Ciobanul, xenofobia ╚Öi economia de pia╚Ť─â

Publicat în Dilema Veche nr. 367 din 24 februarie - 2 martie 2011
Branduirea optimismului jpeg

ÔÇô P─âi, cum adic─â nu face┼úi negustorie? ├«l ├«ntreab─â, mirat, A. pe cioban, st├«nd de partea cealalt─â a tarabei.

ÔÇô Eu v├«nd produsele mele! se revolt─â acesta.

ÔÇô ┼×i atunci, negustorie ce ar ├«nsemna? 

ÔÇô Negustorie ├«nseamn─â s─â iei de la altul ┼či s─â vinzi pe pia┼ú─â, asta-i negustorie! Eu am carnet de produc─âtor, eu nu s├«nt ho┼ú din ─âia... 

Acest fragment de interviu, realizat de un jurnalist la T├«rgul ┼ó─âranului din Bucure┼čti, ├«mi aduce aminte de multe alte scene similare ├«n care ┼ú─ârani, deveni┼úi ÔÇ×mici produc─âtoriÔÇť, se ├«mpotriveau, uneori de-a dreptul jigni┼úi, s─â fie amesteca┼úi cu ÔÇ×negustoriiÔÇť. ┼×i aproape totdeauna sf├«r┼čeau prin a-i ├«njura pe ace┼čtia din urm─â. 

Povestea are ├«ns─â origini mult mai vechi, fiind un soi de fosil─â vie de arheologie social─â, spectaculoas─â tocmai prin d─âinuirea ei ├«nc─âp─â┼ú├«nat─â. Repulsia ÔÇ×┼ú─âranuluiÔÇť fa┼ú─â de ÔÇ×negustorÔÇť pare s─â se ├«nscrie astfel ├«n practicile mult mai vechi de marginalizare strategic─â a ÔÇ×me┼čte┼čugarilorÔÇť de c─âtre societatea noastr─â ┼ú─âr─âneasc─â ÔÇô ┼či nu doar a noastr─â.

Vorbind despre diviziunea social─â ├«n cadrul ob┼čtei dev─âlma┼če, dup─â ce descrie pe ├«ndelete ÔÇ×mandatarii satuluiÔÇť (oameni ale┼či dintre s─âteni pentru a se ocupa de anumite treburi globale ale satului, de la vaci ┼či f├«nt├«ni p├«n─â la alte ÔÇ×ispr─âvniciiÔÇť), Henri Stahl se opre┼čte ┼či asupra me┼čte┼čugarilor. ÔÇ×E vorba aici despre o categorie foarte diferit─â ÔÇô ne atrage aten┼úia sociologul. ┼×i aceasta mai ales deoarece ace┼čtia reprezentau un alt mod de via┼ú─â, un alt sistem economic fa┼ú─â de cel al ┼ú─âranilor.ÔÇť Me┼čte┼čugarul reprezenta astfel, oriunde ┼či sub orice form─â ap─ârea ├«n sat, ÔÇ×str─âinul interiorÔÇť, cel de care aveai nevoie, dar de care trebuia s─â te fere┼čti, ├«n acela┼či timp. ┼×i aceasta pentru un motiv fundamental: a-┼úi c├«┼čtiga traiul altfel dec├«t din munca p─âm├«ntului era pentru ┼ú─âran, prin defini┼úie, ceva straniu, conferindu-┼úi inevitabil statutul de str─âin, de ontologic diferit. 

Un joc de copii, cules de Elena Niculi┼ú─â-Voronca pe la ├«nceputul secolului trecut, merge ┼či mai departe. Un copil, reprezent├«ndu-l pe lup, este scos ├«n afara grupului celorlal┼úi copii, care reprezint─â oile. Pentru a reveni ├«n grup, ÔÇ×lupulÔÇť ├«i ademene┼čte pe copii cu urm─âtoarea promisiune: ÔÇ×Primi┼úi-m─â ├«n sat, c─â o s─â v─â fac ciubo┼úele!ÔÇť Metaforic, tot ce era de spus este spus ├«n acest joc: incluziune ┼či excluziune, ospitalitate ┼či ostilitate, dar ┼či contra-dar ┼či tot ce mai dori┼úi. Pe scurt, me┼čte┼čugarul este lupul printre oi ÔÇô dar un lup care se poate dovedi util ┼či ca atare poate fi primit ├«n sat. Cu o condi┼úie: s─â nu ui┼úi niciodat─â c─â lupul ├«┼či schimb─â p─ârul, dar n─âravul ba! 

Un repertoriu divers de rituri, reprezent─âri ┼či zic─âtori ├«nconjoar─â ace┼čti me┼čte┼čugari ÔÇô fierari, morari, c├«rciumari etc. ÔÇô, semnal├«nd riscul pe care ├«l reprezint─â dincolo de aparen┼úele benefice. De multe ori, ei s├«nt str─âini: fierarii s├«nt ┼úigani, c├«rciumarii s├«nt evrei... S─â ├«nsemne deci c─â ┼ú─âranii rom├óni s├«nt xenofobi de la mama lor, c─â asta este o tr─âs─âtur─â funciar─â a acestora? Ar fi pu┼úin hilar. M─âcar pentru faptul c─â morarul, de pild─â, este de regul─â rom├ón, fiind totodat─â ├«nconjurat de ┼či mai mult─â pruden┼ú─â, ├«n cazul s─âu ad─âug├«ndu-se la motivele de reticen┼ú─â ┼či martiriul la care supune sacrul bob de gr├«u. 

Dac─â xenofobie ├«nseamn─â doar teama de str─âini, indiferent de ce ├«n┼úelege un popor sau altul prin aceasta, atunci da, ┼či ┼ú─âranii rom├óni s├«nt xenofobi, la fel ca orice alt─â popula┼úie pre-na┼úional─â. Dac─â avem ├«n vedere ├«ns─â sensul modern al termenului, care se raporteaz─â la o alteritate etnic─â sau na┼úional─â clar conturat─â, ei bine, atunci rom├ónii au trebuit s─â a┼čtepte ┼či ei inventarea na┼úiunii pentru a deveni xenofobi ├«n acest sens. Dou─â sensuri distincte ├«n aceea┼či teac─â semantic─â s-ar putea ├«ns─â s─â ne ├«ncurce... 

Str─âinul ÔÇ×tradi┼úionalÔÇť, pre-modern, f─âcea mai degrab─â obiectul unei negocieri mai mult sau mai pu┼úin ritualizate a ospitalit─â┼úii ┼či ostilit─â┼úii dec├«t pe cel al unei uri apriorice. Dar ┼či ├«n aceast─â privin┼ú─â, ┼ú─âranii erau foarte reticen┼úi chiar ┼či ├«ntre ei: Cel cu masa s─â pofteasc─â / Cel chemat s─â nu-ndr─âzneasc─â! ÔÇô avertizeaz─â o zic─âtoare culeas─â de Zane. ┼×i tot ├«n culegerea sa putem g─âsi ┼či alte avertismente ├«mpotriva ospitalit─â┼úii nes─âbuite: c├«nd e┼čti chemat la mas─â, mai bine te duci cu burta plin─â; cheltuielile ospitalit─â┼úii te las─â cu buzunarul gol etc.  

Existau, ├«n consecin┼ú─â, nenum─ârate modalit─â┼úi de a-l pune la ├«ncercare pe str─âin ├«nainte de a te hot─âr├« s─â-l ÔÇ×omene┼čtiÔÇť ÔÇô adic─â s─â-l faci om ca tine. Adic─â sedentar, om al p─âm├«ntului, pe scurt, Om adev─ârat. Un ritual fascinant spune multe ├«n aceast─â privin┼ú─â: ├«n unele sate exista obiceiul ca primul supt al nou-n─âscutului s─â fie oferit de o femeie str─âin─â a┼čezat─â pe un sac de f─âin─â; ├«n unele cazuri, aceasta trebuia s─â fie o ┼úiganc─â.  

Xenofobie, venera┼úie? ├Äntrebarea este f─âr─â rost. Str─âinul era prezent sub cele mai diferite ├«nf─â┼úi┼č─âri pretutindeni ├«n afara ÔÇô ┼či chiar ├«n interiorul ÔÇô comunit─â┼úilor ÔÇ×tradi┼úionaleÔÇť, iar ospitalitatea era diploma┼úia curent─â de raportare la acesta, care putea duce, dup─â caz, la asimilare, la convie┼úuire pa┼čnic─â sau la ostilitatea r─âzboiului sau a ├«ndep─ârt─ârii. Referin┼úa de baz─â r─âm├«nea totdeauna ontologia proprie; iar ├«n cazul nostru aceasta era aceea de ┼ú─âran, adic─â de om al p─âm├«ntului. Semnificativ, din toat─â aceast─â poveste, r─âm├«ne faptul c─â ceva din aceast─â referin┼ú─â pare s─â mai d─âinuie ├«nc─â ├«n incon┼čtientul unora dintre oamenii no┼čtri de la ┼úar─â. Ceea ce poate fi interesant pentru turism, dar problematic pentru economia de pia┼ú─â...

Vintil─â Mih─âilescu este antropolog, profesor la ┼×coala Na┼úional─â de ┼×tiin┼úe Politice ┼či Administrative. Cea mai recent─â carte a sa este Sf├«r┼čitul jocului. Rom├ónia celor 20 de ani, Editura Curtea Veche, 2010.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.