Cvasipoemul capului personal

Publicat în Dilema Veche nr. 428 din 26 aprilie - 2 mai 2012
Propunere de monitorizare jpeg

Nu-mi dau încă seama

în ce măsură este o slăbiciune sau o minimală virtute

(sînt dintre acei pentru care virtuţile sînt sistematic minimale)

dar, strict personal, mă găsesc într-o perioadă în care

nu mai sînt dispus, nici capabil,

să-mi iau pe cap toate problemele omenirii.

Numesc de vreo 20 şi ceva de ani (pot să vă spun şi ziua...) această perioadă: tranziţia de la capul de locuitor – pe care stăteau oţelul, porumbul, rapiţa, uleiul –

la capul personal în care şi pe care nu mai poate sta nici o mulţime („o, voi ce nu puteţi gîndi decît în mulţimi!“ – cum urla fata aceea, aproape disperată, din Hair al lui Forman).

Altă dată, cînd aveam pe cap toate problemele omenirii, ceea ce trăiesc acum, în perioada capului personal, putea suna ca o lepădare de internaţionalismul proletar, dar de cînd mi-am revizuit bombasticismele vitale, mă consider un simplu individualist

care:

nu mai doreşte să împărtăşească soarta întregului popor, ci doar a cuvintelor care, încet-încet, dispar din minte (zilele trecute, m-am speriat că nu mai găsesc adjectivul „dolofan“);

nu mai are nici o opinie despre destrămarea Libiei în triburile ei,

nu mă mai pasionează destinul statului Mali, unde aflu că tuaregii islamişti controlează jumătate din teritoriu, vreun milion de kilometri pătraţi şi saharieni,

nu se mai simte – ca altă dată – responsabil de evoluţia situaţiei planetare, avînd doar fulgurante întrebări, nicicum soluţii,

nu este ministrul afacerilor internaţionale (acum 60 de ani, am fost şi aşa ceva în texte care nu mă indignează pe cît mi-o cer alţii, dar mă amuză pernicios). Îmi pipăi din cînd în cînd craniul şi constat că, fie şi deposedat de cifre, procente, „probleme“ şi mulţimi, e totuşi la locul lui.

Orice prieten de stînga şi de dreapta mă poate face de egoist, orice critic literar mă poate detecta ca whitmanian renegat (odată am vrut să mă declar internaţionalist whitmanian şi-am cam belit-o),
dar, fără să mă jur, nu sînt,

nu sînt – la limită – decît un creion care nu-şi mai poate lua pe guma din capătul lui destinul homenirii şi al României, fiindcă nici lumea – ca să fim precişi –, nu mă are pe capul ei. Fără un asemenea contract – totul fiind contract – nu se mai poate trăi.

Ca atare, azi, 16 aprilie, îmi stau pe cap, conştient că nu sînt impecabil:

cît de grav poate fi un dezacrod politic pentru a înceta să mai fii prieten cu cineva?

are dreptate maximalistul meu prieten Maximilian cînd îmi cere să încetez a-mi aminti fanatismele tinereţii, fiindcă n-am nici de ce şi nici cui să mă încredinţez pe tema asta?

ce se va întîmpla în Irak cu tinerii emoy (din engl. emotion), o versiune de hippie, vopsindu-şi părul în roşu, verde, alb, „morţi“ după rock şi rap, sărutîndu-se pe stradă, pe care şi sunniţii şi şiiţii îi hăituiesc şi, cum îi prind, îi snopesc în bătaie?

să fie adevărat ce susţine un critic moscovit, Dolin, că infantilismul e problema-cheie a societăţii ruse?
citind o cronică a lui Dolin în Courrier International (găsit întîmplător la un chioşc din cartier), îmi apare imediat Lena, Lena Boiangiu, cea care m-a convertit la această revistă, pe care o cumpăra de la Athenée Palace, unde s-a desfiinţat chioşcul de reviste străine, şi ce-o să mai fac fără Obs, fără Le Monde, interzicîndu-mi să mă gîndesc ce facem la Dilema veche fără Lena?

cum să-i numesc pe cei 87.000 şi ceilalţi 75.000 de spectatori care sîmbătă şi duminică au ocupat stadionul Wembley, pentru a asista la semifinalele Cupei Angliei? Contestatari? A ce? Protestatari? La ce? Diversionişti? Cum la ce? La mersul inexorabil al lumii!

şi cum va arăta lumea, fie şi cîteva zile, ore, minute, dacă s-ar descoperi deodată amorul epistolar, bine secretizat, dintre Hillary Clinton şi Serghei Lavrov, doi oameni care au pe cap soarta lumii, nu ca mine?

„O, voi, ce nu puteţi gîndi decît în mulţimi!“

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.