De la vaca de caimac la industria laptelui

Publicat în Dilema Veche nr. 332 din 24-30 iunie 2010
Branduirea optimismului jpeg

Cultura este treaba statului, a statului na┼úional, care trebuie s─â apere ┼či s─â promoveze cultura na┼úional─â. El trebuie s─â dea dac─â vrem s─â avem cultur─â, c─âci aceasta nu este mercantil─â, nu creeaz─â altceva dec├«t tot cultur─â, spiritualitate, hran─â pentru suflet, ┼či nu bun─âstare pentru corp. Cultura nu produce, ci consum─â, dar important este s─â existe. Desigur, frumos ar fi s─â dea ceva ┼či bog─âta┼čii, care ┼či-ar ad─âuga astfel o reputa┼úie onorabil─â de mecena, dar acesta este doar un deziderat secundar. De restul se ocup─â oamenii de cultur─â... 

Aceast─â viziune despre cultur─â, ├«n ├«n┼úelesul s─âu clasic de ÔÇ×cultur─â ├«nalt─âÔÇť, ├«mi evoc─â o imagine ireveren┼úioas─â: un ┼ú─âran care, dup─â ce a muls vaca sa cea gras─â, ar ÔÇ×lua caimaculÔÇť (┼čtiu, expresia vine de la cafea, dar se potrive┼čte ┼či aici!) ┼či ar arunca restul laptelui. Da, desigur, ar putea fi un rafinat, c─âci ce este mai gras, mai ÔÇ×esen┼úialÔÇť dec├«t caimacul? ┼×i totu┼či, c├«te alte lucruri se pot face din lapte! ┼×i c├«┼úi oameni particip─â ÔÇô ┼či pot astfel tr─âi ÔÇô de pe urma prelucr─ârii, transport─ârii, comercializ─ârii, promov─ârii etc. acestor produse, pe scurt, de pe urma industriei laptelui! De fapt, chiar a┼ča se ┼či ├«nt├«mpl─â ├«n realitate, doar c─â unii nu cunosc ÔÇô sau nu re┼úin ÔÇô altceva dec├«t caimacul. ┼×i viseaz─â la rasa pur─â a vacii de caimac... 

Ajungem, astfel, la ceea ce se cheam─â ast─âzi economie cultural─â. Termenii s├«nt u┼čor diferi┼úi de la ┼úar─â la ┼úar─â ┼či de la legisla┼úie la legisla┼úie. Astfel ÔÇô dup─â cum precizeaz─â un excelent studiu al Centrului de Studii ┼či Cercet─âri ├«n Domeniul Culturii (CSCDC) ÔÇô francezii prefer─â termenul de industrii culturale, cu o accep┼úiune mai restr├«ns─â la activit─â┼úile care intr─â ├«n mod obi┼čnuit ├«n sfera ÔÇ×culturii ├«nalteÔÇť; ├«n spa┼úiul anglofon, termenul preferat este mai degrab─â cel de industrii creative, care l─ârgesc sfera de cuprindere spre publicitate, IT sau mod─â. ├Än sf├«r┼čit, termenul cel mai cuprinz─âtor ┼či sistematic ÔÇô deoarece trebuie s─â genereze legi ÔÇô este cel de industrii bazate pe copyright. Acestea ÔÇ×includ acele ramuri industriale care depind de drepturile de autor ┼či legile propriet─â┼úii intelectuale, ├«n scopul men┼úinerii exclusivit─â┼úii pe pia┼ú─âÔÇť, activit─â┼úi care merg de la editarea c─âr┼úilor ┼či ziarelor la software ┼či baze de date ┼či de aici la b├«lciuri ┼či parcuri de distrac┼úie. Ei bine, ├«n 2005 aceste industrii culturale au contribuit la PIB cu 5,5% ┼či cu 2,36% la ocuparea for┼úei de munc─â (pentru mai multe detalii vezi studiul ÔÇ×Contribu┼úia economic─â a industriilor bazate pe copyright ├«n Rom├óniaÔÇť, publicat ├«n 2008 de un grup de cercet─âtori ÔÇô de-ai no┼čtri, nu de-ai lor).

Exist─â, deci, o economie cultural─â ├«n care ÔÇ×culturaÔÇť nu se rezum─â la a cere bani, ci produce (┼či) bani. Mai corect spus, aceast─â ÔÇ×economie cultural─âÔÇť se refer─â la ÔÇ×dimensiunea economic─â a culturii, ├«n┼úeleas─â ca generatoare de bun─âstare ┼či profit, nu doar ca sum─â a valorilor estetice ┼či artisticeÔÇť (CSCDC). Ea nu este un alt gen de activitate (mai mult sau mai pu┼úin) cultural─â, ci alt mod de a privi activit─â┼úile culturale existente ÔÇô ceea ce permite, ├«n principiu, ┼či o mai bun─â gestiune a lor. Dac─â privim din aceast─â perspectiv─â situa┼úia culturii ├«n Bucure┼čti, de pild─â, vom constata c─â statul este practic un Deus otiosus. Acesta de┼úine doar 1,5% din institu┼úiile culturale din Capital─â (sub 70 de unit─â┼úi, subordonate fie Ministerului Culturii, fie Municipalit─â┼úii), ├«n timp ce societatea civil─â are peste 400 de ONG-uri cu domeniu de activitate cultural, reprezent├«nd 9% din totalul unit─â┼úilor culturale, iar sectorul privat de┼úine aproape 90% din ansamblul institu┼úiilor de cultur─â. Cultura pare s─â fie deci ┼či rentabil─â, nu doar frumoas─â... 

Pentru aceasta ├«ns─â, reprezentarea noastr─â despre cultur─â trebuie s─â se schimbe ┼či ea ┼či, corespunz─âtor, politicile ┼či strategiile culturale. Altfel spus, cultura trebuie f─âcut─â (┼či) altfel. S─â dau un exemplu: ruga┼úi s─â indice trei dintre cele mai importante teatre/cinematografe/muzee/libr─ârii/etc. din Capital─â, bucure┼čtenii au dat dovad─â de un conservatorism simptomatic, numind pe primele locuri aproape exclusiv institu┼úii dinainte de 1990, cu o reputa┼úie veche ┼či stabil─â: Teatrul Na┼úional, ÔÇ×BulandraÔÇť ┼či ÔÇ×NottaraÔÇť, cinematografele Patria ┼či Scala, muzeul ÔÇ×AntipaÔÇť ┼či Muzeul Satului, libr─âriile Eminescu ┼či Sadoveanu etc. Singurele institu┼úii care au reu┼čit s─â sparg─â acest conservatorism ┼či s─â intre ├«n top ten au fost cele care au ┼čtiut s─â fac─â nu neap─ârat altceva, ci pu┼úin altfel: Teatrul Masca, libr─âria C─ârture┼čti, Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón... Acelea┼či piese de teatru, acelea┼či c─âr┼úi, acela┼či patrimoniu, dar ├«n jurul lor existau ┼či o serie de alte activit─â┼úi user friendly, de spa┼úii ┼či manifest─âri alternative care deschideau cultura la public f─âr─â a face concesii oportuniste publicului. Sau alt exemplu: de la L─âpt─âria lui Enache sau La Scena la Green Hours sau Clubul ┼ó─âranului, tot mai multe cluburi ┼či baruri (├«nc─â foarte pu┼úine...) pun ├«n scen─â cultur─â. Cultur─â de bun─â calitate. ┼×i c├«┼čtig─â din ea, cultura fiind ├«n toate aceste cazuri o re┼úet─â de marketing. Este, adic─â, o form─â de economie cultural─â. 

Scandalul, apoi indiferen┼úa care au ├«nso┼úit cercet─ârile CSCDC c├«nd au ├«nceput s─â vorbeasc─â pentru prima dat─â ├«n spa┼úiul public rom├ónesc despre acest gen de probleme, sugereaz─â c─â deocamdat─â nu prea ┼čtim cum s─â facem cultur─â ├«n secolul XXI. Mi-e team─â ├«ns─â c─â mai indic─â ┼či altceva: ne intereseaz─â mai mult prestigiul ┼či posedarea culturii, dec├«t bucuria ┼či ├«mp─ârt─â┼čirea ei... 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.