Troc ştiinţific şi consacrare şchioapă

Publicat în Dilema Veche nr. 318 din 18-24 martie 2010
Troc ştiinţific şi consacrare şchioapă jpeg

Dacă îl punem pe prietenul Google să caute „Băsescu academician“, găseşte 665.000 de „intrări“. Dacă îl punem să caute „Academia Oamenilor de Ştiinţă din România“, găseşte doar 207.000 (dar multe dintre ele sînt legate tot de numele preşedintelui). E şi acesta un semn că, după ce numita Academie a hotărît să-l facă membru de onoare pe preşedintele ţării, s-a vorbit mai mult despre Traian Băsescu decît despre iniţiatoarea acestui gest (cu puţine excepţii – una dintre ele, de pildă, aici). Şi totuşi, ar mai fi de comentat şi altele – poate chiar mai interesante decît persoana preşedintelui (de care o bună parte a presei continuă să fie obsedată). E de mirare că jurnaliştii, bloggerii şi comentatorii/forumiştii patriei, care au pornit un iureş de păreri, n-au găsit nici un dram de indignare faţă de trocul pe faţă care i s-a propus şefului statului. Un oficial al AOSR a declarat că titlul de membru de onoare i-a fost acordat pentru că, pe vremea cînd era primar, dl Băsescu i-a repartizat numitei instituţii un sediu. Unde e „onoarea“ în povestea asta? Să-i propui cuiva un astfel de schimb meschin (ne dai sediu – te facem membru) e mai degrabă o jignire, e un mod de a spune „ştim că n-ai nici un merit ştiinţific sau academic, de fapt nici n-ai ce căuta printre noi, dar pentru că ai fost băiat de gaşcă şi ne-ai găsit un acoperiş, te primim“. Cei care au făcut-o academician pe Elena Ceauşescu au fost mai subtili şi mai „procedurali“: i-au inventat mai întîi nişte merite ştiinţifice, au tras din greu să-i facă un CV onorabil (cu lucrări de specialitate publicate în toate limbile etc.) şi abia după aceea au trecut la acordarea titlului. În tranziţie, totul e la vedere: „onoare“ contra sediu. Plus legea care face din AOSR o instituţie de interes public – adică îi oferă bani de la buget – adoptată de Parlament în 2007 şi promulgată tot de preşedintele Băsescu. Trec peste faptul că, pentru a menţine logica trocului pînă la capăt, AOSR ar trebui să-i facă membri de onoare pe toţi parlamentarii care au votat legea (nr. 31 din 15/01/ 2007), nu doar pe preşedinte (care n-a făcut decît să se achite de formalitatea promulgării) şi mă opresc asupra „interesului public“.

Articolul 1 al legii sună aşa: „Academia Oamenilor de Ştiinţă din România este for naţional, de consacrare ştiinţifică, care reuneşte personalităţi reprezentative ale ştiinţei“. Cacofonia ar fi putut lipsi din actul fondator al unui asemenea for, dar passons… Important este că Parlamentul României a decis că există un interes public pentru o astfel de instituţie care să reunească „personalităţi reprezentative ale ştiinţei“. Nobil scop. De pe site-ul AOSR se poate afla că acest for este o creaţie a epocii interbelice, iar membrii săi de atunci reprezentau, cu adevărat, floarea ştiinţei româneşti (Grigore Moisil, Dan Barbilian, Caius Iacob, Horia Hulubei, Dimitrie Pompeiu, Virgil Madgearu, Costin Kiriţescu şi alţii). În 1956, a fost transformată în Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă. După 1990, ca multe altele, instituţia a revenit la vechea denumire şi la vechiul statut. Încă o recuperare a tradiţiei, s-ar zice. Numai că o simplă privire pe lista membrilor actuali duce la concluzia că nu este decît (încă o) preluare abuzivă a unei instituţii vechi, un fel de „troc“ cu formele, în lipsa fondului. Ce fel de „for naţional de consacrare ştiinţifică“ poate fi acela care îl are în „consiliul onorific“ pe Dinu Săraru? Ce garanţii de reprezentativitate poate da „secţia de filozofie, psihologie, teologie, jurnalism“, în care sînt puşi laolaltă Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului, Episcopul de Rîmnic Gherasim Vlădica, Arhiepiscopul Tîrgoviştei Nifon, Mihnea Gheorghiu, Ion Cristoiu, plus „filozofii“ (aşa sînt denumiţi pe site) Constantin Vlad, Gheorghe Marinescu, plus „filozoafa“ Viorica Ungureanu (actualmente pensionară)? Nici măcar Google, care le ştie pe toate, nu cred că poate găsi ceva despre opera „filozofilor“ de mai sus. Iar la secţia de istorie, pe lîngă Gheorghe Buzatu şi Dan Zamfirescu (peremişti, dar măcar s-au ocupat de istorie...) apar fostul senator PSD Ion Solcanu, „sociologul“ Dinu Săraru şi... pictorul Dan Hatmanu. Dar cea mai interesantă caracteristică a acestui for de interes public este bogata reprezentare a ştiinţelor militare: secţia cu pricina are nu mai puţin de 26 de membri (generali şi amirali, mulţi dintre ei cu funcţii importante în conducerea Armatei şi a Jandarmeriei). Avem o Armată puţin numeroasă şi nu tocmai bine dotată, dar sîntem tari la ştiinţe strategice! Toată această încropeală de „personalităţi reprezentative ale ştiinţei“ ar trebui să primească în 2010 de la bugetul de stat vreo 2 milioane de euro, din care 317.000 de euro doar pentru salariile membrilor, scrie Adevărul.



Nu mai e nimic de spus. S-a dat ţara de ceasul morţii că Băsescu ar deveni „academician“, s-au făcut comparaţii la îndemînă cu Ceauşeştii, dar s-a trecut prea repede cu vederea peste grămada de bani publici pe care o consumă această aşa-zisă academie. Nici cercetătorii ştiinţifici adevăraţi, care duc lipsă de fonduri pentru proiectele lor, nici intelectualii publici, nici editorialiştii neamului n-au strigat de indignare, deşi lucrul „strigător la cer“ e la îndemînă: cu 2 milioane de euro chiar se pot duce la bun sfîrşit nişte proiecte ştiinţifice serioase şi nu puţine institute de cercetări ar fi mulţumite să aibă aceşti bani în 2010...

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul în care Statele Unite se raportează la Taiwan e adesea descris ca fiind „ambiguitate strategică”.
Bătălia cu giganții jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemența cu care Viktor Orbán respinge ultimul set de sancțiuni împotriva Rusiei precum și alte măsuri de sprijin pentru Ucraina arată distanța care se cască între Ungaria și Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia conviețuiește constant cu rusofilia, admirația cu panica, tentativa colaborării cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie morală a lumii europene se oglindește și în insuficiența modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dacă izbînda Ucrainei în fața Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o tristețe melancolică.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existența „măgarului cu un singur corn în frunte” a fost confirmată și de Aristotel.
O mare invenție – contractul social jpeg
Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate
Oferă o imagine complexă și coerentă a raporturilor dintre Constituție, stat, societate și individ.
Iconofobie jpeg
Bifurcațiile gîndirii etice
Din păcate, „așezarea“ (etică) pe toate nivelurile de gîndire rămîne inaccesibilă multora dintre noi.
„Cu bule“ jpeg
Noroc chior
Dicționarele noastre mai înregistrează însă cîteva caracterizări similare, norocul putînd fi apreciat superlativ ca „orb”, „porcesc”, „cu carul”.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Activități de week-end
În viață trebuie să știi trei lucruri: ce vrei – adică să ai un scop, în ce crezi – adică să respecți niște valori și ce trebuie să faci – adică ce acțiuni întreprinzi.
Un sport la Răsărit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA şi ATP au spus că a interzice sportivi (chestie care nu implică ţările lor, deja puse pe tuşă de toată lumea) încalcă principiul nediscriminării pe bază de naţionalitate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?