Ce ascunde mantia oniromantului?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 897 din 17 ÔÇô 23 iunie 2021
Ce ascunde mantia oniromantului? jpeg

├Äntr-unul dintre multele sale eseuri consacrate universului oniric, Roger Caillois ne spune c─â, pentru popoarele primitive, visul nu e profe╚Ťie, ci constr├«ngere, nu ├«n╚Ötiin╚Ťare, ci prefigurare coercitiv─â. Cel care viseaz─â, ca ╚Öi ├«ntreg universul, trebuie s─â se conformeze fantasmagoriei aflate ├«n joc. De aici p├«n─â la isteria viselor cu valen╚Ťe presupus premonitorii ÔÇô altfel spus, ├«ntruc├«t respectivele ar con╚Ťine realitatea viitoare in nuce, hiperreale ÔÇô nu e cale scurt─â, ci b─ât─âtorit─â.

De-a lungul vremii, visul a fost privit ca un semnal divin descifrabil, datorit─â convingerii supraordonate c─â viitorul poate fi prezis, cursul s─âu schimbat, nenorocirile evitate. La civiliza╚Ťiile antice vorbim de institu╚Ťionalizarea visului, exist├«nd inclusiv un corp de func╚Ťionari ├«ns─ârcina╚Ťi cu interpretarea, mai mult sau mai pu╚Ťin divinatorie. ├Änc─â din mileniul II ├«.e.n. (Egipt, India, Babilon), apar a╚Öa-numitele ╚Öi monotonele Chei de vise, care, ├«n mod necesar, se opresc la elemente izolate sau cazuri unicat, pentru a deveni litanii interminabile. Oniroman╚Ťia se practica ├«n tot bazinul egeean, deja dintr-o epoc─â anterioar─â form─ârii civiliza╚Ťiei grece╚Öti. ├Äns─â de╚Öi a fost exercitat─â din perioada arhaic─â, prehomeric─â, prestigiul ei a fost inferior ├«n compara╚Ťie cu alte practici divinatorii. De exemplu, chiar dac─â visele pot fi considerate uneori agentul fatumului, al sor╚Ťii, geniul religios grec va g─âsi subterfugii pentru a sc─âpa de viitorul malefic pe care acestea ├«l anun╚Ť─â (printre tehnicile antidestin se num─âra povestirea lor lui Helios).

Apoi, oniroman╚Ťii ajung ni╚Öte privilegia╚Ťi care de╚Ťin practic monopolul interpret─ârii semnalelor divine. Dup─â ce la Hipocrate visele puteau fi folosite pe post de imagini ale st─ârii de s─ân─âtate fizic─â (divinatorii ├«n sensul de pronostic medical), ├«n cadrul psihologiei lui Aristotel visul are virtu╚Ťi precognitive cel mult stimul├«nd viitoarele ac╚Ťiuni ale vis─âtorului; ├«ntr-un micro-tratat de istorie natural─â intitulat Despre profe╚Ťia ivit─â ├«n somn, filosoful afirm─â c─â visele nu s├«nt mesaje divine, ci au ceva daimonic ÔÇô ra╚Ťionalist vorbind, ele apar╚Ťin legilor fiin╚Ťei ╚Öi ale spiritului. Cu toate astea, ├«ncep├«nd cu elenismul ╚Öi neoplatonismul, revine credin╚Ťa ├«n visele profetice venite de la zei. Cu dou─â secole ├«nainte de Christos, ├«n Creta proliferau t─âlm─âcitorii sau ÔÇ×sf─âtuitorii ├«n viseÔÇť. Cel mai cunoscut dintre ei, Artemidor din Daldis, ne-a l─âsat Oneirocritica, un manual-compila╚Ťie ├«nsum├«nd o tradi╚Ťie multisecular─â. La ├«nceputul volumului 3 al Istoriei sexualit─â╚Ťii, Michel Foucault se opre╚Öte ├«ndelung asupra autorului: acesta ÔÇ×nu doar a str├«ns laolalt─â lucr─âri nenum─ârate, ci a luat r─âbd─âtor la pas buticurile pe care le ╚Ťineau la r─âsp├«ntiile lumii mediteraneene cititorii ├«n vise ╚Öi prezic─âtorii de viitorÔÇť. Pentru g├«nditorul poststructuralist, oniroman╚Ťia se traduce prin citirea viselor, cu alte cuvinte printr-o lectur─â ce ├«ng─âduie descifrarea viitorului ÔÇô devenit, a╚Öadar, text; avem de-a face cu o semioz─â prin care viitorul (semnificatul) ne d─â semne folosindu-se de vise (dorite semnificante).

Peste secole, pentru p─ârin╚Ťii Bisericii, visele vin de la diavol ├«n special. Evident, cre╚Ötinismul va profera, cu coroana de spini c─âzut─â pe ochi, o interdic╚Ťie general─â a artei divinatorii, echivalat─â deseori cu vr─âjitoria: chiar ╚Öi presupun├«nd c─â visele ar con╚Ťine premoni╚Ťii veridice ale viitorului, ├«i r─âm├«ne interzis oric─ârui om s─â caute s─â le foloseasc─â. Dac─â s-ar fi putut, cu siguran╚Ť─â c─â noua religie oficial─â nu s-ar fi dat ├«n l─âturi de la interzicerea visului ├«n sine. Dar a╚Öa, f─âr─â centur─â de castitate oniric─â, p├«n─â ╚Öi papii cu sfin╚Ťii visau. Te miri ce. Din fericire ├«ns─â, perioada medieval─â n-a fost numai o gaur─â neagr─â pentru tot ce ├«nseamn─â galaxia visului. Stau m─ârturie c├«ntecele de gest─â, unde, c├«nd visele apar, acestea nu doar c─â prezint─â f─â╚Ťi╚Ö un simbolism animalier cu valen╚Ťe premonitorii, ci s├«nt inclusiv descifrate. Visul renascentist va relua apoi oniroman╚Ťia antic─â ╚Öi arab─â ÔÇô cu nota c─â un Rabelais, de pild─â, n-a pregetat s─â ridiculizeze cheile de vise cu simbolistica lor lax─â.

Odat─â cu barocul, ├«ncepe marea deplasare ce face ca visele s─â treac─â din categoria profe╚Ťiei ├«n aceea a amintirii (George Steiner). De aici p├«n─â la Freud cu ├«ndeplinirea unei dorin╚Ťe refulate vis├«nd va fi cale de-un pas. ├Än decadentismul postromantic, visul e dat drept semn sau prevestire a unui destin de excep╚Ťie. Povestirea A Dream of Armageddon (1901) de H.G. Wells, respectiv romanele The Sleeper Awakes (1910) ╚Öi The Dream (1924), ne arat─â cum literatura de anticipa╚Ťie se poate folosi de tehnica visului premonitor. ├Än sf├«r╚Öit, pentru J.W. Dunne (An Eperiment with Time, 1927), viitorul reia uneori evenimente visate ├«n prealabil ├«ntruc├«t timpul nu ar curge liniar, ci serial, c├«nd ├«nainte, c├«nd ├«napoi, printr-un efect de inversare a cauzei cu efectul ÔÇô idee-capcan─â ├«n care a c─âzut, ca un fluture ├«n plas─â, lepidopterologul aristocrat Vladimir Nabokov (vezi Visele insomniacului, traduse recent ╚Öi la noi).

Astfel, oric├«t de aberant─â, ideea conform c─âreia visul ar con╚Ťine in nuce vreo f─âr├«m─â de viitor a fascinat fiin╚Ťele pieritoare din cele mai vechi timpuri ╚Öi p├«n─â m├«ine. Dar noi s├«ntem captivi ├«ntr-o devenire ├«ngust─â. Ne degrad─âm, adic─â devenim. Avem viitor, adic─â murim, o lu─âm ├«n fiecare zi de la cap─ât t├«r├«nd visele dup─â noi ├«ntr-o f─âc─âtur─â de existen╚Ť─â sortit─â e╚Öecului. La urma urmelor, numai fiin╚Ťele ├«nzestrate cu finitudine cunosc ideea de timp. La scar─â cosmic─â, timpul mai c─â nici nu exist─â. De acolo, infatuarea uman─â de a se crede fiin╚Ť─â depozitar─â de timp. Doar noi, muritorii, s├«ntem capabili s─â decret─âm axiome ca asta. Iar despre fiin╚Ťele superioare, numai de bine. Oamenii ├«╚Öi imagineaz─â, proiecteaz─â, planific─â, se ├«nscriu ├«ntr-un arc de cerc numit timp. Evident c─â ├«ntr-o via╚Ť─â dr─âmuit─â, prins─â cu u╚Öa, evenimente ├«nc─â ne├«nt├«mplate pot p─ârea uneori anun╚Ťate, prefigurate ÔÇô a╚Öa e c├«nd experien╚Ťele s├«nt limitate ╚Öi ai visele, acest cocktail adun├«nd laolalt─â vrute ╚Öi nevrute, ├«n ac╚Ťiune continu─â. ╚śi ├«n libr─âriile din viitorul ├«ndep─ârtat se vor g─âsi, pentru c─â va fi cerere, ├«n formate imposibil de imaginat, voluma╚Öe ├«n genul cheilor de vise. Fie-le cititorilor somnul bun!

Ovidiu Lorenz este prozator.

foto: pixabay.com

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.