De la vaca de caimac la industria laptelui

Publicat în Dilema Veche nr. 332 din 24-30 iunie 2010
Branduirea optimismului jpeg

Cultura este treaba statului, a statului naţional, care trebuie să apere şi să promoveze cultura naţională. El trebuie să dea dacă vrem să avem cultură, căci aceasta nu este mercantilă, nu creează altceva decît tot cultură, spiritualitate, hrană pentru suflet, şi nu bunăstare pentru corp. Cultura nu produce, ci consumă, dar important este să existe. Desigur, frumos ar fi să dea ceva şi bogătaşii, care şi-ar adăuga astfel o reputaţie onorabilă de mecena, dar acesta este doar un deziderat secundar. De restul se ocupă oamenii de cultură... 

Această viziune despre cultură, în înţelesul său clasic de „cultură înaltă“, îmi evocă o imagine ireverenţioasă: un ţăran care, după ce a muls vaca sa cea grasă, ar „lua caimacul“ (ştiu, expresia vine de la cafea, dar se potriveşte şi aici!) şi ar arunca restul laptelui. Da, desigur, ar putea fi un rafinat, căci ce este mai gras, mai „esenţial“ decît caimacul? Şi totuşi, cîte alte lucruri se pot face din lapte! Şi cîţi oameni participă – şi pot astfel trăi – de pe urma prelucrării, transportării, comercializării, promovării etc. acestor produse, pe scurt, de pe urma industriei laptelui! De fapt, chiar aşa se şi întîmplă în realitate, doar că unii nu cunosc – sau nu reţin – altceva decît caimacul. Şi visează la rasa pură a vacii de caimac... 

Ajungem, astfel, la ceea ce se cheamă astăzi economie culturală. Termenii sînt uşor diferiţi de la ţară la ţară şi de la legislaţie la legislaţie. Astfel – după cum precizează un excelent studiu al Centrului de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii (CSCDC) – francezii preferă termenul de industrii culturale, cu o accepţiune mai restrînsă la activităţile care intră în mod obişnuit în sfera „culturii înalte“; în spaţiul anglofon, termenul preferat este mai degrabă cel de industrii creative, care lărgesc sfera de cuprindere spre publicitate, IT sau modă. În sfîrşit, termenul cel mai cuprinzător şi sistematic – deoarece trebuie să genereze legi – este cel de industrii bazate pe copyright. Acestea „includ acele ramuri industriale care depind de drepturile de autor şi legile proprietăţii intelectuale, în scopul menţinerii exclusivităţii pe piaţă“, activităţi care merg de la editarea cărţilor şi ziarelor la software şi baze de date şi de aici la bîlciuri şi parcuri de distracţie. Ei bine, în 2005 aceste industrii culturale au contribuit la PIB cu 5,5% şi cu 2,36% la ocuparea forţei de muncă (pentru mai multe detalii vezi studiul „Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright în România“, publicat în 2008 de un grup de cercetători – de-ai noştri, nu de-ai lor).

Există, deci, o economie culturală în care „cultura“ nu se rezumă la a cere bani, ci produce (şi) bani. Mai corect spus, această „economie culturală“ se referă la „dimensiunea economică a culturii, înţeleasă ca generatoare de bunăstare şi profit, nu doar ca sumă a valorilor estetice şi artistice“ (CSCDC). Ea nu este un alt gen de activitate (mai mult sau mai puţin) culturală, ci alt mod de a privi activităţile culturale existente – ceea ce permite, în principiu, şi o mai bună gestiune a lor. Dacă privim din această perspectivă situaţia culturii în Bucureşti, de pildă, vom constata că statul este practic un Deus otiosus. Acesta deţine doar 1,5% din instituţiile culturale din Capitală (sub 70 de unităţi, subordonate fie Ministerului Culturii, fie Municipalităţii), în timp ce societatea civilă are peste 400 de ONG-uri cu domeniu de activitate cultural, reprezentînd 9% din totalul unităţilor culturale, iar sectorul privat deţine aproape 90% din ansamblul instituţiilor de cultură. Cultura pare să fie deci şi rentabilă, nu doar frumoasă... 

Pentru aceasta însă, reprezentarea noastră despre cultură trebuie să se schimbe şi ea şi, corespunzător, politicile şi strategiile culturale. Altfel spus, cultura trebuie făcută (şi) altfel. Să dau un exemplu: rugaţi să indice trei dintre cele mai importante teatre/cinematografe/muzee/librării/etc. din Capitală, bucureştenii au dat dovadă de un conservatorism simptomatic, numind pe primele locuri aproape exclusiv instituţii dinainte de 1990, cu o reputaţie veche şi stabilă: Teatrul Naţional, „Bulandra“ şi „Nottara“, cinematografele Patria şi Scala, muzeul „Antipa“ şi Muzeul Satului, librăriile Eminescu şi Sadoveanu etc. Singurele instituţii care au reuşit să spargă acest conservatorism şi să intre în top ten au fost cele care au ştiut să facă nu neapărat altceva, ci puţin altfel: Teatrul Masca, librăria Cărtureşti, Muzeul Ţăranului Român... Aceleaşi piese de teatru, aceleaşi cărţi, acelaşi patrimoniu, dar în jurul lor existau şi o serie de alte activităţi user friendly, de spaţii şi manifestări alternative care deschideau cultura la public fără a face concesii oportuniste publicului. Sau alt exemplu: de la Lăptăria lui Enache sau La Scena la Green Hours sau Clubul Ţăranului, tot mai multe cluburi şi baruri (încă foarte puţine...) pun în scenă cultură. Cultură de bună calitate. Şi cîştigă din ea, cultura fiind în toate aceste cazuri o reţetă de marketing. Este, adică, o formă de economie culturală. 

Scandalul, apoi indiferenţa care au însoţit cercetările CSCDC cînd au început să vorbească pentru prima dată în spaţiul public românesc despre acest gen de probleme, sugerează că deocamdată nu prea ştim cum să facem cultură în secolul XXI. Mi-e teamă însă că mai indică şi altceva: ne interesează mai mult prestigiul şi posedarea culturii, decît bucuria şi împărtăşirea ei... 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Ziua a doua a congresului PPE la Romexpo, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen a fost respinsă. AUR nu a primit nici sprijinul propriului grup politic din PE
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de europarlamentarii AUR, a fost respinsă categoric astăzi în plenul Parlamentului European.
Premierul olandez Mark Rutte FOTO Profimedia
Rutte avertizează: „Există un risc tot mai mare” ca Rusia și China să atace simultan NATO și Taiwanul
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, trage un semnal de alarmă privind pericolul tot mai mare al unei acțiuni comune între Moscova și Beijing.
INSTANT GRINDEANU PSD INTERIMAR 007INQUAM Photos Malina Norocea jpg
PSD e măcinat de războiul dintre găști. Grindeanu și Stănescu țin cu dinții de putere. Cine ar putea reforma partidul
Sorin Grindeanu încearcă să-și consolideze poziția în perspectiva congresului din toamnă, deși partidul, sub conducerea sa, a coborât la un minim istoric, sub 15%. O parte din lideri PSD sunt de părere că imaginea lui Grindeanu, puternic afectată de scandalurile OUG 13 și Nordis.
jeg bali mizerie jpg
Bali nu este paradisul pe Pământ, ci „un mare ghetou” pe mii de euro. O româncă demască „fake-ul ordinar”
Românii și turiști din întreaga lume cheltuie mii de euro pentru o lună de „rai” în Bali, atrași de imagini idilice, retreaturi „spirituale” și promisiunea unei vacanțe de vis. Însă realitatea din teren este cu totul alta: o insulă murdară, sufocată de scutere, gunoaie, plaje insalubre și o infrastr
Adeyemi facebook jpg
Parfe de pepene rosu  Sursa foto shutterstock 568587580 jpg
Parfe cu pepene roşu. N-ai să crezi ce desert poţi face cu pepene!
Cei dragi ţie iubesc pepenele roşu, dar nu te mulţumeşte ideea de a le servi doar fructul ca atare ca desert sau ca gustare? Îţi propunem o reţetă de parfe cu pepene! Rezultatul nu este numai surprinzător din punct de vedere vizual, ci şi delicios!
banner Alessandro Safina jpg
01 Ursula von der Leyen FOTO Wind Europe jpg
Ursula von der Leyen și-a asigurat sprijinul socialiștilor europeni înaintea votului pe moțiunea inițiată de AUR. Ce concesii a făcut în schimbul voturilor
Moțiunea de cenzură inițiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea împotriva președintei Comisiei Europene va fi supusă, joi după-amiază, votului parlamentarilor europeni. Chiar dacă e sigură că rezultatul votului îi va fi favorabil, Ursula von der Leyen a făcut unele concesii.
ChatGPT pe smartphone FOTO Shutterstock jpg
Se clatină supremația Google Chrome. OpenAI lansează un browser web cu inteligență artificială
Noua platformă de navigare online va integra funcții de chat și agenți AI, provocând direct dominația Google în domeniul căutării și al reclamelor.