Avem echipă la campionatul mondial de tăietori de lemne. Este un eveniment sportiv de importanţă naţională pentru o ţară unde „codru-i frate cu românul?“
Ca întotdeauna, Dumitru Dragomir cade în picioare! Cînd preşedintele Ligii de Fotbal participa la Campionatul Balcanic de table, nimeni nu putea scrie că lotul se face pe aranjamente sau că jocul trădează o problemă naţională. În afară de noroc, desigur. În cazul selecţionatei tăietorilor de lemne, lucrurile stau niţel altfel. În primul rînd, la o asemenea formaţie va exista întotdeauna dilema selecţiei. Attila Verestoy nu poate lipsi, e clar, dar cum să alegi din restul, cînd toată lumea vrea să fie titular? Oricine rămîne pe banca de rezerve strînge atîta frustrare că nu-l pot consola zece convocări în „naţionala“ drumarilor sau asfaltagiilor. O problemă, trebuie să recunoaştem! Un lucru e însă cert. În materie de tăieri de păduri, jucăm ofensiv şi niciodată nu va exista un Angelo Niculescu, pe care să-l acuzăm, decenii la rînd, că ar fi inventat „temporizarea“. Sîntem brazilienii defrişărilor, şi asta se va vedea la Campionatul Mondial!
