Universitate maghiar─â? De ce?

Publicat în Dilema Veche nr. 112 din 22 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Printre problemele care agit─â, periodic, apele tranzi┼úiei noastre se afl─â ┼či aceea a unei universit─â┼úi maghiare de stat separate. Nivelul maxim de agita┼úie a fost atins ├«n timpul Guvernului condus de Radu Vasile, c├«nd se propunea ├«nfiin┼úarea Universit─â┼úii "Pet├Âfi", iar premierul de atunci a r─âspuns cu o contrapropunere, Universitatea "Pet├Âfi-Schiller". N-au c─âp─âtat contur nici una, nici cealalt─â, dar a r─âmas ideea unei universit─â┼úi multiculturale, cu linii de predare ├«n rom├ón─â, maghiar─â ┼či german─â. Pe aceast─â baz─â func┼úioneaz─â Universitatea "Babe┼č-Bolyai" din Cluj, care a trecut cu bine printr-un proces de evaluare din partea institu┼úiilor europene. ├Äntre timp au ap─ârut ┼či dou─â universit─â┼úi private cu predare exclusiv ├«n limba maghiar─â. Cu toate acestea, acum c├«teva s─âpt─âm├«ni ideea separ─ârii liniei maghiare de la universitatea clujean─â a fost repus─â pe tapet, cu mijloace abundent utilizate pe la ├«nceputul anilor '90, c├«nd democra┼úia rom├óneasc─â era - v─â mai aminti┼úi? - fragil─â ┼či original─â: o scrisoare colectiv─â a universitarilor maghiari, o contra-scrisoare colectiv─â semnat─â de "personalit─â┼úi rom├óne┼čti din ┼úar─â ┼či din str─âin─âtate" ┼či, ├«n fine, o scrisoare adresat─â pre┼čedintelui ┼či premierului Rom├óniei, dar ┼či pre┼čedintelui Comisiei Europene. Plus, desigur, opinii pro ┼či contra, ├«n pres─â. ├Ämi e greu s─â ├«n┼úeleg motivul pentru care o parte a universitarilor maghiari dore┼čte ├«n continuare o universitate de stat separat─â. Pentru a-┼či edifica mai bine propriile elite? Dar le au: exist─â eminen┼úi intelectuali ┼či speciali┼čti de etnie maghiar─â ├«n toate domeniile. ┼×i, oricum, pentru edificarea elitelor, universit─â┼úile din Rom├ónia (indiferent de limba de predare) nu pot "face totul": ce sens are s─â ├«nve┼úi, de pild─â, ingineria, fizica, informatica ori biologia exclusiv ├«n maghiar─â, c├«nd orice student care vrea s─â fac─â performan┼ú─â ├«n aceste domenii ├«┼či dore┼čte s─â se perfec┼úioneze la universit─â┼úi din SUA, din America ori din Fran┼úa, cu profesori ilu┼čtri ┼či ├«n laboratoare performante, f─âr─â s─â-i pese de detaliul c─â acolo "terminologia de specialitate" nu i se pred─â ├«n limba sa matern─â (problem─â care, de altfel, se poate rezolva rapid cu un simplu dic┼úionar)? ├Än scrisoarea lor de protest, de pild─â, profesorii liniei maghiare de la Universitatea din Cluj d─âdeau ca exemplu negativ refuzul Academiei de Muzic─â din Cluj de a accepta unele cursuri ├«n maghiar─â. E complet ridicol ┼či, ca simplu meloman, recurg la unul dintre marile - dar adev─âratele - cli┼čee ale lumii: nici limbajul universal al muzicii nu mai scap─â determin─ârilor etnice? Cu ce ├«l ajut─â pe un student la Conservator dac─â studiaz─â Solfegiul sau Istoria muzicii ├«n maghiar─â? Dac─â vrea s─â devin─â instrumentist ├«ntr-o Filarmonic─â (fie ea din Cluj, Bucure┼čti, Budapesta sau Chicago) - cu nimic. Dac─â vrea - ┼či are ├«nzestrarea necesar─â - s─â devin─â solist instrumentist, atunci va trebui s─â se perfec┼úioneze ├«ntr-o ┼čcoal─â din Elve┼úia, din Germania sau din alt─â parte, studiind cu mari instrumenti┼čti (fie ei ru┼či, evrei, americani ori japonezi), cu care va dialoga ├«n englez─â. Dac─â r─âm├«ne "doar" profesor de muzic─â la o ┼čcoal─â (meserie cu totul onorabil─â ┼či necesar─â), nu cred c─â va avea vreo problem─â ├«n a le explica elevilor, ├«n rom├ón─â sau maghiar─â, gama, notele muzicale, no┼úiuni precum "allegro", "adagio" ori "scherzo" sau ├«n a traduce titlul Simfoniei fantastice de Berlioz. ┼×i atunci? Ideea unei universit─â┼úi maghiare separate mi se pare o cerin┼ú─â dep─â┼čit─â de timp ┼či de istorie, care provine mai mult din frustr─ârile trecutului (pentru care am toat─â compasiunea) dec├«t din proiectarea vizionar─â a viitorului. Mediile academice s├«nt, ├«n zilele noastre, tot mai interna┼úionalizate, exist─â o enorm─â mobilitate a profesorilor ┼či studen┼úilor (┼či ea va cre┼čte ├«n viitorul apropiat). Cu tot respectul pentru maghiari, pentru cultura lor ┼či pentru intelectualii eminen┼úi pe care ├«i dau spa┼úiului nostru public, o astfel de cerin┼ú─â mi se pare inutil─â ┼či, mai ales, ├«n defavoarea tinerilor maghiari: ├«ntr-o epoc─â ├«n care ├«nv─â┼ú─âm├«ntul universitar ├«┼či ┼čterge frontierele na┼úionale ┼či lingvistice, c├«nd profesori francezi ┼úin conferin┼úe ├«n englez─â la Berlin ┼či profesori italieni ┼úin cursuri ├«n francez─â la Viena, o universitate maghiar─â separat─â ├«i condamn─â la o frecventare exclusiv─â a unei insule a purit─â┼úii lingvistice, ├«n timp ce cu to┼úii viseaz─â la un loc de munc─â bun, iar cei mai buni vor s─â studieze "afar─â", pentru a se perfec┼úiona, m─âcar un semestru, dac─â nu un masterat sau un doctorat. Nu ajunge provincialismul "nostru", al majoritarilor care ne uit─âm cu jind spre Occident ├«ntreb├«ndu-ne perpetuu "de ce nu s├«ntem ┼či noi ca ei"; maghiarii din Rom├ónia, care au ┼čansa de a fi ├«n permanent─â deschidere c─âtre cultura-mam─â a Ungariei (┼či, prin ea, c─âtre ├«ntregul univers al spiritului central-european), vor s─â devin─â o "provincie ├«n provincie", doar de dragul de a studia exclusiv pe limba lor, de la gr─âdini┼ú─â p├«n─â la licen┼ú─â? Dar pot face asta lini┼čti┼úi, f─âr─â inventarea unor structuri birocratic-universitare separate. Cred c─â se amestec─â prea mult ├«n aceast─â poveste, al─âturi de dorin┼úa legitim─â de a conserva identitatea cultural─â, ┼či lucruri mult mai p─âm├«nte┼čti: de exemplu, "mania posturilor" - o universitate separat─â ├«nseamn─â func┼úii separate de rector, prorectori, decani ┼či ┼čefi de catedr─â. ┼×i, nu ├«n ultimul r├«nd, fonduri separate.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.