Cultură și agricultură

Publicat în Dilema Veche nr. 363 din 27 ianuarie - 2 februarie 2011
Branduirea optimismului jpeg

Stimate Domnule Dobreanu,  
Mulţumesc pentru „precizările“ din scrisoarea dumneavoastră publicată în numărul anterior. Într-adevăr, problemele agrare amintite în articolul meu merită numeroase precizări. Prin natura ei, Dilema veche se ocupă însă mai mult de cultură decît de agricultură, aşa că asemenea necesare precizări nu prea îşi găsesc locul în paginile ei. Pe de altă parte, agricultura celei mai dense populaţii rurale din Europa are importante antecedente şi consecinţe culturale asupra întregii ţări, devenind astfel un subiect „eligibil“ chiar şi pentru o revistă culturală. 

Mai întîi, m-a bucurat faptul că nu aţi ezitat să precizaţi de la început că starea actuală a agriculturii noastre nu este greaua moştenire a ministrului anterior, nu este nici măcar, integral, greau moştenire a comunismului, ci se înscrie în ceea ce orice istoric serios va accepta să considere „lunga durată“. Din această perspectivă aş dori, stîrnit de dumneavoastră, să adaug la rîndul meu cîteva „precizări“. 

Un prim lucru asupra căruia aş dori să insist este faptul că, de la Kogălniceanu la Constantinescu, mai toate guvernările noastre, indiferent de culoare, au împărtăşit cam aceeaşi cultură politică referitoare la „chestiunea agrară“: „Politica agrară a partidelor politice trebue să fie înlocuită printr-o politică agricolă“ – afirma în anii ’30 ministrul Agriculturii Constantin Garoflid, privind în urmă la tot ceea ce se petrecuse de la reformele lui Cuza încoace; „România are o lege agrară; nu are o lege agricolă“ – constată 60 de ani mai tîrziu o geografă franceză. Altfel spus, dată fiind ponderea copleşitoare a ţărănimii, orice schimbare politică majoră a fost însoţită la noi de o intervenţie pe măsură în „chestiunea agrară“, dar aceasta s-a rezumat de regulă la a satisface nevoia coşbuciană de pămînt a ţăranului român. „Nici un text legislativ nu a venit să precizeze un proiect-cadru pentru agricultura naţională, capabil să definească obiectivele sociale şi economice atribuite acestui sector de activitate pentru ansamblul ţării şi să orienteze transformarea aparatului productiv“ – constată Béatrice von Hirschhausen pentru perioada recentă, observaţia fiind însă în mare măsură valabilă pentru toată „perioda lungă“ a politicilor naţionale din România. Tehnic vorbind, a avut loc de fiecare dată o supraevaluare a privatizării proprietăţii însoţită de un dezinteres pentru susţinerea productivităţii. Pe scurt şi mai simplu spus, legiuitorul a „dat pămînt“ tuturor, în mod mai mult sau mai puţin populist, dar nu l-a mai interesat ce va face fiecare cu acesta. Diferenţa este doar de proporţii: preşedintele Iliescu „a dat“ la pălmaşi, preşedintele Constantinescu „a dat“ şi la cei mai înstăriţi, împărţindu-şi astfel mai degrabă bazinele electorale decît problemele socioeconomice ale ţării. Filozofia a fost însă aceeaşi în ambele cazuri: noi v-am dat, restul vă priveşte... 

Mai departe, aceste împroprietăriri agrare au fost colective şi egalitare. Conform decretului din decembrie 1918, de pildă, „pămîntul expropriat trebuia cultivat în obşte“ iar „împroprietărirea s-a făcut şi de astă dată tot după normele egalitare ale vechilor legiuri“ – ne spune Garoflid. În prezent, unitatea de referinţă este gospodăria precomunistă, şi nu individul, lăsîndu-i pe descendenţi să se bată între ei după cum îi taie capul. Rezultă astfel, de un secol şi jumătate încoace, gospodării cu o medie de aproximativ 4 ha care, supusă moştenirii egalitare a dreptului cutumiar, coboară rapid la 3 şi chiar la 2 ha, reproducînd astfel la nesfîrşit o agricultură de subzistenţă. Adăugaţi la aceasta îndelungatul şi dramaticul episod comunist şi veţi avea peisajul (aproape) complet. Rezultatul poate fi privit şi din avion de către oricine survolează spaţiul ţării şi poate vedea nesfîrşitele „curele“ în care orice tată grijuliu şi-a împărţit peticul său de pămînt, pentru a face dreaptă moştenire feciorilor săi. De performanţă nu poate fi vorba în aceste condiţii, iar invocarea legilor pieţei este o cruntă ipocrizie: nu poţi face economie de piaţă fără acces la mijloace de producţie. Complementul oarecum spiritual, de „mentalitate“, al acestei lungi durate economice îl constituie colectivismul ţărănesc. „Un veac întreg, sătenii n-au făcut altceva decît să răstălmăcească în duh devălmaş toate reformele statului şi, paradoxal, seria de împroprietăriri cari au urmat nu au dus la o întărire a spiritului de proprietate individuală“ – constată bătrînul Stahl în anii ’30. Patruzeci de ani mai tîrziu, tînărul Stahl observă şi el că „satele se compun la rîndul lor din gospodării, nu din indivizi“. Nu trebuie să fii marxist pentru a-ţi imagina că obiceiul proprietăţii şi muncii „la comun“ nu are cum să genereze din sine o practică individualistă în adevăratul sens al cuvîntului. În această privinţă, imaginarul nostru public combină două mari confuzii, a asocierii cu colectivismul şi a individualismului cu egoismul. Ţăranul român nu este individualist, cum se spune adesea, ci firesc egoist şi puţin invidios ca tot omu’; iar înverşunarea împotriva mult recomandatelor asocieri nu vine din amintirea sumbră a cooperativelor comuniste, ci din lipsa unui spirit individualist real pre şi postcomunist. Şi din acest punct de vedere cultural, e cam greu deci să sperăm la performanţă capitalistă, fără o masă critică de indivizi cu spirit antreprenorial. 

Revenind la vremurile noastre, nimeni nu ar fi putut – şi nu ar putea – să ceară guvernanţilor noştri să facă să dispară peste un secol de istorie, ci doar să privească o sută de ani în urmă, pentru a putea gîndi în cunoştinţă de cauză pe măcar zece ani în viitor. N-au făcut nici una, nici alta. Iar în această privinţă nu mai este nevoie, cred, de prea multe alte „precizări“...  

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte a sa este Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

ministrul iranian de externe abbas Araghchi foto X png
Iranul se arată dispus să poarte tratative nucleare cu SUA: „Trump ar trebui să lase deoparte tonul inacceptabil”
Ministrul de externe de la Teheran, Abbas Araghchi spune că Iranul este fundamental dispus să reia tratativele nucleare cu SUA . În mesajul său, postat în rețeaua X oficialul iranian i-a cerut totuși președintelui american Donald Trump să își modereze tonul declarațiilor.
Banner Ioana Ginghină
Ioana Ginghină a recunoscut! Cu ce bărbat și-ar mai dori să filmeze o scenă erotică? „E genul care îmi place mie”
Într-un peisaj mediatic tot mai temperat și previzibil, întrebările directe pot părea o raritate. Însă Denise Rifai continuă să joace cartea frontalității în emisiunea „40 de întrebări”, unde invitații sunt provocați să răspundă fără ocolișuri, inclusiv la interogații incomode.
Tancuri belgiene  recondiționate pentru a fi livrate Ucrainei FOTO Profimedia jpg
Activiștii pro-palestineni au vandalizat din greșeală tancuri destinate Ucrainei: „Au intrat în depozit cu polizoare și ciocane”
Aproximativ 100 de activiști pro-palestinieni îmbrăcați în salopete albe și cu fețele acoperite au luat cu asalt sediul companiei din domeniul apărării OIP Land Systems din Tournai, Belgia, pe 23 iunie, avariind echipamente militare destinate Ucrainei și provocând pagube de un milion de euro.
Salome Zurabisvili FOTO AFP
România, „teren de testare pentru o nouă strategie” a Rusiei. Semnalul de alarmă tras de președinta Georgiei
Președinta Georgiei consideră că tăcerea în fața ameninţărilor ruseşti slăbeşte încrederea în UE. Într-un interviu pentru HotNews.ro, Salome Zurabișvili trage un semnal de alarmă cu privire la pericolele propagandei digitale a Rusiei și responsabilitatea europeană.
Liviu Dobre a murit trăsnit de fulger în casă FOTO: facebook/Liviu Dobre
Cine este tânărul care a murit trăsnit de fulger în timp ce cânta la vioară. S-a născut într-o familie de tripleți
Liviu Dobre un băiat de 18 ani, elev în clasa a XII-a la Liceul Teologic din Târgu Jiu, a murit fulgerat, vineri seara, în timp ce repeta la vioară în casa sa. O descărcare electrică i-a fost fatală.
close up young attractive charismatic woman isolated jpg
Ce este sofrologia și cum te poate ajuta să reduci stresul și să-ți regăsești echilibrul interior
Cum te ajută sofrologia să reduci stresul, anxietatea și durerea, și cum o poți practica zi de zi, chiar la tine acasă?
hands patient suffering from psoriasis jpg
Trucuri despre cum să-ți protejezi pielea cu psoriazis în sezonul cald. Funcționează!
Cum să-ți îngrijești eficient pielea cu psoriazis în lunile fierbinți de vară. Află cele mai bune metode pentru a preveni erupțiile, iritațiile și uscăciunea, cu sfaturi practice pentru femeile care vor să se bucure de vară fără griji!
DSC 1580 JPG
Zoli Tóth: „Asta e frumusețea acestui reality – te pune și pe tine, din afară, în fața unor oglinzi personale‟
Zoli Tóth, nume de referință în muzica românească de aproape 30 de ani, a revenit într-o ipostază inedită – cea de prezentator al reality show-ului Tempting Fortune România, difuzat duminică de la 21:00 și luni și marți de la 20:00.
Autori, foto Pinterest jpg
Top citate ale marilor scriitori români care continuă să fie relevante la ani distanță de când au fost scrise: „Menirea vieții tale este să te cauți pe tine însuți”
Nicolae Iorga, George Bacovia și Mihai Eminescu ne-au lăsat o colecție de citate care sunt valabile și astăzi, la ani distanță de când au fost scrise. Rememorăm o parte dintre cele mai reprezentative expresii care continuă să ne inspire.