Unde ni sînt anticomuniştii?

Publicat în Dilema Veche nr. 319 din 25-31 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ceva nu merge! Dacă o campanie făcută de profesionişti nu şi-a atins scopul, înseamnă că „e ceva putred“… Este vorba despre campania „Europa Liberă aici!“, care ar fi trebuit să adune cei 200.000 de euro necesari aducerii în ţară a arhivei postului de radio. A început pe 1 decembrie, cu tot tacîmul – spoturi audio şi video, Internet, Facebook, Twitter, susţinători de mare notorietate (de la Neagu Djuvara şi Stelian Tănase la Robert Turcescu şi Cristian Tabără) etc. Era nevoie de 100.000 de români care să doneze cîte 2 euro prin sms. Adică mai puţin decît preţul unui pachet de ţigări. Nu s-au găsit: suma obţinută a fost foarte mică, astfel încît s-a organizat un teledon la TVR, în speranţa că se vor strînge toţi banii necesari. Tot nu s-au strîns: doar vreo 60.000. Unde ni sînt anticomuniştii?…

În definitiv, suma nici nu e aşa de mare. Comentatorii şi bloggerii patriei i-au şi găsit, din cîte am văzut, diverse echivalări: „e nici a zecea parte din cît a furat Necolaiciuc“, scria unul; „dacă Boc nu irosea nişte milioane bune de RON ca să facă şedinţă de guvern la Iaşi, ar fi putut scoate nişte bani din visteria statului ca să acopere costurile arhivei“, scria altul; „singur TVR ar putea da toţi banii, numai să vrea“ – era de părere altcineva. S-ar mai putea găsi, desigur, şi alţi termeni de comparaţie, dar nu ajută la nimic. E limpede că, în ciuda campaniei, concetăţenii noştri n-au găsit cu cale să răspundă nobilului apel de a-şi aduce istoria acasă. Cristian Teodorescu dădea, pe blogul său, următoarea explicaţie: „Cred că s-a întîmplat aşa fiindcă o parte dintre ascultătorii Europei Libere au murit, mulţi s-au pensionat şi sînt strîmtoraţi, iar tinerii nu prea au habar de acest post de radio“.


Că nu prea au habar s-a văzut şi în teledon – unii aveau probleme cu pronunţarea exactă a numelor unor iluştri jurnalişti ai postului de radio. Dar explicaţia e insuficientă; banii nu trebuiau să vină doar de la foştii ascultători, ci şi de la alţii: de pildă, de la capitaliştii români – care n-ar fi fost ce sînt dacă nu cădea comunismul – ori de la tinerii manageri din multinaţionale, care ar fi fost astăzi slujbaşi în industria socialistă dacă încă mai aveam pe cap partidul unic dornic să ne ducă pe „cele mai înalte culmi de civilizaţie şi progres“. Postul de radio Europa Liberă nu e – totuşi – o realitate atît de îndepărtată: s-a vorbit mult despre el, documentarul lui Alexandru Solomon s-a difuzat recent, cîţiva dintre jurnaliştii postului au semnat regulat în presa ultimilor ani etc. Dacă pentru cei foarte tineri e deja istorie, pentru generaţia matură este, totuşi, viaţă trăită. Probabil că „tema anticomunismului“ a obosit şi lumea vrea mai degrabă să uite istoria recentă.

Dar, pe de altă parte, această relativă indiferenţă faţă de trecutul comunist este şi consecinţa nenumăratelor bîlbîieli şi poticniri în gestionarea „problemei“: accesul la dosarele Securităţii a fost tărăgănat ani la rînd, proiectul de lege a lustraţiei a murit de mult, „adevărul despre Revoluţie“ este încă şchiop, condamnarea oficială a comunismului de către şeful statului a rămas doar un act simbolic, aşa încît un mare sentiment de zădărnicie s-a răspîndit în public. Aducerea unei arhive extrem de importante pentru cunoaşterea trecutului recent pare probabil, pentru mulţi, la fel de inutilă ca şi celelalte demersuri care ar fi trebuit să facă lumină asupra regimului comunist şi n-au reuşit. Nu e mai puţin adevărat că n-avem „cultura teledonului“. Puţinele manifestări de acest gen care s-au organizat la noi erau destinate strîngerii de fonduri pentru sinistraţi ori pentru copii aflaţi în suferinţă. Aveau, aşadar, un conţinut emoţional puternic. Ideea de a da bani pentru o abstracţiune civic-intelectuală – adică recuperarea unor documente istorice – încă nu a intrat în „reflexul“ concetăţenilor noştri. Iar încercarea autorilor campaniei de a „încărca emoţional“ campania a dus la un amestec care mai degrabă a „banalizat“ sau a „de-dramatizat“ subiectul. În ideea de a avea o adresabilitate cît mai mare, printre susţinători au fost incluse personaje populare – de exemplu, Alexandru Arşinel ori Ivan Patzaichin – a căror prezenţă nu transmitea cîtuşi de puţin mesajul esenţial legat de Europa Liberă. Iar aducerea „zînei“ Andreea Marin pentru a prezenta teledonul a aiurit de tot lucrurile: legată iremediabil în imaginea publicului de „surprizele“ storcătoare de lacrimi, a fost complet neadecvată în rolul de „evocatoare“ a istoriei recente. Mult mai potrivit ar fi fost cineva care chiar a avut de-a face cu Europa Liberă – un disident, un personaj pentru care postul de radio a avut la vremea respectivă un rol şi o importanţă.

De ce nu Mircea Dinescu, de pildă? Ar fi avut ce povesti şi ar fi fost „congruent“ cu sensul întregii campanii.

Explicaţii vor mai fi fiind. Dar faptul, deocamdată, rămîne: după o campanie de cîteva luni, cetăţenii României n-au găsit de cuviinţă să doneze preţul a vreo patru jipane nu tocmai scumpe pentru a-şi aduce acasă cîteva decenii de istorie. 
 

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.