Suntem pacifişti, pro-Obama şi generoşi, dar să ne-ajute Dumnezeu!

Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Suntem pacifişti, pro Obama şi generoşi, dar să ne ajute Dumnezeu! jpeg

● Dacă ar putea vota în alegerile americane, 63% dintre români l-ar vota pe Barack Obama. 30% spun că nu ştiu cu cine ar vota şi doar 6% l-ar vota pe Mitt Romney. 63% nu a mai avut nimeni în România de la Ion Iliescu încoace... şi asta pe vremea cînd Antena 3 era singurul post TV şi se numea Televiziunea Română Liberă. Dar acesta nu e singurul motiv de ridicat sprînceana la întrebarea respectivă. Chiar cu acest covîrşitor 63%, românii tot sînt printre europenii la care Obama are cel mai mic apel. Primii sînt francezii, care l-ar vota 89%, apoi urmează nemţii (87%) şi portughezii (85%). Cele mai mici procente le-ar lua în Polonia – 40% şi în Rusia (27%), dar în aceste ţări majoritatea spune că nu are o opinie şi doar 16% l-ar vota pe Romney în Polonia şi 12% în Rusia. E interesant totuşi că Romney, care vrea o politică mai dură faţă de Rusia, scoate în Franţa 2% şi 12% în Rusia.

● Ca şi anul trecut, German Marshall Fund m-a invitat să vorbesc la lansarea în România a sondajului anual Transatlantic Trends şi mi-a oferit posibilitatea în avans să extrag cifrele cele mai interesante pentru publicul român. Sondajul se face anual pe eşantioane reprezentative din Statele Unite şi din 12 ţări europene, la care în acest an s-a adăugat pentru prima dată şi Rusia. Deci, mă uit la tabele, le măsor şi caut explicaţii. Şi deşi îmi închipuiam că Obama l-ar bate pe Romney la simpatia europenilor, nu îmi imaginam asemenea scoruri. Mai ales că sondajele din America îi dau apropiaţi pe cei doi competitori. Deşi Obama va cîştiga probabil la limită alegerile din America, susţinerea sa în Europa a rămas aproape intactă. Dacă mă uit la notele de anul trecut, constat că trendul de vot pentru Obama vs Romney urmează aproape la indigo ratele de simpatie pentru Obama vs Bush, aceleaşi ţări (Franţa, Germania) cu o extremă simpatie pentru Obama, urmate cam la 10 procente distanţă de Marea Britanie, apoi o susţinere ceva mai moderată în România şi una chiar mai mică în Polonia.

● Îmi mai sare în ochi o întrebare ascunsă undeva spre încheierea sondajului. Oamenii sînt întrebaţi dacă sînt sau nu de acord cu enunţul: „În anumite condiţii, războiul este necesar pentru a se face dreptate“ (to obtain justice). Mă gîndesc ce aş răspunde eu la întrebarea asta şi nu găsesc argumentele logice pentru care aş spune „nu sînt de acord“. Întrebarea este destul de largă, condiţionează războiul. A fi de acord cu opusul ar însemna că războiul nu e legitim niciodată, indiferent de condiţii. Nici cu Hitler? Nici dacă ţara îţi este invadată? Asta echivalează cu un pacifism extrem şi iraţional. Şi totuşi, să vedem diferenţele peste Atlantic... 74% dintre americani spun că sînt de acord cu enunţul. Sună logic şi normal. Vestea şocantă vine din această parte a Oceanului. Singura naţiune europeană unde enunţul adună o majoritate este Marea Britanie – 64% şi apoi urmează Olanda la 48%. Numai 30% dintre francezi sînt de acord că în anumite condiţii războiul este legitim, numai 32% dintre germani, 38% dintre suedezi şi 25% dintre italieni. Dar ştiţi care naţiune din Europa, dintre cele sondate, are cel mai mic procent? Românii – 23%. Turcii spun acest lucru în procent de 35, iar la ruşi – 30. Regula de bază la comentat sondaje e să nu te cerţi cu poporul respondent, dar eu nu văd rostul acestei reguli, aşa că îmi permit să-i suspectez de ipocrizie în masă pe turci şi pe ruşi. Totuşi, turcii au un guvern foarte popular şi acest guvern duce un război dur contra insurgenţei kurde. Bon, poate că turcii au dreptate să ducă acest război, dar iată o dovadă în care propriul război este legitim în anumite condiţii, nu? Tot Ankara a chemat la o intervenţie împotriva regimului Assad din Siria (şi ar fi binevenită o asemenea intervenţie), deci iată încă o circumstanţă care ar face războiul legitim. În ce-i priveşte pe ruşi, ei tocmai l-au reales pe Vladimir Putin, cel care a pornit un război împotriva Georgiei, pentru a-i proteja pe deţinătorii de paşapoarte ruseşti de acolo. Deci, de unde atîta pacifism extrem la ruşi şi la turci?

● Există o serie de întrebări de genul „Este de dorit ca Statele Unite/UE/Rusia să exercite leadership în afacerile globale?“. 82% dintre americani zic că e de dorit ca SUA să facă asta, şi la fel 62% dintre britanici, 60% dintre germani, 56% dintre francezi şi 57% dintre români. De unde înţeleg că naţiuni foarte pacifiste, ca francezii şi românii, doresc pace cu orice preţ, dar să fie americanii implicaţi, un fel de înţelegere tacită: noi sîntem nişte îngeraşi pacifişti, dar la o adică ne apără americanii ăia militarişti. Dorinţa ca UE să exercite un rol global duce la nişte procente de sar din grafice: 86% în Germania, 73% în Italia, 69% în România, 78% în Bulgaria. Numai ruşii nu vor ca UE să exercite leadership global – doar 37%. Şi, în mod bizar, turcii – 29%.

● În cazul SUA şi UE, procentele merg cam în aceleaşi direcţii şi intern, şi extern, adică şi americanii vor ca ei să exercite leadership global, şi ceilalţi vor ca americanii să facă asta, şi la fel la europeni. Însă la ruşi, situaţia e taman pe dos. 68% dintre ruşi vor ca ţara lor să fie lider global. Foarte frumos gînd. Problema e că ceilalţi nu prea vor să fie conduşi de ruşi: în Franţa vor doar 26%, în Germania 33%, în Suedia 24%, în România 23%, în Turcia 16% şi în Polonia 13%. Singura ţară în care o majoritate spune că Rusia trebuie să aibă leadership global este Rusia însăşi. Interesant că şi 45% dintre americani spun asta. Probabil că întrebarea asta a sunat celor din America la modul „vreţi să mai asume şi Rusia nişte responsabilităţi prin lume?“, iar la Varşovia a sunat la modul „vreţi iar cu Rusia?“. Moscova rămîne un colos militar cu o putere soft aproape de zero. Mai există o serie de întrebări care sună aşa: „Aveţi o opinie favorabilă faţă de Rusia/SUA/UE/China etc?“. De acolo vezi că rata de simpatie generală faţă de Rusia este ceva mai mare decît procentele de mai sus. Chiar şi ţările cu o opinie favorabilă despre Rusia (ca Bulgaria) nu obţin majorităţi care să dorească o Rusie mai implicată global. Simplific puţin lucrurile, dar eu văd aşa: oamenilor nu le plac cei puternici, dar dată fiind situaţia: pe americani nu îi simpatizăm neapărat, dar îi vrem implicaţi, pe ruşi – că îi simpatizăm sau nu e mai puţin important – sigur nu îi vrem puternici, şi nici implicaţi.

● „Imaginaţi-vă că toate opţiunile non-militare au fost testate şi singura opţiune rămasă pentru a preveni Iranul să obţină arme nucleare este forţa militară. În aceste condiţii ar trebui folosită forţa sau ar trebui să se accepte ca Iranul să obţină arme nucleare?“ Dură întrebare, nu? Ţări unde se obţin majorităţi pentru intervenţie sînt SUA – 57%, Spania – 54%, Portugalia – 61% şi Franţa – 60% (asta nu o înţeleg deloc: 6 din 10 francezi zic că ar trebui intervenit militar în Iran dacă se epuizează alte opţiuni, dar numai 3 din 10 zic că în anumite condiţii războiul e necesar). În rest, oamenii sînt reticenţi pentru intervenţie, numai 17% în Rusia şi 30% în Polonia (uite că se înţeleg şi ei pe o chestiune). E drept că aici rata de non-răspuns e foarte mare, adică nici nu avem majorităţi care spun că nu ar trebui intervenit, pare că oamenii fug mai degrabă de această întrebare, de parcă un răspuns le-ar aduce o responsabilitate pentru nişte evenimente la care nici nu vor să se gîndească.

● Şi două întrebări cu răspunsuri de-a dreptul frustrante. Prima: „Potrivit ONU, membrii comunităţii internaţionale, inclusiv ţara dumneavoastră, au responsabilitatea de a proteja civilii din alte ţări faţă de acţiuni de violenţă, inclusiv violenţa comisă de propriile guverne. Spuneţi-ne dacă sînteţi de acord cu această responsabilitate“. Cei mai mulţi sprijinitori ai acestei responsabilităţi de a proteja (o doctrină care în engleză are şi un acronim de zici că-i virus informatic: R2P, de la responsibility to protect) se găsesc în Suedia – 81%, Franţa – 76%, Portugalia – 75%, Italia – 72%. Dar sînt majorităţi lejere şi în România – 64%, Bulgaria – 62%, Germania – 66%. Numai turcii, ruşii şi polonezii cad sub 50%, dar cu puţin. Deci, oamenii zic că da, e frumos din partea noastră să nu-i lăsăm pe coplanetarii din alte ţări să fie măcelăriţi, nici măcar de propriile guverne.

● După care, perverşii de sociologi care au gîndit sondajul se trezesc să testeze această dorinţă angelică a oamenilor de a-şi proteja semenii, deci îi întreabă: „S-a vorbit în ultima vreme despre dezirabilitatea unei intervenţii în Siria, unde guvernul a folosit forţa militară pentru a suprima mişcarea de opoziţie care lupta împotriva sa. În această situaţie, ce ar trebui să facă ţara dumneavoastră?“. Pam-pam, acum să vedem! Vi le zic sec. Opţiunile: „ţara mea ar trebui să nu se bage“ (stay out completely) / ar trebui să intervină: SUA – 55% să nu se bage / 35% să intervină; Turcia – 57 / 32; Bulgaria – 69 / 15; Franţa 50 / 45; Germania – 63 / 32; Polonia – 67 / 19; România – 68 / 20; Suedia – 48 / 44; Slovacia – 70 / 11, Marea Britanie – 59 / 33. Tot respectul pentru francezi şi suedezi, la care numerele se apropie cît de cît. În rest, vedem că, dacă e vorba aşa, în general, la nivel de principiu, oamenii vor să-i protejeze pe cei abuzaţi, dar cînd e vorba să se bage şi ţara lor să facă treaba asta, atunci nu, mulţumim frumos, nu mai vrem. Pe principiul: sîntem generoşi, dar să-i ajute Dumnezeu! 

www.facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.

Adevarul.ro

traian basescu
Traian Băsescu, întrerupt în PE atunci când citea lista liderilor europeni vânduți lui Putin
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a fost întrerupt în Parlamentul European atunci când citea o listă cu foști oficiali europeni care au lucrat pentru Rusia.
parc fotovoltaic ocna mures jpg
Primul oraș din România care devine independent energetic. Clădirile publice din Ocna Mureș, alimentate cu energie verde
Orașul Ocna Mureș, din județul Alba, devine primul din România independent energetic, asigurându-și integral energia electrică necesară iluminatului stradal, clădirii primăriei, școlilor și serviciilor aferente administrației locale.
Rareş Bogdan .  FOTO Mediafax
Rareș Bogdan cere primirea României în Schengen și avertizează: Nu ne obligați să jucăm și noi dur
Eurodeputatul PNL a cerut tuturor actorilor europeni să sprijine primirea în Spațiul Schengen a României și a lansat și un avertisment față de cei care se opun constant, vizată fiind mai ales Olanda.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.