Straşnic se depolitizează, domnule!

Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Imediat ce s-a trezit în pîine, Guvernul a anunţat că va depolitiza instituţiile pe care Executivul precedent le politizase. Frumos. Nobil gînd. Căci – într-adevăr – era plină ţara de numiri politice. Aproape că nu-ţi mai vine să întrebi „cine a aruncat primul piatra?“ cînd vezi că un premier tînăr – cel mai tînăr din istoria recentă – e pus pe fapte mari şi vrea să rezolve, în sfîrşit, una din maladiile tranziţiei: numirile pe criterii politice în funcţii care ar trebui să fie (doar) administrative, manageriale sau de serviciu public. Nu-ţi mai vine să-i aminteşti junelui premier că şi pe vremea lui Adrian Năstase era la fel (ba chiar mai rău): nimeni nu căpăta un cuţitaş şi-un colţ de pîine publică fără carnet de partid. N-are rost, îţi zici, să mai zgîndări trecutul: bine că a venit, finalmente, un guvern cinstit – cel mai cinstit, după cum am fost anunţaţi – şi e decis să întrerupă acest joc stupid al destituirilor şi numirilor politice.

Numai că povestea „depolitizării“ s-a sucit şi e manipulată pe faţă. PSD şi Guvernul – plus trompetele lor mediatice – o ţin una şi bună că numai „ceilalţi“ politizează. Mai precis, tot ce „ţine“ de Băsescu e politizat, în schimb noile numiri şi schimbări instituţionale făcute de Executiv sînt apolitice ca nişte îngeri. Curtea Constituţională? E politică, pentru că ţine cu Băsescu. (Acum cîteva luni, cînd dădea decizii favorabile la solicitările USL, era corectă şi independentă...) Noul Consiliu de Administraţie al TVR, în care Opoziţiei nu i-a fost lăsat nici un loc? E pe bune şi profesionist, condus de cunoscutul om de televiziune Claudiu Săftoiu, un simplu tehnocrat care şi-a dovedit pînă acum competenţele manageriale în materie de mass media şi eţetera. Directorul Arhivelor Naţionale? E politic: le-a dat acces cercetătorilor la documente şi a făcut ordine în instituţie, ce, e de capul lui? Să punem un apolitic de-al nostru, care să ţină „la adăpost“ documentele care nu ne convin şi să nu mişte-n front fără să întrebe la partid. Şi tot aşa.

În paralel cu aceste schimbări, atmosfera publică e aglomerată cu „luări de poziţie“, ca să ştie poporul cum e cu depolitizarea. Pînă şi Corina Creţu, europarlamentar PSD – absentă de ani buni din peisajul public – s-a trezit vorbind despre „politizarea instituţiilor care depind de Băsescu“. Am impresia că, pe undeva prin cotloanele partidului, vreun „comunicator“ sau vreun „strateg“ le-a spus liderilor PSD că tre’ să bage un discurs puternic anti-politizare, ca să creadă poporul că în sfîrşit a venit cineva care face ordine în instituţiile statului. Cam primitivă „strategie“, mai ales cînd o ia pe ogor. Bunăoară, pe tema plagiatului săvîrşit de Victor Ponta s-a pronunţat un Consiliu condus de Marius Andruh, un eminent cercetător. Imediat a fost luat la ţintă: e politic, pentru că a fost numit de Funeriu. Iar măgăria maximă a săvîrşit-o Jurnalul naţional, titrînd: „Marius Andruh a luat şpagă de 7 milioane de la Funeriu“. De fapt, nu era şpagă, era o finanţare absolut legală pentru un proiect de cercetare coordonat de dl Andruh şi realizat de un colectiv de cercetători. În componenţa Consiliului sînt, de asemenea, eminenţi cercetători şi profesori. Asta arată cît de primitiv – şi disperat – e atacul „strategic“ al propagandiştilor PSD: îşi imaginează că oameni care au trăit o viaţă din munca onestă de cercetare au nevoie de „numiri politice“ într-un Consiliu care le aduce mai mult bătaie de cap decît avantaje? Îşi imaginează că, dacă îl „fac din vorbe“ pe dl Marius Andruh, faptul incontestabil că teza dlui Ponta are părţi întregi copiate va putea fi şters cu buretele? Îşi imaginează că, zbierînd în toate direcţiile împotriva oricui vede că plagiatul e plagiat, vor anula onestitatea şi orgoliul lucrului bine făcut în toată comunitatea ştiinţifică şi că îi vor reduce la tăcere pe toţi oamenii care trăiesc cinstit din cercetare ştiinţifică ori din scrisul onest şi liber? Poate că, pe moment, vor reuşi să-i intimideze pe unii. Dar faptul rămîne fapt (adică plagiatul dlui Ponta), iar istoria ne arată că regimurile bazate pe propagandă şi pe prostirea propriilor cetăţeni – precum nazismul şi comunismul – au sfîrşit prost. Nu că în societăţile libere şi democratice n-ar exista propagandă. Există, dar se face mai inteligent, nu în „stilul“ PSD şi al goarnelor sale.

Numai că, deocamdată, PSD (căci vocile liberale au dispărut cu totul din peisaj – probabil că în PNL sînt destui care îşi dau seama că e stupid să te dai „liberal“ şi să pui bocancul pe gîtul vocilor critice...) are senzaţia că a venit la putere pe o mie de ani şi îşi pune în aplicare, sistematic, planul de cucerire a tuturor instituţiilor statului şi de a anula orice formă de autonomie. O să dea chix. Doar că, din nenorocire, între timp avem cu toţii de suferit, iar democraţia din România face un mare pas înapoi. Ar fi timpul ca societatea civilă să revină la instrumentele din anii ’90: să monitorizeze atent guvernarea, să amendeze şi să protesteze. Sub pretextul „depolitizării“, PSD vrea să ia totul sub control. Dacă reuşeşte, ne merităm soarta.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.