Un turism <i>dezacceptabil</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 183 din 13 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"O treime din izvoarele de apă minerală ale Europei se află pe teritoriul RomÈniei", am auzit la televizor în zilele acelea cu "cod roşu", cînd nu se mai găsea apă minerală în supermarketuri. Mă rog, chestie de organizare: aşa cum ninsorile vin mereu "pe neaşteptate" şi îi surprind pe primari fără utilaje de deszăpezire, canicula i-a prins pe producătorii de apă minerală cu capacităţi de producţie şi transport insuficiente. Au ratat astfel ocazia de a face un profit mai bun. Dar ideea că stăpînim o treime din apa minerală a Europei rămîne şi ne gîdilă orgoliul în continuare: avem potenţial, cum s-ar zice în fotbal. Peste cîteva zile, am văzut la Realitatea TV un reportaj despre starea turismului balnear: Călimăneşti, Govora, Căciulata şi alte staţiuni intrate în conştiinţa publică şi chiar în istoria literaturii (căci, încă din secolul al XIX-lea, alcătuiesc decorul unor scrieri, majore sau minore, ale unor autori importanţi) zac acum în paragină. Reportajul prezenta diverse personaje (primari, administratori etc.) care aveau tot felul de explicaţii şi justificări ale dezastrului: clădirile sînt revendicate de foştii proprietari, nu s-a investit, statul nu s-a implicat, "baronii balneari" au alte interese, industria farmaceutică e prea puternică pentru a o putea învinge cu nămoluri şi ape sulfuroase etc. Preşedintele asociaţiei patronilor din turismul balnear a spus însă că acum "e un moment bun" pentru staţiunile cu pricina: avem potenţial. Iar ele vor redeveni, nu-i aşa, perle ale turismului romÈnesc, un brand cu care să atragem Europa. Şi iar gîdilat, şi iar orgoliu... Presa de toate felurile deplînge, de cînd a venit vara, faptul că "romÈnii preferă litoralul bulgăresc şi turcesc". Asta pentru că la noi nu s-a investit, "există alte interese", preţurile sînt prea mari, n-avem servicii bune etc. Dar - aţi ghicit - staţiunile noastre de la Marea Neagră au potenţial. Ca să nu mai vorbim despre Delta Dunării, "unică în Europa", căci, după cum ne-nvaţă manualele de geografie, celelalte mari fluvii europene au avut, în general, proasta idee să se verse în mare prin estuar. În schimb, Delta noastră e un adevărat paradis. Şi iar orgoliu... Dar agroturismul? O-ho, ce potenţial avem! Sîntem o adevărată "rezervaţie culturală a Europei": multe sate ale noastre sînt muzee în aer liber (tot la televizor am văzut recent unul, mai avea doar patru locuitori stabili, cu găinile şi gîştele aferente, în rest case demne de Muzeul Satului), cetăţeanul occidental obosit şi stresat de atîta modernitate poate veni să guste aici din viaţa patriarhală, să mănînce natural (dacă stă bine cu colesterolul), să se mire că vacile vin singure acasă de la păscut, în fine, să cunoască un mod de viaţă care acolo, "la ei", a încetat de mult. Dar turismul cultural? Bun, de acord, n-avem salba de castele de pe Valea Loarei, n-avem Capela Sixtină, n-avem Salzburg, n-avem Bruges. Dar parcă ei au mănăstirile din Bucovina (unice în Europa şi ele, se spune - deşi biserici pictate la exterior mai există şi prin vecini...) ori fortificaţiile săseşti din Transilvania? Ei au amestecul acesta de culturi şi etnii care permite ca, făcînd doar vreo 500 de km, să treci de la peisajul dobrogean cu moschei şi sate "orientale" la goticul din citadelele transilvane? N-au, sigur că n-au. Nu-i aşa că avem un mare potenţial? Şi iar gîdilat, şi iar orgoliu... Probabil că numai despre "moartea culturii" şi "analfabetizarea poporului romÈn" s-a mai vorbit, în tranziţie, atît de mult şi atît de patetic ca despre "dezastrul din turism". Mă tem însă că e doar un discurs găunos, care ascunde frustrări identitare şi incapacitatea de a acţiona. Dacă în cultură ne oblojim rănile recurgînd la "marile valori pe care le-am dat Europei" (BrÈncuşi, Enescu, Eliade, Cioran), în materie de turism sîntem veşnic stupefiaţi că străinii nu dau buzna să ne vadă "unicatele", comorile cu care a fost binecuvîntată ţărişoara, de la cele naturale pînă la mănăstiri şi castele. De care, altminteri, nu prea avem grijă. Ne lăudăm cu tradiţionala noastră ospitalitate, dar în fapt îi privim pe străini ca pe nişte inşi numai buni să-şi cheltuie valuta pe aici, iar atitudinea faţă de turişti nu este, adesea, decît o adaptare a principiului haiducesc: să luăm de la cei bogaţi pentru că noi sîntem săraci şi am mai avut şi comunismul pe cap atîtea decenii. Să nu uităm că, ani la rînd după 1990, în timp ce ne dădeam de ceasul morţii să intrăm în economia de piaţă, la hoteluri străinii trebuia să plătească mai mult decît romÈnii, pentru aceleaşi servicii. Între timp, ţări ieşite, ca şi noi, din comunism, precum Cehia, Ungaria şi Croaţia (mai nou, şi Bulgaria), încasează din turism mai mult decît RomÈnia cu "unicatele" ei. Ca să nu mai vorbim de ţările occidentale - şi nu mă refer doar la Franţa, Italia ori Spania, ci şi la ţări mai mici, "fără potenţial". Inteligenţa şi creativitatea au reuşit să compenseze, uneori, lipsa "comorilor" şi a "obiectivelor turistice". S-a întîmplat să fac turism în diverse ţări europene şi am constatat cum, cu abilitate şi hărnicie, oamenii din diverse locuri au reuşit să atragă oaspeţi exploatînd puţinul pe care îl aveau: la Ribe, în Danemarca, vine lumea să vadă un orăşel medieval şi un muzeu al vikingilor în aer liber (în timp ce noi ne lăudăm inutil cu Sighişoara), la Rovaniemi, pe Cercul Polar, se storc pur şi simplu bani din ideea că Moş Crăciun ar fi de prin părţile locului, în fosta Germanie de Est şi în Polonia localităţile de pe ţărmul Balticii înfloresc (chiar dacă apa e mai rece şi plajele sînt mai puţine) etc. În Italia, monumentele de artă şi litoralul atrag mase sufocante de turişti, de decenii întregi, aşa că de la o vreme italienii redescoperă agroturismul şi "turismul alternativ": se renovează ferme vechi, care se transformă în pensiuni şi le oferă oaspeţilor mostre de "viaţă la ţară", cu călărie, pescuit, mîncare naturală şi alte ingrediente pentru lecuit stresul. Şi n-am simţit pe nicăieri vreo diferenţiere între turiştii "naţionali" şi cei străini: turiştii sînt turişti şi atît. La noi, despre turism se vorbeşte în continuare patriotic şi ineficient, de parcă vacanţele ar trebui să fie un mod de manifestare a dragostei de neam, şi nu simple momente de relaxare, în care oamenii plătesc pentru a se simţi bine. ...Azi-dimineaţă, la Radio România Actualităţi, erau intervievaţi cîţiva concetăţeni de-ai noştri care îşi făcuseră vacanţa în Croaţia şi, desigur, toţi spuneau cît de bine s-au simţit. Printre ei, şi doi copii, care au fost întrebaţi cum e în România comparativ cu Croaţia. "Un pic cam rău", a zis unul. "Dezacceptabil", a adăugat al doilea.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.