă, o să creşteţi şi o să vedeţi!... Pe de altă parte însă, dacă treci de acest paternalism ieftin, îţi dai seama de o diferenţă care nu mai este în avantajul nostru: şi ei investesc mai tot cîştigul din străinătate pe case făloase, dar nu pentru a lăsa camerele nelocuite, ci pentru a le transforma în hoteluri şi/sau restaurante, Albania avînd astfel, pe litoral cel puţin, un potenţial turistic la care România, infinit mai bogată, nici nu poate visa. Mai mult, ceea ce s-a construit nu a fost doar afacere de baron local şi nu a vizat doar „oamenii cu bani“ – deşi nici ei nu duc lipsă nici de unii, nici de alţii. Astfel, în Albania nu trebuie să fii nouveau riche pentru a construi hoteluri sau pentru a te simţi bine într-una dintre nenumăratele cîrciumioare noi, unde se poate mînca excelent la preţuri de patru ori mai mici decît la noi şi unde turişti cu bani şi localnici fără pot „socializa“ deopotrivă. Libera iniţiativă (chiar dacă haotică) a fost acordată tuturor şi s-a orientat spre toate categoriile de public. 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

batalia de la rovine
17 mai: Bătălia de la Rovine, încheiată cu victoria trupelor muntene în fața celor otomane. Mircea cel Bătrân a rămas însă fără coroană
Pe 17 mai, în 1395, a avut loc Bătălia de la Rovine, iar în aceeași zi, dar în 1848, s-a încheiat Marea Adunare Națională de la Blaj. Tot într-o zi de 17 mai au început audierile televizate în Senatul Statelor Unite în Afacerea Watergate, iar alpinistul român Constantin Lăcătușu a ajuns pe Everest.
tunsori pixabay jpg
Ai trecut de 40 de ani? Iată ce tunsori ar trebui să eviți dacă părul tău începe să albească
Pe măsură ce părul începe să capete fire albe, el suferă și modificări importante în textură, densitate și strălucire.
Penitenciarul Bacau foto FSANP jpg
Cazul șocant al unui deținut care a strâns de gât un agent de penitenciar. Ce pedeapsă a primit
Judecătoria Bacău a dat în această săptămână verdictul în primă instanță într-un caz de ultraj extrem de grav petrecut la Penitenciarul Bacău în urmă cu aproape șase ani. Concret, un deținut recidivist l-a strâns de gât și lovit cu pumnii pe un agent șef, după ce între cei doi a izbucnit o ceartă.
România FOTO Shutterstock jpg
România, sub potențialul ei în politica externă
Prestigiosul Centru pentru Studii Estice (OSW) de la Varșovia a realizat o amplă analiză a obiectivelor de politică externă a României în ultimii 35 de ani, ajungând la concluzia că, deşi țara are un mare potențial, nivelul scăzut de ambiție a dus la rezultate sub cele așteptate.
u cluj fb jpg
Nebunie pe Arena Națională. Dinamo, distrusă de U Cluj, care și-a asigurat cel puțin barajul european
Ardelenii au dat lovitură după lovitură, în inferioritate numerică.
FOTO Joakim Medin / Facebook
Jurnalistul suedez condamnat în Turcia pentru „insultarea” preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a fost eliberat
Jurnalistul suedez Joakim Medin, arestat în Turcia la sfârşitul lunii martie 2025 şi condamnat pentru „insultarea” preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a fost eliberat.
Bontea, Dumitrescu si Scarlatescu Foto MasterChef Romania jpg
Ce relație are Gina Pistol cu soția unuia dintre jurații de la MasterChef. În ce ipostază s-au afișat cele două femei. FOTO
Gina Pistol, celebra prezentatoare a emisiunii „MasterChef”, leagă o strânsă prietenie cu soția unui dintre cei trei bucătari. Vedeta a postat pe social media o filmare în care apare cu Cristina, soția lui Florin Dumitrescu.
Emmanuel macron platformax jpg
Emmanuel Macron susține că europenii pregătesc sancţiuni împotriva Moscovei în coordonare cu Washingtonul
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că europenii continuă să pregătească sancţiuni împotriva Rusiei "în coordonare" cu Statele Unite pe care le-ar impune dacă Moscova va continua să refuze o încetare a focului în Ucraina.
sds jpg