De ce sprijinim cultura în Europa?

Publicat în Dilema Veche nr. 429 din 3 - 9 mai 2012
Branduirea optimismului jpeg

Acesta este titlul provocator al unei restrînse, dar animate dezbateri publice organizate de curînd de către asociaţia Metrucub/Resurse pentru cultură în colaborare cu Librăria Bastilia.

Provocator este acel „de ce?“ din titlu. Cum adică de ce să sprijinim cultura? Pentru că este Cultură şi pentru că este în pericol! Această „evidenţă“, mai degrabă tautologică, este însă destul de problematică – şi de-abia de aici mai departe începe adevărata provocare a întrebării, căci ne obligă să chestionăm în amonte şi ce înţelegem, de fapt, prin „cultură“, pentru a putea răspunde apoi cu adevărat de ce o sprijinim. Nu este vorba despre abstracte dispute conceptuale (ele durează de cînd există termenul de „cultură“...), ci mai degrabă despre practici sociale curente de raportare la cultură. Or, din acest punct de vedere, practica noastră dominantă are în vedere cultura ca o „cultură înaltă“ şi soarta acesteia o deplîngem atunci cînd spunem că „lumea nu mai citeşte“ etc.

Dar este o uşoară ipocrizie în a reduce cultura la „cultura înaltă“ (a unora), pentru a te plînge apoi că ea nu este împărtăşită de toţi! Este nevoie astfel de o actualizare a reprezentării sociale despre „cultură“, care să lărgească sfera acesteia de la cercul strîmt al „culturii înalte“ la cel mai larg şi conform cu realităţile actuale ale culturii publice. Este nevoie, de asemenea, să se revadă şi un alt clişeu ce derivă din fetişizarea „culturii înalte“, şi anume faptul că Internetul ucide cultura. Ceva similar spunea şi Socrate, opunîndu-se scrisului, care omoară – susţinea el – memoria şi subtilităţile gîndirii, orale prin definiţie. Şi totuşi, scrisul s-a dovedit a fi benefic culturii, iar Gutenberg a fost un pas uriaş înainte pe această cale. Nu ne rămîne deci decît să facem Internetul să lucreze în folosul culturii, în loc să-l privim, pasiv, ca pe un duşman al acesteia. Unii au început deja să o facă...

Extinzînd în acest fel atît spaţiul, cît şi mijloacele culturii şi de-fetişizînd-o astfel într-o anumită măsură, întrebarea „de ce sprijinim cultura?“ începe să capete sens – sau, în orice caz, un alt sens. Sprijinul astfel privit încetează să mai fie un sacerdoţiu, pentru a fi reaşezat în cele lumeşti, ca să spun aşa. De fapt, de la zidul chinezesc şi piramidele egiptene şi pînă la catedralele europene, imensa majoritate a „operelor de cultură“ a fost rezultatul unor interese şi orgolii adesea prea omeneşti. Şi atunci, din ce astfel de „motive omeneşti“ ar sprijini cultura, astăzi, diferitele instituţii europene?

Ei bine, răspunsul fundamental pare să fie unul surprinzător: deoarece este cel mai bun raport cost-beneficiu (adică cel mai ieftin şi eficient mijloc) pentru (re)animarea unităţii europene şi, în ultimă instanţă, dacă nu a puterii Europei, cel puţin a prestigiului acesteia. Într-o lume în criză nu doar economică, ci şi de identitate, şi o Europă umilită pe piaţa mondială şi tot mai sceptică în ceea ce priveşte visata ei „unitate“, cultura poate fi măcar un mijloc adecvat şi la îndemînă de a păstra cel puţin brandul european.

Nu este însă vorba aici despre un simplu orgoliu – chiar dacă şi acesta contează într-o lume concurenţială. Prin reprezentările sale simbolice, cultura nu este doar expresivă, ci şi formativă, în speţă este (re)productivă de identităţi colective. Ernest Renan, autor al faimoasei definiţii a naţiunii ca plebiscit de fiecare zi, atrăgea în paralel atenţia că nici o naţiune, oricît ar fi ea de „civică“, şi nu „etnică“, nu poate funcţiona dacă nu îşi construieşte şi o mitologie comună. Similar, cultura europeană ar putea oferi acest imaginar (relativ) comun, de natură să constituie un liant eficient în coagularea unui sentiment de europenitate. Mai mult, în societatea postmodernă actuală, producţia şi consumul de identitate sînt un motor socio-politic – şi chiar economic – de importanţă strategică. Iar prin industria turismului şi a entertainment-ului, piaţa identităţii contribuie la bunăstarea societăţii, nu doar la cheltuirea banilor contribuabililor. De la identităţile locale şi regionale la marea unitate europeană, cultura contează! Ba chiar poate fi şi rentabilă...

Contează de asemenea şi prestigiul pe care îl poate aduce performanţa culturală. În cazul Europei, care a fost cea mai mare scenă culturală a lumii în ultimele secole şi a propus/impus canoanele artistice ale modernităţii, aceasta mai poate însemna şi o regăsire a vocaţiei sale universaliste, într-o variantă ecumenică însă, în acord cu vremurile. Eurocentrism? Da, de ce nu? În sport şi în cultură nimeni nu aleargă pentru a fi al doilea!

Parafrazîndu-l pe Massimo d’Azeglio, Europa a fost creată, acum ar fi cazul să fie creaţi şi europenii. Iar pentru aceasta, cultura este mai puternică decît euro! Instituţiile europene au deci interesul să sprijine cultura, dincolo de acel ridicol 0,05% din bugetul lor.

Şi atunci de ce nu o fac? De ce, dacă această cultură publică este un interes vital ce poate fi atins prin cheltuieli minime, toate societăţile europene au răspuns la criză prin tăieri masive şi reflexe din bugetele educaţiei şi culturii?

Dezbaterea de la Librăria Bastilia a fost organizată şi ca sprijin pentru campania We are more – Act for culture in Europe, derulată de o coaliţie de peste 100 de organizaţii şi 80.000 de artişti din Europa. Organizatoarele au atras atenţia, la rîndul lor, că există totuşi mai multe proiecte şi bani decît accesăm noi. Există deci şi veşti bune, de acord, dar încă nu văd care este viziunea Europei în acest domeniu. Iar în lipsa ei, toate entităţile componente vor folosi cultura pentru propriile interese, divergente şi concurente. 

Vintilă Mihăilescu
este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

caine abandonat, foto shutterstock jpg
Un bărbat a fost amendat cu o sumă record după ce și-a abandonat câinele: „Mi-a rupt sufletul în mii de bucăți”. Cât a plătit pentru gestul său?
Un bărbat, în vârstă de 45 de ani, a fost amendat după ce și-a abandonat câinele pe stradă, în stațiunea Mamaia. Autoritățile au intervenit rapid, iar pentru gestul său a fost obligat să plătească o sumă record.
Cristiano Ronaldo, foto Instagram  jpg
Casa impresionantă pe care și-a cumpărat-o Cristiano Ronaldo, la mai puțin de o oră distanță de Lisabona. A investit 10 milioane de dolari doar în renovări
Cristiano Ronaldo (40 de ani) și-a mărit colecția de proprietăți cu o casă impresionantă, situată la nici o oră distanță de Lisabona. Vila este echipată cu tehnologii de ultimă generație, dispune de un garaj pentru 20 de vehicule și oferă o priveliște spectaculoasă către Oceanul Atlantic.
george ganea ionel ganea alexandru foto fb png
George Ganea, mesaj sfâșietor după moartea fratelui său vitreg: „E de ajuns ca trebuie să trăiască cu suferința asta toată viața, așa că vă rog nu-i mai judecați”
George Ganea, atacant la Ujpest și fratele vitreg al lui Alexandru, fiul în vârstă de 2 ani al fostului fotbalist Ionel Ganea, a transmis un mesaj emoționant pe rețelele de socializare, în memoria frățiorului pierdut mult prea devreme.
Dakota Johnson, Chris Martin, foto Pinterest jpg
Dakota Johnson, devastată după despărțirea de Chris Martin: „Este complet distrusă”. Care ar fi fost motivul separării?
Dakota Johnson (35 de ani) și Chris Martin (48 de ani) s-ar fi despărțit. Apropiații celor doi au declarat că, după opt ani de relație, una dintre cele mai discrete și iubite perechi din showbizul internațional s-ar fi destrămat.
FOTO Meghan Markle / Instagram
Prințul Harry și Meghan Markle și-au dus copiii la Disneyland. Cum s-a distrat familia ducilor de Sussex
Meghan Markle și Prințul Harry și-au dus copiii, pe Archie și Lilibet, într-o escapadă de neuitat la Disneyland, pentru a sărbători a patra aniversare a fetiței lor. Ducesa de Sussex, în vârstă de 43 de ani, a postat pe Instagram o serie de momente speciale din vacanța lor.
ID268261 INQUAM Photos George Calin jpg
România, pe ultimul loc în UE loc privind LGBT. Președintele organizației Accept: „Drepturile omului nu sunt opționale”
Decenii la rând, România a incriminat iubirea între persoane de același sex. Deși Articolul 200 a fost abrogat abia în 2001, inegalitatea legislativă persistă. Familiile LGBT nu sunt recunoscute, persoanele trans sunt forțate să-și apere identitatea în instanță, iar politicienii evită subiectul.
vama bulgaria profimedia jpg
MAE a emis o atenționare de călătorie pentru românii care tranzitează Bulgaria. Care este motivul
Ministerul Afacerilor Externe a emis, sâmbătă, o atenționare de călătorie pentru românii care tranzitează sau plănuiesc să călătorească în Bulgaria.
plata card pos p o s credit cumparaturi shutterstock
Românii ar putea achita o taxă universală pe toate plățile. Măsura ar aduce 50 de miliarde de lei anual la buget
Mediul de afaceri propune introducerea unei taxe universale pe toate plățile din România. Măsura ar putea aduce la buget aproximativ 50 de miliarde de lei anual.
Razvan Lucescu, foto Instagram jpg
Cum arată soția lui Răzvan Lucescu: „O iubesc cu atât de multă pasiune”. Ana Maria are o viață profesională complet diferită de cea a soțului
Răzvan Lucescu și Ana Maria s-au cunoscut în anii facultății, iar de atunci povestea lor de dragoste a fost una plină de pasiune și admirație. Ea este femeia care îl susține necondiționat și care, în ochii antrenorului, este „30 de soții într-una singură”.