TVR se reformează?

Publicat în Dilema Veche nr. 444 din 16-22 august 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

„CATINDATUL (hotărît): Ştii s-o scoţi? Scoate-mi-o!
 IORDACHE: N-ai idee cum ţi-o scot; pînă să clipeşti din ochi, o dată, pac!...“

I.L. Caragiale, D’ale carnavalului 

Să lăsăm puţin deoparte vuietul absurd al politichiei post-referendum şi să nu lăsăm să treacă neobservat un eveniment semnificativ pentru post-gîndirea societăţii româneşti şi a conducătorilor de care avem parte: Consiliul de Administraţie al TVR a decis să închidă TVR Cultural. Cînd bîzdîcul reformei loveşte în politicieni şi manageri, nu-i de glumă: se taie orbeşte. Şi se invocă ritos „eficienţa“.

Carevasăzică, pentru a reduce din enorma datorie istorică a instituţiei, noua conducere a TVR a decis să renunţe la TVR Info şi TVR Cultural. Ceea ce e complet stupid. Întîi, pentru că cele două canale funcţionau cu costuri mult mai mici decît celelalte (deci nu din cauza lor s-a sărit calul datoriilor), iar apoi pentru că, dacă vrea să-şi ia în serios misiunea publică stabilită prin lege, televiziunea noastră, a tuturor, exact pe aceşti doi piloni ar trebui să se sprijine: pe furnizarea unor emisiuni informative de bună calitate, neutre şi cu ştiri relevante pentru interesul public (atenţie, am scris „interesul public“, nu „interesul publicului“!) şi pe programe cu conţinut cultural şi educativ. Adică – după mintea mea, dar şi conform legii – TVR ar fi trebuit nu să desfiinţeze, ci să dezvolte cele două canale. De ce nu s-a desfiinţat TVR 2, de pildă, care n-are nici un profil, n-are personalitate, n-are public-ţintă, nu e nici „al doilea canal generalist după TVR 1“, nici altceva, deşi unele programe sînt bune? Cîteva emisiuni de acolo ar fi putut trece în grila TVR Info (care oricum le dădea în reluare), altele s-ar fi integrat foarte bine în schema de la TVR Cultural, iar ce rămînea putea fi desfiinţat fără regrete, căci e plin TVR 2 de emisiuni de umplutură. Şi ar fi fost mult mai bine pentru toată lumea. Başca bugetul bunicel care s-ar fi împărţit între cele două canale „de nişă“ şi, astfel, s-ar fi putut finanţa şi dezvolta mai multe producţii (informative şi culturale) proprii. De ce nu s-au publicat mai întîi pe site-ul instituţiei – nu doar în numele transparenţei, dar şi al bunului-simţ, căci e vorba de o televiziune susţinută din bani publici – niscaiva situaţii financiare, ca să vadă poporul pe ce s-au dus mai mulţi bani: pe Jurnalul cultural sau pe programele de divertisment (care, oricît s-ar chinui, nu pot rivaliza cu cele de la PRO TV)? pe vreun talk-show cu scriitori şi artişti sau pe achiziţii de filme de serie B şi blockbustere (pe care oricum le dau televiziunile private înainte)? pe dreptul de redifuzare a vreunui spectacol de teatru antologic cu mari actori ai anilor ’70 sau pe contracte cu case de producţie „independente“? Şi, după ce se publicau asemenea cifre, n-ar fi fost nevoie de o oarecare reflecţie, de un pic de dezbatere pe tema „ce vrem să fie televiziunea publică“? Ar fi fost, cred, nu doar normal şi civilizat, dar şi mult mai eficient: ar fi apărut idei de reformă mai bune şi mai substanţiale decît tăierile de programe concepute de cîţiva inşi într-un birou şi supuse apoi la vot, pe repede-înainte, într-un Consiliu de Administraţie format din oameni amestecaţi: unii care chiar au habar de televiziune, alţii trimişi de partide să ocupe un loc, iar alţii care au idee despre televiziune, dar pentru ei partidul e mai important.

Sigur, mi se va spune că sînt naiv (şi am pretins eu că nu sînt?...), că la TVR buboiul era umflat de mult, că trebuia, mă-nţelegi, o intervenţie chirurgicală rapidă („ştii s-o scoţi?“...), că acolo se toacă bani de mult şi că mulţi s-au înfruptat din plăcintă ş.a.m.d. Păi tocmai de-aia. În plus, povestea asta cu vaca de muls numită TVR trebuie corelată cu cîteva fapte reale: televiziunea publică n-a fost, în toţi aceşti ani, doar un tocător de bani, a produs şi programe bune, a avut şi performanţe, are în continuare destui profesionişti adevăraţi. (Dar, din păcate, tăcuţi: Moise Guran i-a îndemnat acum cîteva luni să „iasă la bătaie“ şi să-şi apere instituţia. Îndemnul i-a fost urmat de o dureroasă tăcere.) Despre toate acestea nu se discută nimic: conducerea a decis „să se eficientizeze“ şi aşa rămîne, că de-aia e conducere, nu?

Problema e că nu se va eficientiza nimic şi nu se va reforma nimic: e un simplu plan comod prin care se revine la o realitate instituţională anterioară, aparent mai simplu de gestionat: TVR 1, TVR 2 (care cică va deveni TVR 2 Cultural), TVR Internaţional. Plus TVR 3, aşa-zis regional (un alt canal fără nici un profil, ce să mai vorbim de audienţă...). Nici măcar nu i se poate pune în cîrcă actualului Consiliu de Administraţie toată harababura adunată acolo în ani întregi: i s-a zis să taie că e groasă, a tăiat cum (nu) s-a priceput. Pentru că legea de funcţionare a TVR e esenţialmente proastă (şi iniţiativele de îmbunătăţire au eşuat), pentru că partidele politice (care decid pe criterii clientelare conducerea şi îşi bagă nasul cît pot în decizii) au folosit TVR ca pe o jucărie utilă la ocazii, pentru că sindicatele lucrătorilor au fost şi ele anti-reformă şi n-au protestat pentru respectarea profesiei lor (ci pentru alte motive), pentru că ambiguitatea funciară a televiziunii publice a fost jucată pe degete după caz şi după interes (cînd face lucruri de interes public i se reproşează că n-are audienţă, cînd vrea să cîştige audienţă i se dă la cap că nu se îngrijeşte de interesul public) – în fine, pentru toate acestea şi pentru multe altele, ne-am ales fără TVR Cultural şi fără TVR Info. E stupid. TVR Cultural n-avea, evident, audienţă – dar era bine că exista: într-o ţară în care copiatul la bac e sport de mase şi modelele de comportament ale majorităţii tinerilor sînt barosanii cu bani, măcar era un refugiu pentru minoritatea care vrea să judece şi să trăiască normal. TVR Info putea deveni un post de ştiri onest – o contrapondere la televiziunile private care sub eticheta „de ştiri“ aruncă de fapt în neant propagandă şi trăncăneli numite preţios talk-show-uri.

Să urăm, aşadar, succes reformei TVR. Să stăm liniştiţi la locurile noastre (cum bine ne-a îndemnat tovarăşu’ în decembrie 1989) şi să chibiţăm mai departe joaca de-a referendumul şi de-a mini-recensămîntul. TVR Cultural? Un moft elitist! Misiunea publică a TVR? Hai, dom’le, te credeam om serios...

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

covrig foto pexels jpg
Covrigul simplu mâncat pe stomacul gol, cel mai nesănătos aliment. Explicațiile unui medic
Un banal covrig simplu consumat dimineața, pe stomacul gol, are un efect mai dăunător în organism decât o băutură răcoritoare îndulcită, blamată pentru cât de nesănătoasă este.
Diniyar Bilyaletdinov FOTO Profimedia jpg
Fotbalist rus trimis pe frontul din Ucraina! Fost jucător al lui Everton, chemat sub arme: „Sper să fie o eroare”
Diniyar Bilyaletdinov, fost jucător la Everton, a fost citat să lupte în războiul din Ucraina. Putin a instaurat săptămâna trecută mobilizarea parțială, ceea ce îi va aduce 300.000 de soldați în plus.
utilaje autostrada a7 (1) jpg
Start în construcția Autostrăzii A7. Constructorii și-au stabilit baza lângă Crângul Petrești
Autostrada Buzău-Focșani, în lungime de peste 82 de km, va asigura prima legătură rutieră de mare viteză dintre Muntenia și Moldova. Constructorul are la dispoziție 20 de luni pentru finalizarea lucrărilor.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.