TVR se reformează?

Publicat în Dilema Veche nr. 444 din 16-22 august 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

„CATINDATUL (hotărît): Ştii s-o scoţi? Scoate-mi-o!
 IORDACHE: N-ai idee cum ţi-o scot; pînă să clipeşti din ochi, o dată, pac!...“

I.L. Caragiale, D’ale carnavalului 

Să lăsăm puţin deoparte vuietul absurd al politichiei post-referendum şi să nu lăsăm să treacă neobservat un eveniment semnificativ pentru post-gîndirea societăţii româneşti şi a conducătorilor de care avem parte: Consiliul de Administraţie al TVR a decis să închidă TVR Cultural. Cînd bîzdîcul reformei loveşte în politicieni şi manageri, nu-i de glumă: se taie orbeşte. Şi se invocă ritos „eficienţa“.

Carevasăzică, pentru a reduce din enorma datorie istorică a instituţiei, noua conducere a TVR a decis să renunţe la TVR Info şi TVR Cultural. Ceea ce e complet stupid. Întîi, pentru că cele două canale funcţionau cu costuri mult mai mici decît celelalte (deci nu din cauza lor s-a sărit calul datoriilor), iar apoi pentru că, dacă vrea să-şi ia în serios misiunea publică stabilită prin lege, televiziunea noastră, a tuturor, exact pe aceşti doi piloni ar trebui să se sprijine: pe furnizarea unor emisiuni informative de bună calitate, neutre şi cu ştiri relevante pentru interesul public (atenţie, am scris „interesul public“, nu „interesul publicului“!) şi pe programe cu conţinut cultural şi educativ. Adică – după mintea mea, dar şi conform legii – TVR ar fi trebuit nu să desfiinţeze, ci să dezvolte cele două canale. De ce nu s-a desfiinţat TVR 2, de pildă, care n-are nici un profil, n-are personalitate, n-are public-ţintă, nu e nici „al doilea canal generalist după TVR 1“, nici altceva, deşi unele programe sînt bune? Cîteva emisiuni de acolo ar fi putut trece în grila TVR Info (care oricum le dădea în reluare), altele s-ar fi integrat foarte bine în schema de la TVR Cultural, iar ce rămînea putea fi desfiinţat fără regrete, căci e plin TVR 2 de emisiuni de umplutură. Şi ar fi fost mult mai bine pentru toată lumea. Başca bugetul bunicel care s-ar fi împărţit între cele două canale „de nişă“ şi, astfel, s-ar fi putut finanţa şi dezvolta mai multe producţii (informative şi culturale) proprii. De ce nu s-au publicat mai întîi pe site-ul instituţiei – nu doar în numele transparenţei, dar şi al bunului-simţ, căci e vorba de o televiziune susţinută din bani publici – niscaiva situaţii financiare, ca să vadă poporul pe ce s-au dus mai mulţi bani: pe Jurnalul cultural sau pe programele de divertisment (care, oricît s-ar chinui, nu pot rivaliza cu cele de la PRO TV)? pe vreun talk-show cu scriitori şi artişti sau pe achiziţii de filme de serie B şi blockbustere (pe care oricum le dau televiziunile private înainte)? pe dreptul de redifuzare a vreunui spectacol de teatru antologic cu mari actori ai anilor ’70 sau pe contracte cu case de producţie „independente“? Şi, după ce se publicau asemenea cifre, n-ar fi fost nevoie de o oarecare reflecţie, de un pic de dezbatere pe tema „ce vrem să fie televiziunea publică“? Ar fi fost, cred, nu doar normal şi civilizat, dar şi mult mai eficient: ar fi apărut idei de reformă mai bune şi mai substanţiale decît tăierile de programe concepute de cîţiva inşi într-un birou şi supuse apoi la vot, pe repede-înainte, într-un Consiliu de Administraţie format din oameni amestecaţi: unii care chiar au habar de televiziune, alţii trimişi de partide să ocupe un loc, iar alţii care au idee despre televiziune, dar pentru ei partidul e mai important.

Sigur, mi se va spune că sînt naiv (şi am pretins eu că nu sînt?...), că la TVR buboiul era umflat de mult, că trebuia, mă-nţelegi, o intervenţie chirurgicală rapidă („ştii s-o scoţi?“...), că acolo se toacă bani de mult şi că mulţi s-au înfruptat din plăcintă ş.a.m.d. Păi tocmai de-aia. În plus, povestea asta cu vaca de muls numită TVR trebuie corelată cu cîteva fapte reale: televiziunea publică n-a fost, în toţi aceşti ani, doar un tocător de bani, a produs şi programe bune, a avut şi performanţe, are în continuare destui profesionişti adevăraţi. (Dar, din păcate, tăcuţi: Moise Guran i-a îndemnat acum cîteva luni să „iasă la bătaie“ şi să-şi apere instituţia. Îndemnul i-a fost urmat de o dureroasă tăcere.) Despre toate acestea nu se discută nimic: conducerea a decis „să se eficientizeze“ şi aşa rămîne, că de-aia e conducere, nu?

Problema e că nu se va eficientiza nimic şi nu se va reforma nimic: e un simplu plan comod prin care se revine la o realitate instituţională anterioară, aparent mai simplu de gestionat: TVR 1, TVR 2 (care cică va deveni TVR 2 Cultural), TVR Internaţional. Plus TVR 3, aşa-zis regional (un alt canal fără nici un profil, ce să mai vorbim de audienţă...). Nici măcar nu i se poate pune în cîrcă actualului Consiliu de Administraţie toată harababura adunată acolo în ani întregi: i s-a zis să taie că e groasă, a tăiat cum (nu) s-a priceput. Pentru că legea de funcţionare a TVR e esenţialmente proastă (şi iniţiativele de îmbunătăţire au eşuat), pentru că partidele politice (care decid pe criterii clientelare conducerea şi îşi bagă nasul cît pot în decizii) au folosit TVR ca pe o jucărie utilă la ocazii, pentru că sindicatele lucrătorilor au fost şi ele anti-reformă şi n-au protestat pentru respectarea profesiei lor (ci pentru alte motive), pentru că ambiguitatea funciară a televiziunii publice a fost jucată pe degete după caz şi după interes (cînd face lucruri de interes public i se reproşează că n-are audienţă, cînd vrea să cîştige audienţă i se dă la cap că nu se îngrijeşte de interesul public) – în fine, pentru toate acestea şi pentru multe altele, ne-am ales fără TVR Cultural şi fără TVR Info. E stupid. TVR Cultural n-avea, evident, audienţă – dar era bine că exista: într-o ţară în care copiatul la bac e sport de mase şi modelele de comportament ale majorităţii tinerilor sînt barosanii cu bani, măcar era un refugiu pentru minoritatea care vrea să judece şi să trăiască normal. TVR Info putea deveni un post de ştiri onest – o contrapondere la televiziunile private care sub eticheta „de ştiri“ aruncă de fapt în neant propagandă şi trăncăneli numite preţios talk-show-uri.

Să urăm, aşadar, succes reformei TVR. Să stăm liniştiţi la locurile noastre (cum bine ne-a îndemnat tovarăşu’ în decembrie 1989) şi să chibiţăm mai departe joaca de-a referendumul şi de-a mini-recensămîntul. TVR Cultural? Un moft elitist! Misiunea publică a TVR? Hai, dom’le, te credeam om serios...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

boavista jpg
image png
Compania de inteligență artificială a lui Elon Musk şi-a cerut scuze după ce chatbotul Grok l-a lăudat pe Hitler. „Am descoperit cauza”
Compania de inteligenţă artificială a lui Elon Musk, xAI, a prezentat scuze după ce chatbotul său Grok a făcut o serie de comentarii antisemite şi laudative la adresa lui Adolf Hitler la începutul acestei săptămâni pe X, scrie The Guardian.
Închisoare FOTO Shutterstock
Evadare ca în filme, în Franța. Un deținut s-a ascuns într-o geantă ca să scape din închisoare
Un deținut din Franța a reușit să scape dintr-o închisoare din Lyon folosind o metodă neobișnuită: s-a ascuns într-o geantă purtată de un coleg eliberat.
image png
Suspectul acuzat că și-a ucis iubita ar fi fost văzut în județul Arad. Operațiunile de căutare s-au intensificat
Polițiștii au informații că Emil Gânj, suspectul crimei din județul Mureș, se află ascuns în județul Arad, după ce ar fi fost văzut de un pescar din zona.
image png
Liderul Coreei de Nord promite Rusiei sprijin necondiționat în războiul din Ucraina
Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, l-a asigurat pe șeful diplomației ruse Serghei Lavrov de sprijinul său „necondiționat” în războiul împotriva Ucrainei, considerând victoria Moscovei „sigură”, a informat duminică presa oficială de la Phenian.
Caldura canicula vara FOTO Shutterstock
Caniculă și disconfort termic în sudul țării: temperaturi de până la 36 de grade
Vremea devine tot mai fierbinte, în special în Oltenia, Muntenia și Capitală, unde disconfortul termic va atinge cote ridicate.
pexels pavel danilyuk 7220439 jpeg
Cum să faci croissant acasă, ca un profesionist. Rețetă artizanală pentru un mic dejun ca la Paris
Să faci un croissant de la zero nu e o simplă joacă de weekend, ci o inițiere lentă într-un mod de a fi. E ceva ce înveți cu mâinile, dar mai ales cu timpul. Iar dacă vrei să-l înțelegi cu adevărat, trebuie să începi de la aluatul crud, cu toate imperfecțiunile și promisiunile lui.
Dansul matki Foto Wikimedia Commons dms jpg
Fără electricitate, dar eficient. Frigiderul fără curent, vechiul truc de răcire care revine în era crizelor climatice
Într-o lume tot mai încinsă de efectele schimbărilor climatice, o soluție străveche, simplă și eficientă revine în actualitate: vasul de lut, cunoscut în India sub numele de matka, iar în România ca ulcior sau urcior. Acest „frigider fără curent”, folosit de secole în regiunile toride ale lumii, atr
mamaia, 1960 jpeg
Vara nomenclaturiștilor în epoca Gheorghiu-Dej: odihnă cu pază vs. întoarcerea la origini. Lavinia Betea: „Cei mai mulți erau prima generație din familie care mergeau în stațiuni“
În epoca Gheorghiu-Dej, vacanțele nomenclaturiștilor însemnau privilegii și discreție: vile și stațiuni exclusiviste, față de oamenii de rând, care își petreceau concediul muncind acasă sau în tabere sindicale modeste. Odihna reflecta diferențele de statut.