Vrem o Europă a fondurilor?

Publicat în Dilema Veche nr. 218 din 21 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Săptămîna trecută am urmărit, la Antena 2, un dialog între Ion Cristoiu şi Luca Niculescu. Se "confruntau" două stiluri jurnalistice. Ion Cristoiu punea întrebări "piezişe", făcea un pic pe niznaiul, nu îşi termina frazele, aşteptînd ca interlocutorul să le completeze el, şi uza de alte asemenea tehnici deprinse pe vremea cînd, în presă, se purtau "discursul indirect" şi "cititul printre rînduri". Părea preocupat mai mult "să sugereze" decît să spună. Luca Niculescu spunea lucrurilor pe nume, dădea răspunsuri documentate, spunea "nu ştiu" atunci cînd nu ştia, îşi ilustra ideile cu exemple, nu-şi exprima opiniile atunci cînd credea că subiectul nu e de competenţa sa. Părea preocupat să spună cît mai multe lucruri interesante pentru telespectatori. Motivul invitării lui Luca Niculescu era interviul pe care i l-a luat recent preşedintelui Băsescu la TVR1 şi care a stîrnit numeroase ecouri în presă. Aşa încît Ion Cristoiu - care şi-a declarat deschis admiraţia faţă de calităţile jurnalistice ale colaboratorului nostru, inclusiv pentru "tabletele publicate în Dilema veche" - a încercat să afle "secretul" tehnicilor jurnalistice ale interviului. Dialogul - foarte interesant - a abordat modul în care lucrează jurnaliştii, funcţionarea instituţiilor mass-media de la noi şi din Europa (în special din Franţa, dată fiind experienţa lui Luca Niculescu în jurnalismul francofon) şi a ajuns, inevitabil, la comparaţii între "ai noştri" şi "ai lor". Jurnaliştii străini, de pildă, pun foarte politicos şi rece întrebări dintre cele mai dure şi insistă, calm, pînă obţin răspunsurile (şi nu întotdeauna le obţin, politicienii fiind destul de abili pentru a "ocoli" întrebarea la fel de politicos şi rece); la noi se consideră în general că, atunci cînd este intervievat un politician important, gazetarul trebuie să-l "ia la rost", să-l încuie, să-l combată energic, să se răstească la el "în numele poporului", să-l enerveze ş.a.m.d. Două "stiluri" jurnalistice, dar şi două baze educaţionale, aş spune: "la ei", relaţiile dintre presă şi politică sînt instituţionale; "la noi", şi jurnaliştii, şi politicienii "o iau personal", ajung la un soi de familiaritate neadecvată, iar excesul de talk-show-uri în care se toacă mărunt aceleaşi vorbe (ce a mai zis Băsescu despre Tăriceanu şi invers, cine cu cine se mai "contrează" prin partide) a dus la o diluare nemăsurată a "ideii de dezbatere". La noi nu se dezbat idei şi teme politice, ci se brodează la infinit pe marginea declaraţiilor unuia sau altuia dintre oamenii politici. Chiar şi ştirile sînt confecţionate, în bună parte, din ce au zis politicienii, nu din ce au făcut. Aşa încît nu e de mirare că, în această interminabilă tacla politico-jurnalistică, subiectele şi ideile cu adevărat importante ne scapă sau sînt tratate superficial, fără substanţă. Subiectele europene sînt, în acest context, cele pe care le ratăm cel mai des (aşa cum spunea Luca Niculescu în emisiune). În general, politica internaţională are parte de un spaţiu redus în ziarele noastre (cu o excepţie: Adevărul). La telejurnale, sînt "bifate" doar cîteva ştiri preluate de la agenţiile internaţionale, fără o punere în context, fără a invita vreun expert care să explice despre ce e vorba. Iar temele europene se bucură de o oarecare atenţie doar dacă privesc (şi) România. Cea mai "populară" este tema fondurilor europene: nu este ratată nici o ocazie de a contabiliza miliardele de euro care "vor veni" de la Bruxelles, nu este uitată nici o "sfîntă indignare" că "nu sîntem capabili să absorbim" decît procente reduse din aceşti bani. Din modul obsedant în care este abordat subiectul fondurilor, aderarea la UE nu este mai mult decît o căsătorie din interes: părem o naţie de hrăpăreţi care n-au altă treabă cu Europa decît traiul "pe banii ei". Iar "absorbţia" pare un scop în sine: să luăm cît mai mult. Nu se vorbeşte despre faptul că mecanismele de atribuire a fondurilor presupun, de cele mai multe ori, o co-finanţare (deci o parte a sumei trebuie să provină din bugetul României) şi, mai ales, nu se vorbeşte despre consistenţa proiectelor, despre necesitatea lor. Pentru administraţiile locale, a cere bani europeni e trendy, e o floare de pus la butonieră, nu un mijloc de administrare mai eficientă a problemelor comunitare. În faţa acestei seducţii generalizate exercitate de miliardele de la Bruxelles, alte teme europene pălesc cu totul. Am ratat ocazia de a dezbate ce consecinţe va avea Tratatul de la Lisabona. Nu discutăm deloc despre faptul că aplicarea acestui Tratat solicită unele modificări în Constituţia României. Problema regionalizării ţării mai este amintită, din cînd în cînd, fără prea mari ecouri, doar de cîţiva reprezentanţi ai societăţii civile, deşi ea este esenţială şi pentru o absorbţie mai eficientă a fondurilor europene (v. şi interviul cu Cristian Pîrvulescu din Dilema veche, nr. 217). Nu părem deloc interesaţi de relaţiile dintre atribuţiile Comisiei Europene şi atribuţiile guvernelor şi parlamentelor naţionale: Bruxelles-ul e privit mai degrabă ca un fel de "Comitet Central" de pe vremuri, care emite decrete, iar noi nu avem decît să le aplicăm cu sîrg. În schimb, sîntem extrem de interesaţi să avem o imagine bună în Europa, să fim priviţi "ca o ţară europeană". Probabil că am fi, dacă la rîndul nostru am da mai multă atenţie Europei şi "străinilor". Deocamdată, nu sîntem capabili să o facem. Sîntem ocupaţi cu "chestiunile interne". Vrem doar o "Europă a fondurilor", nu una a valorilor şi a cetăţenilor. Iar dacă mai apare vreo dispută între preşedinte şi premier, uităm chiar şi de fonduri...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

longevitate
Este supranumită „tocănița longevității”! Rețeta delicioasă pe care o consumă oamenii care ajung la vârsta de 100 de ani
De-a lungul globului există așa-zisele „zone albastre”, unde oamenii trec adesea de pragul de 100 de ani. Dieta are un rol important pentru longevitatea lor, iar această tocănițiă este una consumată destul de des de către cei care ajung la vârste înaintate.
Evenimentul de anunțare a Alianței Dreapta Unită, formată din partidele USR, PMP, FD, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Cum ar putea partidele politice să recâștige încrederea cetățenilor. Analist: „Suntem în plină pandemie de ură"
Partidele politice din România trebuie să adopte măsuri radicale pentru a recâștiga încrederea cetățenilor. Analiștii punctează cauzele profunde ale crizei actuale și propun soluții urgente pentru a combate dezinformarea și diviziunile interne.
Nave de război pe fundalul drapelului chinez FOTO SHUTTERSTOCK
China şi-a retras navele de război desfăşurate în jurul Taiwanului
Navele marinei şi ale pazei de coastă chineze care desfăşurau de câteva zile un vast exerciţiu naval în jurul Taiwanului s-au întors joi în porturile lor, au anunţat vineri autorităţile taiwaneze.
Politie Mexic FOTO Shutterstock jpg
Cel puţin cinci corpuri umane, tăiate în bucăţi, descoperite într-o camionetă, în Mexic
Cel puţin cinci cadavre umane tăiate în bucăţi au fost descoperite joi la bordul unei camionete în statul Guanajuato din centrul Mexicului unde se desfăşoară un război sângeros între carteluri, potrivit autorităţilor.
image png
CRBL recunoaște greșelile care au dus la ruperea căsniciei cu Elena: „Au fost prea multe, prea dese și prea nebune”
La câteva luni de la divorțul de Elena, CRBL recunoaște care au fost greșelile făcute de el care au condus la destrămarea relației. Cântărețul care în prezent se află implicat cu o tânără mult mai mică decât el mărturisește că în fostul mariaj a greșit atât el, cât și fosta soție.
Horatiu Potra soseste la sediul IGPR  Foto Inquam Photos Octav Ganea (10) jpg
Dosarul lui Horaţiu Potra: Tribunalul Prahova judecă vineri contestaţiile la măsura controlului judiciar
Tribunalul Prahova judecă, vineri, contestaţiile procurorilor şi ale inculpaţilor faţă de măsura controlului judiciar dispusă de Judecătoria Ploieşti cu privire la Horaţiu Potra şi Andrei Florin Lup, cercetat în aceeași cauză.
Ciorcila jpeg
netflix pixabay jpg
Serial de pe Netflix care a făcut furori în toată lumea. Și criticii au doar cuvinte de laudă la adresa lui
Un serial recent lansat pe Netflix a reușit să capteze atenția publicului global, devenind viral în scurt timp. „The Cage” este considerat de critici și spectatori drept unul dintre cele mai bune seriale ale platformei de streaming, datorită combinației sale de acțiune intensă
durere sold jpg
De ce simțim durerea diferit. Descoperă adevărul din spatele pragului durerii și cum îți influențează viața
Durerea este o experiență complexă, modelată nu doar de factorii fizici, ci și de psihologia și cultura noastră. De multe ori, auzim oameni spunând că au un „prag al durerii ridicat”, considerând-o dovadă de putere sau reziliență. Dar ce înseamnă, de fapt, acest „prag al durerii”