Trei exemple cu

Publicat în Dilema Veche nr. 226 din 14 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Primul exemplu. Virgin Media a produs nişte clipuri de prezentare a echipelor de fotbal participante la EURO 2008. Cel rezervat României avea în fundal nişte tipi graşi, bruneţi, cu ghiuluri şi lanţuri de aur la gît. Ambasada României la Londra a protestat, iar Virgin Media şi-a cerut scuze şi a scos clipurile cu pricina de pe Internet. Concetăţenii noştri din videoclip nu erau diferiţi de cei din Ştefăneşti şi din alte comune, arătaţi abundent de televiziunile române în plină exercitare a spiritului de dezbatere democratică (y compris ceva caft şi înjurături) după primul tur al alegerilor locale. Dar - desigur - nu erau "reprezentativi" pentru un clip de circulaţie internaţională, nu cu ei trebuie să "apărem noi în lume" (mai ales că în clipul rezervat Franţei apărea Turnul Eiffel, iar în cel cu echipa Italiei apărea Colosseum-ul). Ambasada României a făcut ce scrie în "fişa postului" oricărei ambasade şi a obţinut ce a vrut. Problema însă rămîne: chiar dacă nu apar în clipuri, concetăţenii respectivi sînt foarte prezenţi în realitatea cotidiană a ţărilor occidentale şi, fie că ne convine sau nu, "ne reprezintă", spun ceva despre România şi despre problemele ei. E de la sine înţeles că ţărişoara noastră are de arătat lumii şi altceva, nu doar romi care cerşesc şi fură din buzunare. Dar e un fapt că cerşetorii şi hoţii de buzunare (indiferent de etnie) au ajuns mai repede în Europa decît multele, complicatele şi inutilele încercări de a-i face României un "brand de ţară". Iar mediatizarea intensă a diverselor infracţiuni (poate exagerată, de acord - dar de ce să-i cerem presei străine ceea ce chiar presa română nu face, adică să nu mai umble cu anasîna după "senzaţii tari"?) ne-a "branduit" ca ţară cu probleme. Al doilea exemplu. Despre romi a fost vorba şi în convorbirile dintre Tarja Halonen, preşedinta Finlandei, şi preşedintele României. Apariţia, în Helsinki, a unor romi care cerşesc şi "locuiesc" pe stradă cu copii mici i-a şocat pe finlandezi. În cultura şi tipul de educaţie din Finlanda "ideea de a cerşi" pur şi simplu nu există. Acum cîtva timp, reprezentanţi ai primăriei din capitala finlandeză au venit la primăria din Bucureşti pentru a "găsi soluţii comune". Faptul că problema a ajuns subiect de discuţie la nivel înalt arată că soluţiile n-au fost găsite. La conferinţa de presă, cei doi preşedinţi au avut atitudini paralele. Traian Băsescu a accentuat ideea că situaţia romilor trebuie rezolvată la nivel european, căci "România singură nu-şi poate asuma responsabilitatea pentru ceea ce minorităţile rome fac în străinătate" şi că, de fapt, "problema este cum facem ca romii să aibă acelaşi comportament ca orice cetăţean al Uniunii Europene care munceşte în alt stat UE". Tarja Halonen a spus că "a cerşi nu este o muncă" şi că "important este să facem curăţenie la noi acasă", invitînd autorităţile române la cooperare pentru a rezolva problema cerşitului, care este "aspectul cel mai vizibil" al ţării noastre în Finlanda. Are dreptate. Oricîte spoturi cu - de pildă - Coloana lui Brâncuşi s-ar face, ceea ce văd finlandezii (şi alţi europeni) în fiecare zi pe străzile din oraşele lor are un impact mult mai puternic. Al treilea exemplu. Ladislau Bölöni a dat un interviu în revista France Football şi a caracterizat jocul echipei României, legîndu-l de unele "trăsături culturale" ale noastre: "Poporul român nu este curajos şi este lipsit de ambiţie, deoarece a învăţat să se mulţumească cu puţin. În schimb, este un popor abil, descurcăreţ, inventiv, care a fost obligat întotdeauna să găsească o soluţie pentru a se descurca şi a putea supravieţui. Are o mare capacitate de a suferi în tăcere, fără a se revolta. Toate aceste caracteristici se găsesc în fotbalul nostru şi în jocul echipei naţionale". Presa noastră a preluat cuvintele lui Bölöni, calificîndu-le drept "dure", iar pe forumurile ziarelor a (re)izbucnit vîlvătaia complexelor identitare. Fostul mare jucător a primit scurt calificativele de "bozgor", "trădător" şi altele, concetăţeni de-ai noştri (ba chiar şi vreo doi comentatori) şi-au arătat indignarea că spune toate astea în străinătate. Un forumist a făcut observaţia de bun-simţ că, de exemplu, Cioran a scris lucruri mult mai "rele" despre poporul român. Adaug că despre tot ce spune Ladislau Bölöni s-au pronunţat, într-o formă sau alta, Dumitru Drăghicescu, Mihail Ralea, G. Călinescu, C. Rădulescu-Motru, Lucian Blaga şi mulţi alţi mari intelectuali care au scris despre "specificul naţional". (Ca nepriceput în fotbal, mi se pare, de exemplu, că sintagma lui Blaga despre "boicotarea istoriei" se potriveşte meciului dintre România şi Franţa: dacă îi învingeau pe francezi, ai noştri ar fi "făcut istorie"; au jucat prudent, doar "pentru a supravieţui", aşa că "au boicotat istoria".) Dl Bölöni nu face decît să rezume lucruri deja ştiute. Dar pe mulţi dintre ai noştri îi enervează 1) că toate astea sînt spuse de "un ungur" şi 2) că sînt spuse "în faţa străinilor". Din cele trei exemple care s-au întîmplat să "curgă" pe fluxurile agenţiilor de ştiri în doar cîteva zile, rezultă că avem în continuare complexe identitare "demne" de secolul XIX. Din acest motiv, nu pricepem nici care ne sînt problemele, nici cum putem găsi soluţii. Ce vreţi, finlandezilor le e uşor să vorbească, sînt doar cinci milioane. Noi sîntem o ţară mică şi necăjită, cu peste douăzeci de milioane de locuitori, din care a plecat "afară" un număr apropiat de populaţia Finlandei...

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.