Despre un sentiment cît se poate de suspect

Publicat în Dilema Veche nr. 394 din 1-7 septembrie 2011
Propunere de monitorizare jpeg

Simona Vlad, o mai veche corespondentă necunoscută la faţă, dar expresivă în sensibilitatea morală şi stilistică, îmi scrie cu privire la două „note informative“ ale mele din Dilema veche (nr. 384, 23 iunie 2011); una în care observam la cineva că „vanitatea îi este mai dezvoltată decît inteligenţa“; o a doua, mai largă, în care relatam despre o persoană pe care „o descurajează tot mai mult că nu cunoaşte nici un specialist notoriu în modestie, mai toţi (poate cu excepţia lui Cehov) apărîndu-i ca impostori“. 

„...E o experienţă amară pe care am trăit-o şi eu. Din prea multă grijă de a nu părea vanitoasă ori meschină sub o formă sau alta, m-am simţit ispitită să ofer cumva o probă necesară de modestie şi prin asta am dat dovadă exact de lipsa ei. Fireşte, la mine am observat-o tîrziu, deh; am observat-o în schimb la alţii: neîncrederea în spiritul de observaţie al celui care ne analizează, experienţa cotidiană şi inconştientul colectiv (care ne învaţă de mici că mulţi oameni aparent buni şi în banca lor ascund adesea vanitoşi veritabili) cuplate cu dorinţa de a ne disocia cu orice preţ de asemenea pretender-i stîrnesc acest impuls neinspirat. De aici şi izul de impostură răzbătînd din mai toate discursurile care, în loc să emane firesc modestia autorului, o apropie de poză. Cînd te acaparează teama de a nu-ţi fi observată modestia, ratezi orice şansă de a rămîne modest. Şi mai trist e că lucrul ăsta ni se întîmplă mult mai des decît putem realiza. (sublinierea mea, R.C.)

De altfel, am de la o vreme sentimentul apăsător că orice comunicare riscă să devină un act de intruziune, că oricît ne-am strădui noi să-l epurăm, oricît ne-am strădui să menajăm o sensibilitate a cuiva, e imposibil să nu-i rănim alta sau chiar două. În lumina acestor «descoperiri», ori de cîte ori îmi trece prin cap că am comis sau s-ar putea să fi comis asemenea indelicateţi, simt nevoia să-i zic interlocutorului meu: «Înţelege că am vrut să spun altceva de dimineaţă, dar nu am găsit tonul.»“ 

Într-adevăr, în problema asta, a modestiei, cel mai greu – dimineaţa, la prînz şi seara – este să găseşti tonul potrivit, convingător, atît pentru tine cît şi pentru celălalt. Există o sentinţă mortală: „Numai proştii sînt modeşti“, de mare succes la intelectualii neisprăviţi, precum îi numesc pe aceia care nu-s la curent cu progresele inteligenţei ajunse în stadiul de a gîndi oximoronic, antitetic şi chiar antietic; de aceea avem trufaşi care – cu o inteligenţă expertă – sînt încîntător de modeşti, de aceea cunoaştem şi modestia orgolioasă, ostentativă, plus modestia strategică, perversă, nu numai ipocrită. Există chiar o tehnică a modestiei de care poate fi bănuit şi Cehov atunci cînd, orice laudă la adresa lui fiindu-i insuportabilă, deturna vorba şi-l întreba pe interlocutor dacă la magazinul din colţ se găsea marmeladă... Încercaţi metoda şi veţi fi imediat taxat de fals în declaraţii. Cine l-ar mai crede, la „luciditatea“ cu care se lucrează azi? Căutăm experţi în modestie, nu găsim, avem însă specialişti în demitizarea ei. La drept vorbind, orice modestie este suspectă, fiindcă nu-i naturală omului. Vanitatea, da, e firească, modestia nu, de unde sarcasmul celebrei exlamaţii din Azilul de noapte: „Omul, ce mîndru sună acest cuvînt!“, intepretată, realist-socialist, ca o maximă umanistă. Gorki era mult mai sever. În fine, nimeni nu a batjocorit modestia ca aceia care au scris pe toţi pereţii şedinţelor că „modestia e podoaba cea mai de preţ a comunistului“, care, în gura unui Stalin, a unui Ceauşescu, te înfiora.

Întîmplarea – însoţind inconştientă textul Simonei Vlad – face ca în aceste zile să mă urmărească insistent o frază din romanul foarte bun al Martei Petreu, Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului. În satul acela ardelenesc, circula o vorbă dură: „(acela) ştie să se fălească cu pricepere“. Nu cred că exagerez socotind-o ca o variantă ardelenească – mai concisă, însă deloc simplificatoare – a obiecţiei decisive din Demonii, emise la confesiunea lui Stavroghin de către călugărul Tihon. Fără să încerc o definiţie a modestiei – ea nu se poate „învăţa“ nici de pe Google şi nici din Biblie –, mă gîndesc că un resort de bază al ei este acesta: a nu şti să te făleşti cu pricepere, să nu disperi din cauza acestei neştiinţe, să nu încerci a o „corecta“, ba chiar s-o ocroteşti în tăcere, ca pe un secret bine tăinuit al demnităţii tale, pentru ca, spre un anume sfîrşit, să poţi fi mîndru (vai, e inerent) că nu te-ai priceput niciodată să te făleşti.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.