"De ce nu am avut ┼či noi un Havel?"

Publicat în Dilema Veche nr. 411 din 29 decembrie 2011
Propunere de monitorizare jpeg

La un sfert de veac dup─â Praga ÔÇÖ68 ÔÇô ah, rotunjimile astea voluptuoase! ÔÇô poate c─â n-ar trebui s─â ├«nt├«rziem ├«n lirism. Lirismul e prea tentant, prea uman ┼či deci prea cursiv; sistematic, el absolv─â, ├«mpac─â ┼či victimizeaz─â comod. E naturelul lui. ├Äl practic, ├«l ├«n┼úeleg, dar la sferturi de acestea sau la halbe de veac, nu-l consum: sfertul, halba ÔÇô pe canicule bucure┼čtene la 33 de grade, c├«nd tot feciorul de pe Pacien┼úei e stupid ÔÇô aburesc judecata ┼či umezesc, cu totul nepl─âcut, c─âma┼ča, martora cea mai privilegiat─â a istoriilor noastre, prietena cea mai altruist─â. ÔÇ×Il y a des chemises qui parlent de vous...ÔÇť ÔÇô e cea mai frumoas─â reclam─â parizian─â a acestei veri.

De altminteri, nu pot ├«nt├«rzia ├«n lirism fiindc─â am f─âcut parte din  ÔÇ×genera┼úia BudapestaÔÇť a lui ÔÇÖ56, despre care cuadragenarii cei mai aviza┼úi ├«n maniheism nu mai ┼čtiu nimic ┼či nu vor s─â ┼čtie ├«n ne├«ndurarea lor. ÔÇ×Genera┼úia BudapestaÔÇť ÔÇô s─â zicem 12 ani de ┼čomaj pentru c─â ai cerut adev─ârul integral, de care un Caraion putea s─â-┼úi r├«d─â ├«n nas: ÔÇ×12 ani de ┼čomaj nu-s 12 ani de Aiud!ÔÇť, alte am─ânunte ofer numai ├«n literatur─â! ÔÇô a privit c─âtre ÔÇ×genera┼úia PragaÔÇť, ├«nchiz├«nd atent, ├«ncordat, un ochi fratern pentru a-i fixa mai bine, cu cel─âlalt, iluzia liric─â. C├«teva lucruri esen┼úiale se v─âd mai bine cu un singur ochi. Am fost c├«┼úiva din ÔÇ×genera┼úia BudapestaÔÇť care nici peste 12 ani, nici peste al┼úi 120, n-am fi intrat ├«n Partidul Ceau┼česc Rom├ón, prefer├«nd s─â ┼úinem pe peretele de rug─â pe Dubcek ┼či Smrkovski, scriind ┼či ap─âs├«nd pe h├«rtie c─â Milan Kundera e fratele nuvelelor noastre. Dar astea nu se discut─â nici ├«n articole, nici ├«n interviuri, doar ├«n nuvelele cu care s-a rezistat la o intensitate a inspira┼úiei c─âreia nu-i e necesar, dup─â ÔÇÖ89, s─â-i schimbi vreo virgul─â. E pacea noastr─â epic─â, literar─â, cu Praga ÔÇÖ68. Cea mai important─â.

├Än fond, dup─â ce scade clocotul de lirism care nu-i ultimul ├«n prepararea cafelei ┼či a problemelor, za┼úul obligatoriu se str├«nge, ├«n ÔÇÖ93 (1993, nu 1793!), ├«ntr-o ultim─â sorbitur─â dramatic─â ┼či otr─âvitoare:

ÔÇ×De ce n-am avut ┼či noi un Havel?ÔÇť
ÔÇ×Fiindc─â...ÔÇť

Din ÔÇÖ89 ├«ncoace ÔÇô ori de c├«te ori se ridica acest lamento al opozi┼úiei noastre intelectuale care tocmai Haveli rom├óni n-ar fi suportat ├«n fruntea ei! ÔÇô mi-am ├«nvine┼úit limba, cenzur├«ndu-mi r─âspunsul, insuportabil pentru orice comunist─â ur─â anticomunist─â; prieteni ┼či du┼čmani dintre cei mai apropia┼úi, feseni┼čti ┼či antifeseni┼čti ÔÇô ├«n ce altceva era ├«mp─âr┼úit─â lumea cea drag─â? ÔÇô ar fi ├«nchis un ochi r─âu ┼či b─ânuitor, deloc fratern, pentru a m─â putea fixa ÔÇ×al cui s├«ntÔÇť, atunci c├«nd le-a┼č fi spus c─â noi n-am avut un Havel, fiindc─â n-am avut un Dubcek; ne trebuia un Dubcek pentru a avea un Havel; printre toate ca(ti)felele alea, Havel a ├«n┼úeles-o, primul.*

├Än noaptea noastr─â de stamb─â, dar ┼či a sf├«ntului amor, distan┼úa dintre Dubcek ┼či Constantin P├«rvulescu ÔÇô o poate calcula orice astronom care se uit─â pe cerul f─âr─â detalii ┼či politic─â ÔÇô e exact distan┼úa dintre Goma noastr─â, Doinele noastre ┼či Havel-ul lor.

Nu depl├«ng situa┼úia, nu m─â s─âr─âce┼čte, n-o dispre┼úuiesc, nu m─â otr─âve┼čte, o sorb, o suport; nu m─â revolt, nu se mai d─â strig─ât ├«n fa┼úa eviden┼úelor de pe Pacien┼úei. 

Articol ap─ârut ├«n Dilema, nr. 32, 20 august 1993, sub titlul ÔÇ×DubcekÔÇť 

* Pentru memoriile fragede: ales pre┼čedinte al Cehoslovaciei ├«n 1989, Havel l-a avut l├«ng─â el, ca pre┼čedinte al Adun─ârii Federale, pe Alexandr Dubcek, fostul prim-secretar al Partidului Comunist Cehoslovac, cel care a condus ├«n 1968 Prim─âvara de Praga, ultima iluzie a unui ÔÇ×socialism cu chip umanÔÇť. Pentru memoriile mai pu┼úin informate: perpetuu disident, Havel, dup─â 2003, a fost ├«n permanent dezacord cu actualul pre┼čedinte al Cehiei, V├íclav Klaus, un neoconservator convins; pentru sus┼úin─âtorii lui Klaus, a fi havelian ajunsese s─â fie mai grav dec├«t a fi fost comunist. ├Än ultimii ani, Havel, regret├«nd cei 13 ani ├«n care, ca pre┼čedinte, nu s-a putut concentra pe scris ┼či lectur─â, lucra la o nou─â pies─â, ÔÇ×SanatoriulÔÇť, c─âci ÔÇô explica el ironic ÔÇô ÔÇ×dup─â orice plecare, urmeaz─â sanatoriulÔÇť. (vezi ┼či ├«n Le Monde din 10-11 decembrie 2011, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«nainte de deces, coresponden┼úa de la Praga intitulat─â: ÔÇ×Havel, dintotdeauna disidentÔÇť)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.