Cultura revoltei

Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Branduirea optimismului jpeg

Fusei şi eu la Istorie, dar nu ocupai nimic. De fapt, asemănările cu Occupy au fost minimale. Ceea ce nu înseamnă că cele întîmplate acolo nu ar trebui să ne preocupe pe toţi!

Mai întîi, trebuie să precizez că, dacă iniţiativa acestei revolte (modestă, timidă, confuză...) a aparţinut unor studenţi (puţini), evenimentul ca atare, care a ajuns să aibă o anumită vizibilitate, este, într-o proporţie covîrşitoare, opera autorităţilor. Să trimiţi în Piaţa Universităţii, la oră de vîrf, jandarmi şi „mascaţi“ să îmbrîncească studenţi şi să pipăie profesori prin buzunare în căutare de nu se poate şti ce, totul sub privirile trecătorilor care începuseră să se adune intrigaţi în jurul intrării la Facultatea de Istorie, dovedeşte o teribilă lipsă de tact. Şi a fost cea mai bună publicitate pe care şi-ar fi putut-o imagina cei cîţiva lideri în cele mai extravagante vise ale lor. Chiar şi cei mai rezervaţi studenţi s-au indignat (pe bună dreptate!), şi chiar dacă nu ar fi avut altă raţiune, tot li s-a furnizat pe tavă un motiv de revoltă.

În ce a constat însă „revolta“?

Ea poate fi bagatelizată uşor şi, mai ales, poate fi demontată cu uşurinţă. „Revendicările“ au fost confuze şi improvizate, infantile, atunci cînd nu au fost de-a dreptul teribiliste, prost formulate, chiar şi cînd erau întemeiate. La scurt timp, au devenit şi contradictorii, diferite facţiuni revendicîndu-şi dreptul exclusiv de a reprezenta „masele“ şi asaltînd media cu mai multe „comunicate“, şi ele contradictorii.

Mult zgomot pentru nimic? O simplă furtună într-un pahar cu apă?

Da, se poate spune şi aşa, dacă ne referim doar la mizele explicite şi la impactul direct. Dar aceasta ar însemna să nu vezi pădurea din cauza copacilor. Şi ar presupune o anumită obtuzitate socială.

În zilele care au urmat, am aflat din presă şi despre începutul unei mici epidemii în mediul universitar, stîrnită de revolta celor de la Istorie. Referirile la epidemia mult mai extinsă Occupy around the World erau transparente sau chiar explicite. Avem şi noi, deci, „ocupaiul“ nostru? Să fie vorba doar de o simplă „formă fără fond“ pe care o preluăm din Occident în bună tradiţie românească?

Ei bine, aici nu m-aş mai grăbi cu răspunsul! Să ne întoarcem deci la studenţii de la Istorie şi să aruncăm o a doua privire, mai atentă.

La un moment dat, pe cînd părăseam „dezbaterea“ folosită ca preludiu la „revoltă“, am auzit un student formulînd următoarea deviză: revoltă fără motiv. Am tresărit, căci îmi suna, brusc, mult mai grav decît toate „motivele“ pe care le-am auzit şi pe care aveam să le aflu apoi din presă. Dacă „revendicările“ erau într-adevăr nerealiste (chiar şi atunci cînd vizau probleme dramatice, precum aceea a bugetului alocat educaţiei), „revolta“ era însă cît se poate de reală. Mai exact, sentimentul de revoltă era unul profund autentic (cel puţin la o masă critică de participanţi). Fără motiv, revolta avea motivaţii profunde pentru oricine îşi dădea osteneala să privească dincolo de aparenţe. Şi poate tocmai această nemulţumire surdă, difuză, nearticulată, dar tot mai împărtăşită şi explicabilă, este ceea ce ar trebuie să ne preocupe – şi să ne alarmeze. Mai mult, aşa nearticulată cum a fost, „revolta“ studenţilor de la Istorie a exprimat – fie şi la fel de nearticulat – o nemulţumire surdă şi difuză a unei mase mult mai largi de oameni.

Dar putea fi o astfel de revoltă mai „articulată“ şi mai pertinentă? Din păcate, nu! După ce model, cu ce limbaj şi cu ce competenţe, în condiţiile în care la noi încă nu există cu adevărat dezbatere publică şi tot ceea ce putem vedea sînt exerciţiul revoltei permanente din talk-show-uri şi disperările punctuale ale vreunui pensionar? Chiar şi cele mai simple revendicări sociale au nevoie de o cultură a revoltei. Ea permite conştientizarea motivelor şi formularea revendicărilor. Iar acestea pot fi negociate. În lipsa unui model social de revoltă, aceasta devine „fără motiv“, oarbă şi imprevizibilă. Iar dialogul social nu mai este posibil. Orice putere are astfel de ales între monologul autoritar şi dialogul preventiv. Opţiunea tot mai multor puteri actuale se îndreaptă însă spre o a „treia cale“: tirania de catifea a indiferenţei curtenitoare, un fel de voi spuneţi ce vreţi, noi facem ce ştim. Or, această „soluţie“ de guvernare este aceea care naşte „revolte fără motiv“.

Soluţia occupy everywhere & break whatever este deci justificată? Nu (iar la noi nici nu prea există acest risc – deocamdată...). Dar este explicabilă şi previzibilă. De la războaiele mondiale la cele domestice, cîte distrugeri au fost justificate sau „raţionale“? Doar că le puteai vedea venind şi mai util ar fi fost să le preîntîmpini decît să deplîngi, ulterior, răutatea umană... Categoric deci, nu aceste forme de violenţă „fără motiv“ sînt soluţia. Cu o condiţie: societatea să conştientizeze faptul că există o problemă şi să caute o soluţie reală! În caz contrar, riscul este ca alt soi de „soluţie“ să fie propusă de un fanatic charismatic...

Revenind la studenţii noştri, revolta lor poate fi considerată cum doriţi. Dar nu poate fi trecută cu vederea, şi cu atît mai puţin dispreţuită. Oricît de nerealistă ar fi fost, ea a avut însă loc – şi nu s-a încheiat... – iar în spatele ei se poate întrevedea o nemulţumire cît se poate de reală şi justificată. La care statul rămîne surd (cînd nu pune paie pe foc...). În aceste condiţii, există riscul să apară, la un moment dat, un Miron Cozma al lumii universitare, care să ofere el un „motiv“ acestei revolte mocnite!

P.S. Şi o sugestie: Revedeţi filmul britanic If. A fost produs cam prin 1968...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Sfîrşitul jocului. România celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.