Un decalog sau mai multe? (IV)

Publicat în Dilema Veche nr. 638 din 12-18 mai 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Ultimele patru nevoi ÔÇô de identitate, de omenesc ╚Öi de omenie, de cultur─â ╚Öi de transcenden╚Ť─â ÔÇô intr─â iar─â╚Öi ├«ntr-un alt registru, amintindÔÇĹo (╚Öi complet├«nd-o) pe prima: nevoia de a da sens vie╚Ťii.

ÔÇ×IdentitateÔÇť e un termen intens vehiculat ├«n ultima vreme, de pild─â, ├«n dezbaterile despre multiculturalism sau despre emanciparea sexual─â. Gender studies, postcolonial studies ╚Öi alte c├«mpuri recente de investiga╚Ťie orbiteaz─â ├«n jurul lui. Se uit─â ├«ns─â adesea c─â ÔÇ×identitateÔÇť poate ├«nsemna multe lucruri diferite, p├«n─â la a fi diametral opuse. ÔÇ×A ÔÇô, BÔÇť ne e familiar de la matematic─â. ├Äl punem ├«n rela╚Ťie sinonimic─â cu ÔÇ×asem─ân─âtorÔÇť, ÔÇ×congruentÔÇť sau ÔÇ×egalÔÇť. Este superlativul asem─ân─ârii. ├Äl accept─âm ca pe o conven╚Ťie logic─â, dar ne deruteaz─â c├«nd ├«l proiect─âm ontologic. C├«nd vedem doi fra╚Ťi gemeni ├«mbr─âca╚Ťi la fel ├«ncerc─âm instinctiv s─â distingem o deosebire c├«t de mic─â. Dac─â ne uit─âm la o colonie de pinguini ne ├«ntreb─âm cum de reu╚Öesc mamele s─â-╚Öi recunoasc─â puii. Pentru c─â ╚Ötim c─â dac─â n-ar reu╚Öi, colonia ar fi sortit─â pieirii.

Altfel stau lucrurile atunci c├«nd vorbim, de exemplu, de ÔÇ×carte de identitateÔÇť. Rostul ei e s─â ne diferen╚Ťieze de oricine altcineva. Teoretic, n-ar fi imposibil s─â existe cineva n─âscut la aceea╚Öi dat─â, care s─â aib─â acela╚Öi nume, s─â arate la fel ╚Öi, din┬ştrÔÇĹun motiv tehnic oarecare, s─â aib─â acela╚Öi CNP. N-are a face. Noi ╚Ötim c─â, de aceast─â dat─â, ne afl─âm ├«n postura puiului de pinguin care-╚Öi a╚Öteapt─â mama ╚Öi c─â, ├«ntr-un fel sau altul, ea ne va g─âsi. ÔÇ×IdentitateÔÇť este, ├«n acest caz, superlativul diferen╚Ťei.

Paradoxul e c─â s├«ntem deopotriv─â purt─âtori ai unor multiple identit─â╚Ťi generice ÔÇô de gen, de ras─â, de etnie, de religie, de v├«rst─â, de profesiune, de loc de via╚Ť─â, de zestre cultural─â ╚Ö.a.m.d. ÔÇô, dar al unei singure identit─â╚Ťi personale; c─â ne definim la intersec╚Ťia dintre ÔÇ×la felÔÇť ╚Öi ÔÇ×altfelÔÇť. A╚Öa cum Paul Ric┼ôur a disociat cele dou─â fa╚Ťete ale identit─â╚Ťii, botezate de c─âtre filozof ÔÇ×idemÔÇť ╚Öi ÔÇ×ipseÔÇť, ÔÇ×acela╚ÖiÔÇť ╚Öi ÔÇ×├«nsu╚ÖiÔÇť.

Educa╚Ťia noastr─â ╚Öcolar─â ╚Öi universitar─â, ba chiar ╚Öi cea familial─â, au ├«n vedere aproape exclusiv primul tip de identitate, cea care confer─â individului statutul de apartenen╚Ť─â la un grup anume. Mai mult, categoriile cu care ea opereaz─â s├«nt adesea abstracte ╚Öi inconsistente. Motorul educa╚Ťiei autohtone este aspira╚Ťia de a deveni ÔÇ×premiantÔÇť ╚Öi frica de a nu deveni ÔÇ×repetentÔÇť. Din p─âcate, premisa construc╚Ťiei e ╚Öubred─â, pentru c─â, din fericire, nu exist─â o comunitate a ÔÇ×premian╚ŤilorÔÇť ╚Öi nici una a ÔÇ×repeten╚ŤilorÔÇť. Dinl─âuntrul clasei de elevi sau al ╚Öcolii ├«n care ace╚Ötia ├«nva╚Ť─â, chestiunea se vede cu totul altfel: cutare rezolv─â probleme de algebr─â, cutare spune bancuri, cutare danseaz─â bine, cutare e zurliu, cutare cite╚Öte c─âr╚Ťi bizare etc.

Modelul educa╚Ťional orientat spre dezvoltare personal─â, care pune cunoa╚Öterea de sine, explorarea ╚Öi exploatarea po┬şten┬ş╚Ťia┬şlu┬şlui propriu deasupra imperativului atingerii unor standarde impersonale este la noi ├«nc─â pu╚Ťin prizat. Predarea diferen╚Ťiat─â, individualizat─â, e considerat─â un lux sau r─âst─âlm─âcit─â ca alibi pentru produc╚Ťia de ÔÇ×olimpiciÔÇť.

ÔÇ×Nevoia de omenesc ╚Öi de omenieÔÇť chiar nu ╚Ötiu cum s─â o interpretez. ÔÇ×OmeniaÔÇť ar fi fiind, potrivit lui Iorga, ├«ntr-un text al c─ârui titlu ├«mi scap─â, o tr─âs─âtur─â a spiritualit─â╚Ťii rom├óne╚Öti. M─â ├«ndoiesc c-ar fi a╚Öa ceva, chiar dac─â sun─â destul de neao╚Ö. ├Ämi amintesc de o ├«nt├«mplare de pe vremuri, de c├«nd fusesem promovat de la asistent la lector, titular de curs, cu toate responsabilit─â╚Ťile aferente, precum organizarea examenelor ╚Öi notarea studen╚Ťilor. Am primit, ca ├«ncep─âtor, ni╚Öte cursuri la un program cu dubl─â specializare, teologie-litere. Erau aproape numai fete, presupun viitoare profesoare de religie, cu posibilitatea de a-╚Öi completa norma didactic─â prin ore de rom├ón─â. Nivelul era mai mult dec├«t modest, a╚Öa c─â mÔÇĹam hot─âr├«t s─â le compun o bibliografie obligatorie drastic comprimat─â, cu rug─âmintea de a consulta ├«n DEX defini╚Ťia cuv├«ntului ÔÇ×obligatoriuÔÇť. Primul examen, oral, a fost un dezastru. Mai toate nu citiser─â nimic. Am fost nevoit s─â pic peste trei sferturi. Dup─â ├«ncheierea examenului, ╚Öefa de an, care r─âm─âsese p├«n─â la sf├«r╚Öit, m-a dojenit c─â nu am mil─â cre╚Ötineasc─â. Ce s─â zic? I-am r─âspuns c─â asta e misiunea cuiva de deasupra mea, eu unul fiind temporar ├«ns─ârcinat cu dreptatea p─âm├«nteasc─â.

Homo sum, humani nihil a me alienum puto ÔÇô zice Teren╚Ťiu. ├Än timpul stagiului la ╚ścoala General─â Breaza-Centru ├«nv─â╚Ťa ├«n clasa a V-a, unde eram diriginte, o elev─â dintr-o familie s─ârman─â; o fat─â inteligent─â ╚Öi cu mult bunÔÇĹsim╚Ť, ├«ns─â dornic─â s─â afle, s─â ╚Ötie, un copil cu s├«mburele binelui ├«n el, pe care te bucurai s─â-l vezi cresc├«nd, maturiz├«ndu-se. ├Äntr-o zi vine la ╚Öcoal─â vestea tr─âsnet: fusese prins─â fur├«nd nu ╚Ötiu ce prostioar─â la libr─ârie. M-a chemat directorul s─â-mi spun─â c─â se alertase Mili╚Ťia, c─â trebuiau aplicate sanc╚ŤiuniÔÇŽ M-a luat cu fric─â. Am pornit, cu inima str├«ns─â, c─âtre sec╚Ťie, unde am fost ├«ndrumat spre un t├«n─âr care se ocupa, din c├«te am ├«n╚Ťeles, cu delincven╚Ťa juvenil─â. Eram teribil de crispat, habar n-aveam cum se pune o pil─â la un mili╚Ťian. Spre surprinderea mea ├«ns─â, el a fost cel care a ├«nceput s─â m─â roage s─â nu facem la ╚Öcoal─â din ╚Ť├«n╚Ťar arm─âsar, fata a ├«ndurat ╚Öi a╚Öa destul─â umilin╚Ť─â c├«nd a fost prins─â ╚Öi e p─âcat s─â traumatiz─âm un copil pentru un gest infantil. Bulversat, fericit, m-am ├«ntors la ╚Öcoal─â cu solia de pace a organelor ├«n drept.

Liviu Papadima este profesor de lite┬şra┬ştur─â rom├ón─â la Facultatea de Litere, pro┬şrec┬ştor la Universitatea Bucure╚Öti; coautor al manualelor de limba ╚Öi literatura rom├ó┬şn─â pentru liceu, ap─ârute la Humanitas Edu┬şca┬ş╚Ťional.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.