De la vaca de caimac la industria laptelui

Publicat în Dilema Veche nr. 332 din 24-30 iunie 2010
Branduirea optimismului jpeg

Cultura este treaba statului, a statului na┼úional, care trebuie s─â apere ┼či s─â promoveze cultura na┼úional─â. El trebuie s─â dea dac─â vrem s─â avem cultur─â, c─âci aceasta nu este mercantil─â, nu creeaz─â altceva dec├«t tot cultur─â, spiritualitate, hran─â pentru suflet, ┼či nu bun─âstare pentru corp. Cultura nu produce, ci consum─â, dar important este s─â existe. Desigur, frumos ar fi s─â dea ceva ┼či bog─âta┼čii, care ┼či-ar ad─âuga astfel o reputa┼úie onorabil─â de mecena, dar acesta este doar un deziderat secundar. De restul se ocup─â oamenii de cultur─â... 

Aceast─â viziune despre cultur─â, ├«n ├«n┼úelesul s─âu clasic de ÔÇ×cultur─â ├«nalt─âÔÇť, ├«mi evoc─â o imagine ireveren┼úioas─â: un ┼ú─âran care, dup─â ce a muls vaca sa cea gras─â, ar ÔÇ×lua caimaculÔÇť (┼čtiu, expresia vine de la cafea, dar se potrive┼čte ┼či aici!) ┼či ar arunca restul laptelui. Da, desigur, ar putea fi un rafinat, c─âci ce este mai gras, mai ÔÇ×esen┼úialÔÇť dec├«t caimacul? ┼×i totu┼či, c├«te alte lucruri se pot face din lapte! ┼×i c├«┼úi oameni particip─â ÔÇô ┼či pot astfel tr─âi ÔÇô de pe urma prelucr─ârii, transport─ârii, comercializ─ârii, promov─ârii etc. acestor produse, pe scurt, de pe urma industriei laptelui! De fapt, chiar a┼ča se ┼či ├«nt├«mpl─â ├«n realitate, doar c─â unii nu cunosc ÔÇô sau nu re┼úin ÔÇô altceva dec├«t caimacul. ┼×i viseaz─â la rasa pur─â a vacii de caimac... 

Ajungem, astfel, la ceea ce se cheam─â ast─âzi economie cultural─â. Termenii s├«nt u┼čor diferi┼úi de la ┼úar─â la ┼úar─â ┼či de la legisla┼úie la legisla┼úie. Astfel ÔÇô dup─â cum precizeaz─â un excelent studiu al Centrului de Studii ┼či Cercet─âri ├«n Domeniul Culturii (CSCDC) ÔÇô francezii prefer─â termenul de industrii culturale, cu o accep┼úiune mai restr├«ns─â la activit─â┼úile care intr─â ├«n mod obi┼čnuit ├«n sfera ÔÇ×culturii ├«nalteÔÇť; ├«n spa┼úiul anglofon, termenul preferat este mai degrab─â cel de industrii creative, care l─ârgesc sfera de cuprindere spre publicitate, IT sau mod─â. ├Än sf├«r┼čit, termenul cel mai cuprinz─âtor ┼či sistematic ÔÇô deoarece trebuie s─â genereze legi ÔÇô este cel de industrii bazate pe copyright. Acestea ÔÇ×includ acele ramuri industriale care depind de drepturile de autor ┼či legile propriet─â┼úii intelectuale, ├«n scopul men┼úinerii exclusivit─â┼úii pe pia┼ú─âÔÇť, activit─â┼úi care merg de la editarea c─âr┼úilor ┼či ziarelor la software ┼či baze de date ┼či de aici la b├«lciuri ┼či parcuri de distrac┼úie. Ei bine, ├«n 2005 aceste industrii culturale au contribuit la PIB cu 5,5% ┼či cu 2,36% la ocuparea for┼úei de munc─â (pentru mai multe detalii vezi studiul ÔÇ×Contribu┼úia economic─â a industriilor bazate pe copyright ├«n Rom├óniaÔÇť, publicat ├«n 2008 de un grup de cercet─âtori ÔÇô de-ai no┼čtri, nu de-ai lor).

Exist─â, deci, o economie cultural─â ├«n care ÔÇ×culturaÔÇť nu se rezum─â la a cere bani, ci produce (┼či) bani. Mai corect spus, aceast─â ÔÇ×economie cultural─âÔÇť se refer─â la ÔÇ×dimensiunea economic─â a culturii, ├«n┼úeleas─â ca generatoare de bun─âstare ┼či profit, nu doar ca sum─â a valorilor estetice ┼či artisticeÔÇť (CSCDC). Ea nu este un alt gen de activitate (mai mult sau mai pu┼úin) cultural─â, ci alt mod de a privi activit─â┼úile culturale existente ÔÇô ceea ce permite, ├«n principiu, ┼či o mai bun─â gestiune a lor. Dac─â privim din aceast─â perspectiv─â situa┼úia culturii ├«n Bucure┼čti, de pild─â, vom constata c─â statul este practic un Deus otiosus. Acesta de┼úine doar 1,5% din institu┼úiile culturale din Capital─â (sub 70 de unit─â┼úi, subordonate fie Ministerului Culturii, fie Municipalit─â┼úii), ├«n timp ce societatea civil─â are peste 400 de ONG-uri cu domeniu de activitate cultural, reprezent├«nd 9% din totalul unit─â┼úilor culturale, iar sectorul privat de┼úine aproape 90% din ansamblul institu┼úiilor de cultur─â. Cultura pare s─â fie deci ┼či rentabil─â, nu doar frumoas─â... 

Pentru aceasta ├«ns─â, reprezentarea noastr─â despre cultur─â trebuie s─â se schimbe ┼či ea ┼či, corespunz─âtor, politicile ┼či strategiile culturale. Altfel spus, cultura trebuie f─âcut─â (┼či) altfel. S─â dau un exemplu: ruga┼úi s─â indice trei dintre cele mai importante teatre/cinematografe/muzee/libr─ârii/etc. din Capital─â, bucure┼čtenii au dat dovad─â de un conservatorism simptomatic, numind pe primele locuri aproape exclusiv institu┼úii dinainte de 1990, cu o reputa┼úie veche ┼či stabil─â: Teatrul Na┼úional, ÔÇ×BulandraÔÇť ┼či ÔÇ×NottaraÔÇť, cinematografele Patria ┼či Scala, muzeul ÔÇ×AntipaÔÇť ┼či Muzeul Satului, libr─âriile Eminescu ┼či Sadoveanu etc. Singurele institu┼úii care au reu┼čit s─â sparg─â acest conservatorism ┼či s─â intre ├«n top ten au fost cele care au ┼čtiut s─â fac─â nu neap─ârat altceva, ci pu┼úin altfel: Teatrul Masca, libr─âria C─ârture┼čti, Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón... Acelea┼či piese de teatru, acelea┼či c─âr┼úi, acela┼či patrimoniu, dar ├«n jurul lor existau ┼či o serie de alte activit─â┼úi user friendly, de spa┼úii ┼či manifest─âri alternative care deschideau cultura la public f─âr─â a face concesii oportuniste publicului. Sau alt exemplu: de la L─âpt─âria lui Enache sau La Scena la Green Hours sau Clubul ┼ó─âranului, tot mai multe cluburi ┼či baruri (├«nc─â foarte pu┼úine...) pun ├«n scen─â cultur─â. Cultur─â de bun─â calitate. ┼×i c├«┼čtig─â din ea, cultura fiind ├«n toate aceste cazuri o re┼úet─â de marketing. Este, adic─â, o form─â de economie cultural─â. 

Scandalul, apoi indiferen┼úa care au ├«nso┼úit cercet─ârile CSCDC c├«nd au ├«nceput s─â vorbeasc─â pentru prima dat─â ├«n spa┼úiul public rom├ónesc despre acest gen de probleme, sugereaz─â c─â deocamdat─â nu prea ┼čtim cum s─â facem cultur─â ├«n secolul XXI. Mi-e team─â ├«ns─â c─â mai indic─â ┼či altceva: ne intereseaz─â mai mult prestigiul ┼či posedarea culturii, dec├«t bucuria ┼či ├«mp─ârt─â┼čirea ei... 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.