Corespondență

Publicat în Dilema Veche nr. 368 din 3 - 9 martie 2011
După 40 de ani jpeg

 Am primit, de curînd, acest e-mail:

Îmi permit să vă scriu despre o problemă de inimă.  

La sărbătorirea majoratului Dilemei vechi, la Teatrul „Nottara“, scrisului dvs. i s-a făcut o emoţionantă declaraţie de dragoste din partea unei doamne. Am fost la cîţiva metri de dînsa şi am văzut cît de emoţionată era.  

Recent, revista a pus şi secvenţa video cu scena respectivă pe website. M-aş bucura ca doamna respectivă să o vadă şi să fie încredinţată că adresarea ei s-a bucurat de toată aprecierea dumneavoastră – lucru care acum nu mă îndoiesc că s-a şi întîmplat –, dar în acelaşi timp mă întristează gîndul că doamna respectivă s-ar putea să nu fie cititoare pe online.

Problema este că, atunci, în sală, sonorizarea a fost uneori defectuoasă şi cred că s-a întîmplat ce se întîmplă de obicei în poveştile triste de dragoste. Doi oameni care aveau de ce să se bucure unul de preţuirea celuilalt s-au întrezărit printr-o mulţime de alţi oameni. Şi-au adresat cîteva cuvinte de suflet, dar nu s-au auzit bine unul pe celălalt. Eu una am desluşit destul de greu din declaraţia doamnei partea pe care aţi reţinut-o şi dumneavoastră, cea cu „40 de ani de cînd vă citeşte“, plus frumoasa aluzie la Saint Exupery, plus emoţia sinceră a dînsei. Însă, cînd aţi răspuns, nu am înţeles decît că dvs. aţi reţinut doar partea cu 40 de ani şi faptul că o invitaţi în particular pe doamna să vă repete ce v-a spus. Dar de ce („fiindcă sînteţi cam beethovenian“) şi pentru ce („ca să roşiţi împreună“) au fost acoperite de rumoare, hazul şi aplauzele sălii, lăsîndu-mă într-un mic dubiu dacă într-adevăr aţi apreciat declaraţia doamnei sau mai degrabă vă stîrnise amuzamentul. (Cum şi eu sînt beethoveniană pe anumite frecvenţe a trebuit să ascult de două ori ultimele secunde ale înregistrării ca să înţeleg ce aţi zis dvs. înspre final.)  

Mă bucur că aţi putut probabil vedea şi auzi clar, între timp, declaraţia doamnei. Este postată aici de revistă: http://www.dilemaveche.ro/video-blog/declaratie-dragoste-radu-cosasu. Ceea ce operatorul a filmat a fost cum a spus doamna că a venit cu tot dragul să vă asculte şi să vă transmită mesajul dînsei de preţuire, chiulind pentru asta de la serviciu şi minţindu-şi şeful. Eu însă am văzut şi cum a plecat. Păşind încet, cu un aer marcat parcă de un anume regret, de o anume nedumerire şi sprijinindu-se într-o cîrjă medicală. Pe moment, am avut impulsul de a mă duce să o încurajez să vă spună personal mesajul, face to face, gîndind că nici dînsa nu a auzit ce i-aţi spus, dar m-am temut să nu vă pară deplasat... Pe mine m-a copleşit că vremea destul de geroasă nu a împiedicat-o să vină ca să vă transmită ceva ce dorea probabil mult să vă spună prin viu grai. Habar nu am cine este doamna. Nu e nici colega, nici şefa, nici mătuşa mea, dar aş vrea să vă rog frumos să faceţi un gest de suflet pentru dînsa. Scrieţi la rubrica dvs. cîteva rînduri de mulţumire, de apreciere pentru cuvintele şi gestul dînsei, poate că redacţia o invită să vă cunoască – în fine, ce consideraţi dvs. potrivit.  

Ştiu că scriitorii pot da peste fel şi chip de cititori, de fani, unii nebuni, alţii sîcîitori şi dornici să fie băgaţi în seamă, dar eu în doamna aceea am văzut doar un cititor de bună calitate şi de bun-simţ, un om foarte emoţionat şi intimidat. Un cititor care ar fi vrut să vă transmită că articolele şi cărţile dvs. i-au adus multă, multă bucurie şi că îi sînteţi foarte drag pentru asta. Mă tem că doamna a plecat destul de îndoită că bunele dînsei intenţii au ajuns la dvs., destul de apăsată de sentimentul că poate v-a părut puţin cam ridicolă, că poate v-a stîrnit nu emoţia, ci doar amuzamentul. Sau poate doar cu teama că, dacă ar fi venit să vă vorbească faţă către faţă, v-ar fi putut părea aşa... Eu aşa am simţit, poate mă înşel... Poate că simt aşa pentru că ştiu pe propria-mi piele cum sentimentele bune şi frumoase te fac uneori să devii imbecil sau insipid în preajma unui om pe care îl preţuieşti, cu atît mai mult cu cît acesta stă în compania unor oameni inteligenţi, spirituali, care au exerciţiul spontaneităţii. 

Aşa încît, dacă vi se pare potrivit, îndrăznesc să vă rog să faceţi un gest de suflet pentru doamna aceea. Şi îmi cer iertare dacă v-am tulburat în vreun fel sau altul cu rîndurile acestea.    

Cu toată consideraţia,  
Simona Vlad, cititor dilematic  
simonavlad.writing@yahoo.com 

Fiţi liniştită, m-aţi tulburat căci – oricît v-aţi străduit – nu aţi reuşit în textul dvs. să nu mă bănuiţi că aş fi tratat, cu lejeritate amuzată, declaraţia patetică a acelei doamne. Adevărul este că – din atît cît am putut desluşi în rumoarea şi aplauzele sălii – am fost covîrşit de emoţie; nu primeşti asemenea laudă senin şi ferice – se opun, dacă vreţi să mă credeţi, pudoarea şi rigorile ei.  

Cu o stîngăcie de care sînt conştient – am apelat la humor, soluţie, recunosc, nu o dată discutabilă. La sfîrşitul reuniunii, face to face, între patru ochi, i-am mulţumit doamnei, cît mai discret în emoţie, incapabil de flaterie şi galanterie, panicat de presiunile pudorii ostile dintotdeauna oricărei ostentaţii. Să fi fost prea laconic sau – cum o scrieţi cu dură exactitate – „insipid şi imbecil“...? Să-mi fi dezamăgit cititoarea intimidant de fidelă – aşa cum presupuneţi cu o îngrijorare nu de fiecare zi?  

V-am urmat sfatul şi sper ca doamna necunoscută, citindu-ne schimbul de scrisori, să ne dea un semn de înţelegere.  

Vă rămîn recunoscător pentru sensibilitatea cu care (mi)-aţi tratat această complicată „problemă de inimă“, care are calitatea de a nu sta pe capul multora.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o grădiniţă din Hunedoara a fost mâzgălită cu mesaje de ură şi ameninţare VIDEO
O grădiniţă din Hunedoara a fost vandalizată. Autorii distrugerilor au lăsat mesaje de ameninţare şi de ură pe faţada clădirii.
image
Un general rus obez şi retras din activitate, trimis să lupte în războiul din Ucraina: „Nimeni nu-i poate refuza supunerea”
Un general rus pensionat şi obez, a fost trimis de Vladimir Putin să lupte în prima linie în războiul din Ucraina care se desfăşoară mai ales în partea de est a ţării. Decizia vine în contextul în care armata rusă pierde tot mai mulţi militari de rang înalt pe câmpul de luptă.
image
„Q”, internautul de la care a pornit mişcarea QAnon, a revenit pe forumurile web după 2 ani de pauză: „Să jucăm încă o dată?”
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de „Q” al forumurilor 4chan şi 8kun, personaj ale cărui anunţuri criptice au dat naştere teoriei conspiraţiei fasciste pro-Trump cunoscută drept QAnon, şi-a reluat postările după o pauză de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.